Aspecte etice particulare

practicii stomatologice
Sorin Hostiuc
Profesiunea de medic dentist
Meserie = drept un complex de cunoștințe
obținute prin școlarizare și practică, care permit
executantului realizarea unor proceduri de
transformare sau de prelucrare a unor obiecte sau
de a presta anumite servicii
Profesiune = existența unor caracteristici
referitoare la prestigiu, abilități înnăscute și
dobândite, cunoaștere, piață protejată, control,
identitate și valori comune, aspecte morale, inter-
relaționare cu membrii altor comunități
Diferența dintre profesiune și meserie
● existența unei identități comune
● existența unor valori comune
● capacitatea de a reține membrii
● definirea strictă a relației cu non-profesioniștii
● termeni/concepte/construcții lexicale de specialitate
● mecanisme de control asupra membrilor comunității
● mecanisme de limitare a accesului în profesiune
Competențe specifice profesiunilor
medicale/stomatologice
● îngrijirea pacientului - compasiune, coresp și eficientă în tratarea probl
medicale și promovarea sănătății
● cunoaștere medicală relevantă în domeniul de specializare
● învățarea și îmbunătățirea cunoștințelor și a îndemânărilor practice
● competențe de comunicare și interpersonale pentru transferul eficient de
informații și realizarea de alianțe terapeutice
● practică bazată pe sisteme (alocarea resurselor)
Stomatologia - profesiune sau practică
comercială?
Așa cum s-a spus mai sus, medicina dentară este o profesiune recunoscută. În același timp este
o activitate comercială, prin care medicii dentiști își utilizează deprinderile pentru a își câștiga
traiul. Există o tensiune potențială între aceste două aspecte ale practicii dentare, iar
menținerea unui echilibru între ele este uneori dificil. Unii medici dentiști vor putea fi tentați să
minimizeze angajamentul lor spre partea profesională pentru a își crește veniturile utilizând, de
exemplu, tactici de promovare agresive sau specializându-se în proceduri cosmetice. Dacă se
merge prea departe în acest sens, aceste activități pot scădea respectul și încrederea în întreaga
profesiune dentară, fapt ce va avea ca rezultat privirea asimilarea medicilor dentiști cu niște
simpli antreprenori care își pun propriile interese deasupra persoanelor pe care le servesc.
Această abordare este în conflict cu principiile etice ale profesiei de medic dentist

FDI World Dental Federation, 2007

Caracteristică Stomatologia ca activitate comercială Stomatologia ca activitate profesională

Scop fundamental Vânzarea unor servicii Atingerea unui nivel optim de sănătate al
pacientului

Obligații Contractuale (să nu fraudeze, să nu mintă, să Datorie de îngrijire

nu utilizeze coerciția etc)

Moralitatea aplicată Comună Specifică

Principiul primar Autonomia Încrederea, beneficența

Prioritizarea binelui pacientului Opțional Obligatoriu

Medicul Vânzător de servicii medicale Garantul respectării datoriilor profesionale

specifice

Relația medic-pacient Bazată pe competitivitate (fiecare încearcă să Bazată pe datorii specifice profesionale
își maximizeze beneficiul)

Recomandarea de servicii medicale Bazată pe legea cererii și ofertei Bazată de maximizarea beneficiilor medicale
raportat la cost/reacții adverse

Obligațiile medicului în RMP Contractuale Bazate pe ghiduri medicale, norme de

conduită și morală caracteristice profesiei
Motive pentru care stomatologia este prin
excelență o activitate profesională NU comercială
● apartenența la un anume stat, al cărei cetățean este medicul dentist respectiv, și unde a fost ajutat să își
dobândească această profesiunea, având la rândul său obligația de a ajuta comunitatea din care face parte
● apartenența la o breaslă profesională, cu norme specifice de conduită (Colegiul Medicilor Dentiști din
România), care exclud practica comercială a medicinei dentare
● existența unei literaturi specifice, de specialitate, produsă de comunitatea de profesioniști respectivă și care
are drept scop îmbunătățirea sănătății orale. Dentiștii, prin lucrările lor științifice și editoriale, își ajută colegii
să își optimizeze îngrijirile medicale acordate pacienților săi
● existența unei obligații de a participa activ la cercetarea fundamentală și clinică, apte de a rezolva
problemele specifice (medicale, tehnice) ale profesiei
● existența unei experiențe speciale, de mare importanță pentru comunitate (sănătatea orală);
● existența unei experiențe specifice (exclusive) prin (1) numărul redus de persoane care au dreptul legal de a
profesa și (2) faptul că necesită o pregătire complexă, de specialitate, ce poate fi asigurată doar de alți
practicieni, cu o mare experiență în domeniu
● autoritate profesională – deoarece comunitatea are nevoie de medicii dentiști și ei sunt recunoscuți ca
având capacitatea de a asigura servicii de sănătate orală, ea va lăsa exclusiv în mâinile experților
realizarea procedurilor dentare, ceea ce generează implicit o autoritate specială dar și puteri sporite
experților, care trebuie să conștientizeze acest lucru și să aibă grijă să nu profite de acestea;
● existența unor mecanisme de control, atât interne (din interiorul profesiei, cum ar fi Colegiul Medicilor
Dentiști, alte societăți profesionale) cât și externe (legi specifice și generale), care să evite excesele
generate de nerespectarea normelor medicale și morale specifice profesiei;
● existența unor datorii dar și drepturi specifice acestei profesiuni, cum ar fi:
● datoria de îngrijire;
● datoria de a respecta secretul profesional;
● datoria de a nu practica activitatea de medicină dentară strict ca o activitate comercială;
● datoria de a ajuta pacienții în situații specifice (urgențe medicale) chiar și în afara unei
relații contractuale;
● dreptul de a fi remunerat corespunzător;
● dreptul de a îi fi respectată independența profesională etc.
● relația medic-pacient nu este una de tip competitiv, medicul dentist având datoria de a prioritiza
interesele pacientului în raport cu interesele sale sau ale unor terți.
Modele de relație medic stomatolog-
pacient
Modelele Emanuel

● RMP:
○ paternalist
○ interpretativ
○ deliberativ
○ informativ
● aplicabilitate generală
Modelele Ozar
● aplicabilitate specifică pentru medicina dentară
○ modelul breslei
○ modelul de agent
○ modelul comercial
○ modelul interactiv
● aplicabilitate la pacient dependentă de particulatiățile pacientului și ale bolii
● se pot utiliza atât modele pure (fie Emanuel, fie Ozar, fie altele) fie mixte =>
maximizarea binelui generat pacientului de către alianța terapeutică
Modelul breslei
● medicul dentist - control total
● pacientul - pasiv, neavând competențe specifice în evaluarea statusului său
stomatologic
● medicul - reprezentant al profesiunii (# față de modelele paternaliste,
fundamentate pe beneficență)
● caracter teoretic:
○ nu respectă drepturi fundamentale sau dorințe ale pacientului
○ opac
Modelul de agent
● întreaga responsabilitate decizională - a pacientului
● medicul - rol pur tehnic: informare + realizare procedură
● # de modelul interpretativ - medicul e un simplu executant (meseriaș)
● similarități cu modelul antipaternalist (chir plastică) => independența
profesional este minimă
● model teoretic => deprofesionalizează medicul stomatolog
Modelul comercial
● variantă intermediară între modelul breslei și cel de agent
● pacientul decide calea optimă de urmat
● medicul stomatolog - își face cunoscute valorile profesionale și urmărește
respectarea lor
● fundamentat de autonomia pacientului, mediată de beneficență
● aplicabil în medicina privată
Modelul interactiv
● relație de echilibru între medic și pacient, bazată pe respect reciproc;
● fiecare respectă valorile profesionale, personale și morale ale celuilalt
● decizia se ia în urma comunicării și a discuțiilor între membrii alianței
terapeutice
● egalitate asimetrică (nici un membru al AT nu este superior celuilalt, dar există
un echilibru, prin respectarea reciprocă a unor valori #:
○ din partea pacientului – valorile personale, autonomie, faptul că de decizie este afectat corpul
său;
○ din partea medicului – experiența personală raportată la nevoile acelui pacient (phronesis),
cunoașterea practică (techne), ce permite medicului să maximizeze beneficiul medical generat
de procedurile medicale disponibile etc
Scopurile tratamentului stomatologic
● vindecarea, care ar trebui să fie regula în majoritatea situațiilor;
● îmbunătățirea statutului dentar alterat;
● menținerea statutului dentar actual;
● optimizarea sănătății orale a pacienților prin măsuri educaționale și preventive;
● optimizarea aspectului estetic dentar, fapt ce include nu doar proceduri
estetice ci mai ales realizarea procedurilor dentare astfel încât diferența față de normal a
lucrărilor dentare să fie minimizată;
Consimțământul informat
Consulturi stomatologice

● prima prezentare:
○ CI implicit pentru consult
○ CI pentru proceduri intervenționale absolut necesare
○ anamneză detaliată - generală și stomatologică
○ realizare deviz estimativ
Proceduri anestezice
● obligatoriu CI: tip anestezic, doză, reacții adverse;
○ Atenție la pacienții care utilizează droguri/medicamente - adrenalină, amfetamină etc
Proceduri stomatologice
● neinvazive (periaj profesional, detartraj) - Nu este nevoie de CI, suficient C
implicit
● invazive local (intervenții efective la nivelul dintelui) sau locoregional (ex.
gingivectomii) - CI pentru fiecare tip de procedură);
○ obținut imediat - complexitate redusă
○ temporizat
● complexe, multiseriate (implantologie, ortodonție): CI de proces, ideal NU la
primul consult, cu clarificarea:
○ duratei totale estimate;
○ pașii tratamentului
○ necesarul de proceduri efectuate în afara cabinetului (Rx, proceduri adiționale)
○ ce trebuie să facă pacientul după fiecar epas
○ aspecte financiare (deviz estimativ)
Proceduri c0smetice
● CI obligatoriu
● rezultatul procedurii - descris cât mai exact în formularul de CI
● atenție la obligația de rezultat!
ATENȚIE la verificarea înțelegerii informației

Riscuri asociate unor proceduri ortodontice (Mortensen, 2003)

Înțelegerea recomandărilor (Mortensen, 2003)
Recomandarea terapeutică
● MEDICINĂ -datoria de a recomanda opțiunea terapeutică optimă
● STOMATOLOGIE - “dilema prescripțiilor multiple”: fiecare procedură poate fi
realizată cu mai multe materiale, aparatură diversă etc => nu există deseori o
opțiune terapeutică optimă => particularizare funcție de pacient și
disponibilități locale
○ conflict potențial între loialitate și comercializarea îngrijirilor stomatologice
○ dificultăți în prezentarea alternativelor terapeutice - f numeroase, cu raporturi R/B similare
● ATENȚIE:
○ recomandările corespunzătoare # recomandări suboptimale
○ deși materialele pot fi doar corespunzătoare NU optime, modul de efectuare a procedurilor
dentare => obligatoriu la cele mai înalte standarde
CI în cazul pacienților cu afectarea CC
● CD alterată:
○ maximizarea potențialului de înțelegere a informațiilor
○ modele terapeutice bazate primar pe beneficență
○ recomandarea includerii familiei în planul terapeutic;
○ decizia finală - atributul pacientului
● minori/CE absentă (interdicție):
○ informarea + deciziile - reprezentanții legali
○ implicarea pacientului în procesul decizional cât este permis de capacitatea psihică
● pacienți fără CD
○ dacă au CE => obligatoriu evaluarea CD (Algoritmul Appelbaum)
○ informare - pacienți+reprezentant legal
○ decizia - reprezentant legal
■ luată primar pe baza dorințelor anterioare ale pacientului (standardul judecății substituite)
Conflicte de interese
Algoritm de evaluare:
1. există un rău potențial care ar rezulta din interesul secundar al medicului
dentist; dacă există, cât de mare este?
2. cât de probabil este răul potențial care poate apărea?
3. dacă medicul dentist nu va acționa pe baza interesului secundar, ce beneficii ar
pierde, și ce rău ar fi generat altcuiva/cui ar fi generat acel rău?
4. cât de probabile sunt beneficiile și răul generat la întrebarea 3?
5. care dintre căile potențiale de acțiune, disponibile medicului dentist (ținând cont și
de răspunsul la întrebările 2 și 4) ar genera cel mai puțin rău și cel mai mare grad de bine
(ținând cont de răspunsurile la întrebările 1 și 3), având în vedere natura profesională a
relației medic dentist-pacient
Dificultăți privind informarea în conflictele de
interese
1. unele conflicte de interese sunt dificil de identificat de către medic.
2. conștientizarea unui conflict de interese de către medic îl poate face pe
acesta, conștient sau inconștient, să accentueze efectele favorabile ale
procedurii medicale care generează conflictul de interese sau să minimizeze
riscurile acesteia.
3. conștientizarea conflictului de interese de către pacient îl poate face pe
acesta fie mult mai încrezător în medic , fie dimpotrivă să fie extrem de reticent
în a accepta o procedură de teamă ca nu cumva medicul să obțină beneficii
nemeritate pe seama lui;
4. deși informarea cu privire la conflictele de interese are drept scop
egalizarea puterilor în cadrul relației profesionale, acest lucru nu se întâmplă
prin simpla divulgare a conflictului, pacientul neavând, de multe ori, căi
relevante de a rezolva situația în favoarea sa, rămânând în continuare vulnerabil
în relație cu medicul dentist
Dileme etice în stomatologie
● datoria de îngrijire versus binele financiar al medicului stomatolog
● datoria de îngrijire versus binele medical al medicului stomatolog
● datoria de îngrijire versus binele personal al medicului stomatolog
● îngrijiri dentare în țări dezavantajate economic
● întâlniri romantice cu pacienții
● utilizarea protoxidului de azot la copii
● identificarea unor cazuri de abuz împotriva copilului
● utilizarea de rutină a anestezicelor locale
Particularități ale confidențialității în stomatologie
paradox - importanță redusă în clinică versus model dur de confidențialitate (de
sorginte franceză) în CDMD
După un tratament de canal efectuat aparent cu succes, pacienta (fată de 14 ani),
revine împreună cu mama sa la cabinetul stomatologic datorită apariției unui ulcer
la nivel palatal. Mama a presupus că ulcerul a fost datorat tratamentului anterior. În
cursul examinării, medicul consideră că ulcerația este un șancru sifilitic. Îi spune
acest lucru pacientei, care recunoaște că a făcut sex oral cu prietenul său, dar îl
roagă să nu îi spună nimic mamei
O femeie de 20 de ani prezintă, la examinarea orală, multiple ulcere peri și
intraorale, precum și numeroase leziuni albicioase la nivelul gurii, obrajilor și
mucoasei orale. Medicul dentist suspectează HIV. Inițial se gândește să refuze
intervenția, dar apoi se hotărăște să o întrebe dacă are boala respectivă, în prezența
asistentului și a recepționistei, care putea auzi ce se vorbește în cabinet. Pacienta
este extrem de rușinată și fuge din cabinet
Comunicarea digitală - recomandări ADA
● relația profesională nu trebuie compromisă de utilizarea metodelor de comunicare digitală;
● comunicarea digitală nu ar trebui să permită terților să influențeze relația profesională;
● medicii dentiști trebuie să se asigure că mesajele emise au un caracter profesional și că ele nu
pot fi utilizate într-un mod neprofesionist de către alte persoane/entități;
● datele personale trebuie să fie protejate, iar comunicările profesionale trebuie separate de
comunicările personale; medicii dentiști au datoria de a securiza informațiile la un nivel rezonabil (de
exemplu, nu ar trebui să contacteze pacienții pe Facebook fără să fie siguri că acela este într-adevăr contul
lor, ar trebui să ceară acceptul pacienților pentru a comunica pe email cu ei etc)
● medicii dentiști trebuie să fie familiari cu metodele de comunicare digitală, legile aplicabile și
tipurile de informații la care pacienții au acces pe internet. Comunicarea digitală nu trebuie să fie în nici un
caz publică – nu trebuie să publice informații despre pacienți pe Facebook, Instagram etc;
● medicii dentiști trebuie să mențină o distincție clară între comunicările generate de practica
dentară și cele generate de alte comunicări profesionale;
● răspunsurile la critici în media digitală trebuie să fie manageriate într-un mod responsabil. Chiar
dacă pacienții acuză medicii dentiști de fapte nedeontologice/culpe medicale, aceștia NU se pot disculpa
dând informații suplimentare celor făcute deja public de către pacienți în mass-media/social media.
Informațiile confidențiale pot fi însă utilizate în cazul unor procese civile de defăimare;
● medicii dentiști trebuie să fie mai maleabili la cerințele pacienților decât pacienții la cerințele
dentiștilor în rezolvarea unor neclarități referitoare la tratament. Prin urmare, în cazul în care pacientul nu
are acces la o metodă anume de comunicare (WhatsApp, I-messages, Facebook messenger, Telegram etc),
medicul nu trebuie să îi impună pacientului instalarea acelui soft
Relația de confraternitate - alți medici (specializări
stomatologice sau non-stomatologice)
● colaborarea trebuie inițiată de către medicul stomatolog generalist din momentul în care
patologia pacientului nu mai este strict de competența sa și nu după ce începe un tratament de
specialitate și își dă seama că nu îl poate duce la capăt într-un mod optimal
● colaborarea se inițiază de către medicul stomatolog generalist, prin realizarea unei
scrisori medicale/trimiteri către un specialist, doar după acordul pacientului
● scrisoarea medicală trebuie să conțină toate informațiile relevante pentru medicul
specialist, astfel încât să poată realiza intervenția medicală cu un maxim de profesionalism;
● după ce intervenția realizată de către medicul specialist s-a finalizat, el ar trebui să
retrimită pacientul la medicul curant, însoțit de o scrisoare medicală/trimitere, care să detalieze
procedura realizată și recomandările terapeutice.
● relația de confraternitate nu incumbă obligativitatea respectării de către medicul care
primește pacientul a recomandărilor terapeutice inițiale, el având independență profesională
raportat la diagnosticul de specialitate și indicațiile terapeutice și totodată răspunderea
deontologică și juridică a faptei;
● datoria de confraternitate are aceleași caracteristici, din punct de vedere moral și legal,
indiferent de specialitatea (stomatologică/non-stomatologică a confratelui).
Persoană de 25 de ani, vine la cabinetul stomatologic pentru extracția a 4 dinți, sub
sedare. În cursul examinării clinice, s-a constatat că pacientul a prezentat un
murmur cardiac. Medicul dentist i-a recomandat un antibiotic, ce urma a fi luat o oră
înainte de extracție. Pacientul era alergic la penicilină; prin urmare, tratamentul
antibiotic ales a fost 3g Eritromicină, suspensie orală. Pacientul a mers la farmacie,
care nu avea Eritromicină, și a dat pacientului Amoxicilină. Farmacistul a sunat la
cabinetul dentar să întrebe dacă este posibilă schimbarea antibioticului. Acolo i-a
răspuns un alt medic, care neștiind de alergie, a spus că da. Pacientul a luat
antibioticul cu o oră înainte de intervenție, dar în cursul acesteia spus că nu s-a
simțit bine. Extracția fost realizată sub anestezie, medicul anestezist identificând
corect faptul că pacientul era alergic la Amoxicilină și a administrat antihistaminic.
Aparent pacientul s-a simțit bine, și a fost trimis acasă
Relația de confraternitate - alți lucrători sanitari
● necesară pentru optimizarea rezultatelor generate în cadrul alianței terapeutice
● permite:
○ minimizarea riscului de apariție a unor greșeli medicale
○ planificarea în avans pentru anumiți pacienți/anumite proceduri, cu optimizarea circuitelor
○ asumarea, de către întreaga echipă, a eșecurilor profesionale
Medicii (stomatologi) “problemă”
● probleme de sănătate
● sub influența alcoolului sau a altor stupefiante
● afecțiuni neurologice sau motorii
● boli infecto-contagioase
● pregătire suboptimală
● probleme de colaborare cu alți colegi
● practicarea medicinei/stomatologiei în afara cadrului legal
Managementul medicilor (stomatologi) problemă
● discutarea problemei cu medicul dentist „problemă”, încercându-se fie
reconcilierea (în cazul unor conflicte colegiale), fie convingerea medicului de a
înceta comportamentele distructive (alcool, droguri), fie convingerea medicului de a
apela la un ajutor medical de specialitate;
● în cazul în care medicul „problemă” este un angajat al medicului care
identifică problema, el poate cere un consult de medicina muncii, pentru a se
verifica dacă medicul „problemă” este apt de a practica meseria în continuare;
● niciodată nu vor fi realizate discuții în contradictoriu în fața
pacienților/aparținătorilor (CDMD, art 22)
● în cazul în care discuțiile cu medicul dentist „problemă” nu duc la nici un
rezultat, comportamentul continuând, există posibilitatea ca medicul dentist să se
adreseze colegiului medicilor dentiști din care face parte, după care ar trebui, în mod
normal, să urmeze o procedură de mediere condusă de colegiu;
● dacă nici așa comportamentul nu este oprit, medicul se poate adresa mass-
media
Managementul greșelilor medicale - medicul
curant
1. Informare (RMP - bazată pe încredere, autonomie, încălcarea nn-maleficenței)
2. reparație

Veracitatea scade riscul unor acuze de malpraxis sau reduce întinderea daunelor
solicitate
Managementul greșelilor medicale - coleg
1. să discute cu primul medic curant, pentru a îi pune în vedere faptul că unul dintre pacienții
săi are o problemă medicală generată de o greșeală a acestuia.
2. să solicite de la primul medic toate datele medicale ale pacientului. În acest fel, va putea
evalua corespunzător opțiunile terapeutice de care dispune;
3. să informeze pacientul, dacă sănătatea acestuia este pusă în pericol (dacă greșeala are
urmări reale sau potențiale pentru pacient). Această datorie are atât un izvor deontologic;
4. indiferent de gravitatea problemei, celui de-al doilea medic îi este interzis să denigreze
primul medic în fața pacientului;
5. odată ce îl acceptă ca pacient, al doilea medic are obligația legală, deontologică și etică de
a încerca să rezolve greșeala primului coleg; dacă acest lucru nu îi este posibil lui, va trebui să solicite
un consult de specialitate de la un medic ce are competențe superioare în patologia respectivă, iar
dacă rezolvarea problemei medicale a pacientului nu mai este posibilă/fezabilă raportat la
cunoștințele stomatologice actuale, va trebui să informeze deschis pacientul despre acest lucru.
Foarte important – odată ce al doilea medic a acceptat să inițieze o relație profesională cu pacientul,
refuzul rezolvării problemei sale medicale, cu remiterea pacientului către primul medic este o
abatere etică (încălcarea beneficenței) și legală (abandonul terapeutic al pacientului). O abordare
alternativă ar fi să realizeze o echipă cu primul medic (mai ales dacă consultul pe care îl face
pacientului este solicitat de către primul medic pe baza datoriei de confraternitate).
Practica dentară
și publicitatea
Tipuri de reclamă
● comparativă
● competitivă
● informațională
Recomandări CMS
● Reputația medicului dentist trebuie să se bazeze doar pe competență și demnitate, fără contribuția
reclamei de orice fel.
● Site-ul web, accesibil publicului, trebuie să fie creat și actualizat sub responsabilitatea unui medic
stomatolog.
● Informațiile furnizate prin intermediul site-ului web:
a) trebuie să respecte prevederile prezentului cod deontologic, inclusiv pe cele prevăzute la art. 71;
b) trebuie să fie realiste, obiective, relevante, verificabile, discrete, adevărate și clare;
c) nu trebuie să aducă atingere interesului general de sănătate publică;
d) nu trebuie să încurajeze efectuarea de investigații și tratamente inutile.
● Utilizarea denumirii generice a specialităților stomatologice sau a competențelor profesionale ca nume
de site este interzisă.
● Utilizarea „blogurilor” și aparițiilor în scopuri publicitare pe rețelele sociale de către medici
stomatologi sau de formele de exercitare a profesiei este interzisă dacă nu sunt respectate prevederile
prezentului cod deontologic.
Prevederile privind desfășurarea publicității și conținutul materialului publicitar cuprinse în codul
deontologic sunt aplicabile medicilor stomatologi, formelor de exercitare a profesiei și tuturor unităților și
instituțiilor în cadrul cărora se desfășoară activități profesionale de către medicul stomatolog.
Consiliul Medicilor Dentiști din Europa
● numele și locația;
● alte date de contact (email, telefon, fax);
● specialitatea și locul unde a fost licențiat (dacă este cazul);
● numărul licenței, date de înregistrare, adresa și alte date de contact ale
autorităților competente, unde pacientul poate verifica veridicitatea datelor despre
medicul dentist;
● informațiile de pe site nu trebuie să conțină informații cu un caracter
neprofesional, cu un caracter elogiator, de natură înșelătoare sau comparativă. Toate
informațiile trebuie să fie oneste, ușor de identificat, să respecte legislația națională și
codul etic din statul unde este stabilit medicul dentist;
● dacă lucrează cu o casă de asigurări de sănătate;
● intervalul orar în care medicul dentist este disponibil, date de contact pentru
urgențe;
● link către asociația profesională;
● alte informații, conform reglementărilor naționale specifice
Pacientul s-a prezentat pentru restaurarea protetică a arcadei superioare acuzând
disconfort funcțional și fizionomic precum si mirosul neplacut al gurii – halena
fetida. Am constatat distrucții coronare mari ca urmare a proceselor carioase
netratate. Leziunile carioase profunde au determinat patologii variate ale pulpei
dentare. Planul de tratament propus și realizat a constat in realizarea tratamentelor
de canal, ale tuturor dinților afectați, realizarea de RCR-uri și refaceri ale bonturilor
protetice. Coroanele din zirconiu au fost facute in grupuri de cate 3-4 elemente.
Cimentarea a fost facuta cu Keac Cem Plus. Timpul de executie a fost de 3 saptamani
Certificat de garanție?
Suntem profesionisti si tratam lucrurile asa cum se cuvine: cu grija si intelegere. Vrem ca cei care ne trec
pragul sa se simta in deplina siguranta si sa se intoarca la noi ori de cate ori au nevoie de expertiza noastra.
De aceea, acordam un certificat de garantie. Acest document va garanteaza atat profesionalismul, cat si
durabilitatea calitatii procesului stomatologic”628. Dacă se dă click și se extinde pagina respectivă, apar o
serie de situații în care garanția își pierde valabilitatea, printre care: „absenta de la controalele periodice
preventive programate cel putin o data la sase luni; Nerespectare a recomandarilor medicului curant;
Pastrarea si intretinerea incorecta a lucrarilor protetice mobile; Deteriorare a lucrarii in urma unui
traumatism; Neglijarea igienei orale zilnice; Unei stari de sanatate care presupune: un risc crescut de evolutie
nefavorabila a tratamentului (ex. diabet, osteoporoza, afectiuni neurologice) Daca lucrarile dentare mobile,
precum protezele dentare partiale sau totale nu sunt pastrate si intretinute corect, utilizand produse
specifice, status post-chimioterapie); posibile efecte negative asupra situatiei dentare (ex. diabet, epilepsie,
osteoporoza)”
Obligație mijloace => obligație rezultat
Deficit de informare - limitele garanției NU sunt
prezentate în aceeași pagină =>garanția este antrenată
automat
Particularități în stomatologia cosmetică
● proceduri strict cosmetice - riscuri minore/beneficența ca satisfacție
● proceduri dentare estetice cu scopul de a augmenta aspectul estetic local -
riscuri mai mult decât minimale => conflict autonomie+beneficență v non-
maleficență. Permise dacă:
○ autonomia - nivel optim
○ beneficența ca satisfacție - clar definită și raportat la non-maleficență
○ vindecarea unor afecțiuni din sfera psihologică
○ închiderea coridoarelor bucale ?
○ atingerea unor relații ocluzale optime?