Sunteți pe pagina 1din 3

Analiza discurs - Monica Puscasu

Este și cazul scriitoarei J.K. Rowling care, în urma postării unui tweet în care a folosit sintagma
„persoanele care au menstruație” (tweet-ul comenta un articol despre inegalitățile din sistemul sanitar,
făcînd o trimitere ironică la corectitudinea politică), a fost etichetată drept homofobă, misogină etc., etc.
Persoanele transgender s-au simțit jignite, femeile s-au simțit jignite, iar utilizatori ai Twitter-ului au preluat
sintagma dezvoltînd în jurul ei o sumedenie de interpretări acuzatoare, acuze la care scriitoarea a răspuns
în defensivă: „Dacă sexul nu este ceva real, atunci nu există nici atracție între persoane de același sex”.
Scriitoarea era însă deja luată în vizor de la finele anului trecut, de cînd o sprijinise în mod public pe Maya
Forstater, o cercetătoare demisă din funcție după ce, tot pe Twitter, a avut o serie de postări în care afirma
că sexul este un fapt biologic, că oamenii sînt ori bărbați, ori femei și că nu își pot schimba acest sex
biologic.

Coerenta se formează prin alternarea temei cu remei. Tema în acest context este scriitoarea
J.K.Rowling. Aceasta este un personaj foarte cunoscut că urmare a cărților cu celebrul personaj Harry
Potter. Remă reprezintă informația noua adăugată, în care se povestește despre un tweet care a jignit
multă lumea.Tema este explicit menționată “J.K. Rowling” . Elementul anaforic J.K.Rowling este apoi
exprimat prin substantivul “scriitoarea”. Prin alternarea informațiilor vechi cu cele noi “scriitoarea-
acuze – consecinte” autorul își exprima dezacordul cu afirmațiile scriitoarea, dorind astfel să obțină
acceptabilitate din partea cititorului. Localizarea este mai degrabă spațială decât temporală. Nu avem
indicații cu privire la timp, ci mai degrabă se face referire la contextul în care au fost făcute afirmațiile
și reacțiile publicului la ele.
Coeziunea o reprezintă elementele de suprafață, în cazul acesta forma propozitilor, forma verbelor,
adjectivele modificatoare etc. În cazul de sus găsim propoziții subordonate atributivă “postării unui
tweet în care a folosit “ și “ în care afirma că sexul este de fapt biologic”, “ o cercetătoare demisă din
funcție” ,subordonata circumstanțială de mod “ dezvoltând în jurul ei...”, circumstanțială condițională “
dacă sexul un este ceva real”...”, circumstanțială de timp “de când o sprijinise în mod public pe Maya
Fosrattater” și “ după ce a avut o serie de postări”. Deoarece aceasta parte a discursului este
preponderent informațional, autorul introduce informație noua (tweet, Maya Forstater etc), de aceea
avem propoziții subordonate introduse prin conjuncții “ când, că” etc. Transformarea adjectivului “
acuzatoare” din sintagma “interpretări acuzatoare” în subordonata ca substantiv “ acuze la care
scriitoarea a răspuns” evidențiază importanța evenimentului și impactul acestuia. Prin repetiție autorul
a dorit să evidențieze impactul afirmațiilor.
Acțiunea descrisa se petrece în trecut, se folosește timpul perfect compus (a folosit, a fost etichetata, s-
au simțit, au preluat) când avem citări direct, se păstrează prezentul “ daca sexul este ceva real” și “
sexul este un fapt biologic”/ nu își pot schimba aceste sex biologic” pentru a crea dinamica textului.
Perfectul compus este o indicație că acțiunea a început și s-a încheiat în trecut, iar utilizarea timpului
prezent indica că exista consecință în prezent. Alternanța intre perfect compus și prezent indică faptul
că timpul este suspendat cronologic iar textul pare orientat în funcție de spatiu și efectele acțiunii, nu
temporal. Alernanta între timpul perfect compus și prezent reprezintă o extensie a timpului. Folosirea
stativelor generale “ sexul nu este ceva real,scriitoarea era însă deja luata în vizor" si "oamenii sunt ori
bărbați, ori femei” indică introducerea informațiilor noi, evidentiand că părerea cititorulor a suferit
schimbări: în aceea perioadă mai existau persoane care erau de acord cu ea, în prezent acest lucru nu
mai este valabil.
Pentru a evidenția impactul discursului scriitoarea se folosesc structuri paralele,evidențiate prin
recurenata verbului “ a jigni” și “ biologic”. “ Persoanele transgender s-au simțit jignite, femeile s-au
simțit jignite”/ că sexul este biologic/ acest sex biologic”. Un alt element repetitiv este “postare/ tweet”
pentru a evidenția importanța acestor elemente cu referire la carierele scriitoarea și ale cercetatorei.
Repetiția elementului anaforic “tweet” exprimat prin substantivul “postare” scoate în evidență un nou
fenomen social: statutul unei persoane poate fi influențată cuvintele pe care le adresează unui public
larg pe rețelele de socializare, de aceea intenționalitatea autorului este de a demonstra schimbarea
socială specifică erei internetului.

Progresia textului este în mod principal axată pe informativitate: de la informație veche (scriitoarea
scrie pe Twitter) la cea nouă (postările ei au stârnit reacții), de la prezent (reacții în prezent) la trecut
(scriitoarea a sprijinit în trecut o cercetătoare). Fragmentul este construit paralel: cauza (postare)- efect
(acuze), prezent (acuze)-trecut(susținerea cercetătoarei). Exista o ciclicitate pe care autorul o
evidențiază.

Textul este acceptat de cititor, deoarece autorul folosește un limbaj accesibil, ușor de înțeles, fară
regionalisme și neologisme. Autorul utilizează maximele conversaționale ale lui Grice și nu oferă mai
multa informație decât este nevoie. Găsim și elemente intertextuale în texte care fac referire la postările
scriitoarei “Dacă sexul nu este ceva real, atunci nu există nici atracție între persoane de același sex” și
“persoanele care au menstruație” dar și la postările cercetătoarei, care nu sunt citate direct. După cum
se poate observa, chiar și un fragment de 8 rânduri oferă cititorului multe posibilități de interpretare iar
o analiza detaliată dezvăluie detalii care un sunt evidente la prima vedere.

S-ar putea să vă placă și