UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE
REZIDENȚIAT SPECIALIZAREA FARMACIE GENERALĂ
STAGIUL COMUNICARE ȘI CONSILIERE A PACIENTULUI

PROIECT DE CERCETARE

Aplicarea Codului Deontologic al

Farmacistului în comunicarea cu pacientul

Coordonator Științific:
Conf. Univ. Dr. Cristina-Luiza Erimia

REZIDENT:
Farm. NAZIF BERNA

Ianuarie 2023
Cuprins

1. Introducere........................................................................................................................2
2. Codului Deontologic al Farmacistului în comunicarea cu pacientul...........................3
Concluzii..................................................................................................................................11
Bibliografie..............................................................................................................................12

1
 1. Introducere

Codul deontologic al farmacistului cuprinde ansamblul de principii, reguli şi

standarde ce reprezintă idealurile, valorile și angajamentele morale fundamentale în baza
cărora se exercită profesiunea de farmacist.1
Ca orice nouă dezvoltare, inovaţie sau modernizare instituţională, programele de
etică profesională pot fi implementate mai mult sau mai puţin arbitrar.
Un cod deontologic este în primul rând un cod etic. Ca prim obiectiv, se urmăreşte
justificarea şi identificarea unui set de reguli morale care sunt relevante pentru integritatea
unei profesii şi nu îmbunătăţirea exercitării profesiei sub aspect tehnic. Noile cerinţe
europene, care impun crearea de coduri deontologice pentru instituţiile publice, implică faptul
că nu este suficient ca o profesie să fie exercitată bine doar în termeni de eficienţă. Putem fi
eficienţi, productivi, să prevenim şi să trătam multe boli, şi cu toate acestea să capitulăm din
punct de vedere moral.
Codul deontologic vizează această latură, în care activitatea se exercită bine în
termeni de moralitate. Mai mult decât atât, dezvoltarea gândirii morale poate contribui la
performanţa profesională. Există studii în care se demonstrează că dezvoltarea gândirii
morale are un impact considerabil asupra performanţei clinice farmaceutice 2 . Din acest motiv
s-a şi făcut propunerea ca obiectivul dezvoltării gândirii morale să fie introdus în educaţia
farmaceutică. De asemenea, spitalele şi farmaciile pot beneficia de sporirea gradului de
prestigiu şi credibilitate în rândul pacienţilor, scăzând astfel costurile de comunicare şi
relaţionare
Din perpectiva eticianului, unul dintre cele mai răspândite neajunsuri care stau la
baza redactării codurilor deontologice este confuzia dintre obligaţii etice specifice şi norme
profesionale. Cel mai adesea, nu se face o distincţie clară între diferitele tipuri de norme sau,
deşi se subliniază o minimă diferenţiere terminologică, sunt prezentate ca şi cum ar avea
acelaşi statut. Tipurile de obligaţii, juridice, etice, profesionale, tehnice sunt prezentate ca un
amalgam, iar acest gen de ambiguitate, servită astfel ca mixtură a obligaţiilor, va avea un
efect cât se poate de contraproductiv pentru obiectivele fundamentale ale eticii profesiilor.

1
https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/Ultima_forma_Codului_de_deontologie_a_farmacistului.pdf

2
David A. Latif, Bruce A. Berger, „Cognitive Moral Development and Clinical Performance: Implications for Pharmacy Education”, Ameri
- can Journal of Pharmaceutical Education, Vol. 63, Spring, 1999.

2
 În loc să se evidenţieze în ce anume constă integritatea şi demnitatea unei profesii,
se va creea impresia că un cod deontologic nu este decât un document de obligaţii printre
multe altele.
Identificăm şi în codul deontologic al farmaciştilor din România 2 o astfel de mixtură
a obligaţiilor. Putem obser - va această carenţă dacă analizăm presupoziţiile adeziunii codului
la două tipuri de documente: Carta Universală a Drepturilor Omului şi Carta Farmaciei
Europene.
Carta Farmaciei Europene constă în norme profesionale care definesc organizarea
profesiei de farmacist în contextul de identitate europeană, iar unele dintre cele mai
importante prevederi care au avut impact mediatic sunt legate de organizarea instituţiei
farmaciei, printre care putem evidenţia: proprietarul unei farmacii trebuie să fie farmacist şi
protejarea sănătăţii publice pretinde raţionalizarea reţelei de farmacii de oficină pe criterii
geografice şi demografice.
Pe de altă parte, Carta Universală a Drepturilor Omului reprezintă fundamentele
moralităţii unanim recunoscute.3

2. Codului Deontologic al Farmacistului în comunicarea cu pacientul

Asistența farmaceutică modernă se bazează pe educație și comunicare. O problemă

particulară în legătură cu informarea pacientului, se referă la dezvoltarea abilităților de
comunicare ale farmacistului. Înțelegerea adecvată a modului de comunicare facilitează
accesul la o mai bună autocunoaștere și o cunoaștere a celor din jur. În vederea reglementării
juridice a comunicării farmacist-pacient, asociații profesionale din diferite țări au elaborat
codurile de etică pentru farmaciști.
Comunicarea farmacist-pacient reprezintă o activitate importantă desfășurată de
farmacist în scopul colectării informațiilor necesare eliberării unui tratament adecvat, specific
fiecărui pacient în parte, dar și instruirii acestuia în legătură cu modul de aplicare a
tratamentului. În interacțiunea cu pacientul, farmacistul parcurge câteva etape, mergând de la
deschiderea discuției, chestionarea pacientului, ascultarea, instruirea acestuia, crearea unei
relații de colaborare/încredere între farmacist și pacient, până la terminarea discuției.
Pe parcursul chestionării pacientului, farmacistul află detalii legate de:
 numele pacientului,

3
http://www.colegfarm.ro/documente-ale-cfr/documente-alecfr/65-codul-deontologic-al-farmacistului.html

3
  vârstă,
 simptome,
 cauze ale problemelor de sănătate și durata acestora,
 medicații anterioare,
 alte medicamente utilizate curent, etc.
Atât în adresarea întrebărilor cât și în ascultarea răspunsurilor, farmacistul arată
interes, empatie față de pacient, încurajând pacientul să furnizeze informațiile necesare în
prescrierea tratamentului.

explicarea modului de utilizare a medicamentului

reacții adverse

efecte secundare

interacțiuni cu alte medicamente

sugerarea necesității de a consulta un medic

Farmacistul trebuie să inspire încredere, sigutanță și să se adreseze în mod politicos,
calm, profesional pacientului oferind informarții cu privire la:

Comunicarea nonverbală are un rol important în interacțiunea farmacist-pacient;

sunt importante tonul vocii, poziția corpului, contactul vizual, zâmbetul, apropierea, utilizarea
gesturilor.
Farmacistul utilizează toate aceste elemente în timpul comunicării, în același timp
examinând pacientul după aceste criterii.

În construirea unei relații farmacist-pacient, farmacistul trebuie să:

 arate preocupare, interes pentru problemele pacientului;
 arate dorința de a-l ajuta;
 folosească formule de salut utilizând numele pacientului;
 se adreseze politicos;
 folosească umorul;
 se adapteze necesităților pacientului;

4
  inspire încredere acestuia vis a vis de păstrarea confidențialității
informațiilor.

Încheierea discuțiilor trebuie făcută cu politețe, mulțumind pacientului, încercând

obținerea unui feedback din partea acestuia4.

Importanța comunicării farmacist-pacient este reflectată prin introducerea în codurile

etice/deontologice ale profesiunii de farmacist din diferite țări a unor paragrafe ce
reglementează această activitate.
În cadrul practicării profesiei de farmacist, un aspect actual îl reprezintă accentul pus
pe problematica legată de drepturile pacientului și responsabilitățile farmaciștilor, în
condițiile în care pacientul devine elementul central al activității acestora.
În exercitarea profesiei de farmacist, judecata profesională trebuie să fie aplicată în
interesul pacientului sau al societății. Codul deontologic al farmacistului pune accent pe
importanța furnizării de informații sincere, exacte și obiective și încurajarea implicării
pacientului în luarea deciziilor privind medicația proprie. Se pune, de asemenea, accent pe
dezvoltarea comunicării și colaborării între membrii comunității farmaceutice, între aceștia și
ceilalți profesioniști din domeniul sănătății.
În cele ce urmează, vom analiza aspecte legate de comunicarea farmacist-pacient
reglementate în codurile de etică și deontologie farmaceutică ale diferitelor state.
Codul de etică pentru farmaciști și asistenți de farmacie adoptat în Marea
Britanie5, face referire la 7 principii etice pe care farmaciștii și asistenții de farmacie britanici
trebuie să le respecte în exercitarea profesiunii lor. Dintre acestea, legate de comunicarea
farmacist-pacient/societate menționăm principiile:

4
Hargie O., Morrow N., Woodman C., Looking Into Community Pharmacy: Identify Effective Communication Skills in
Pharmacist-Patient Consultations, School of Communication, University of Ulster, Jordanstown, 2000, p. 14
5
Royal Pharmaceutical Society of Great Britain, Code of Ethics for Pharmacists and Pharmacy Technicians, London, 2007,
disponibil la: https://www.pharmaceuticaljournal.com/download?ac=1065205&firstPass=false; vezi și: General
Pharmaceutical Council, Standards for pharmacy professionals, May 2017, disponibil la:
https://www.pharmacyregulation.org/sites/default/files/standards_for_pharmacy _professionals_may_2017_0.pdf

5
 farmaciștii farmacistul încurajarea
trebuie să trebuie sa pacienților să
participe la
arate fie onest și decizii
respect unii demn de privind
față de alții încredere sănătatea lor

Potrivit Codului, grija față de pacient trebuie să fie prima preocupare a

farmacistului. De aceea, aflarea celor mai importante informații în vederea evaluării
necesarului individual al pacientului reprezintă punctul de plecare pentru furnizarea
tratamentului adecvat. Prin furnizarea de date privind modul de utilizare a
medicamentelor, farmacistul poate influența satisfacția pacientului în ceea ce privește
utilizarea acestora.
Este precizată necesitatea menținerii permanente a acurateței celor mai
importante informații obținute de la pacient și păstrarea acestora într-o formă clară și
legală.
Un alt principiu care trebuie respectat în toate activitățile desfășurate de
farmacist, inclusiv în comunicarea farmacist-pacient, îl reprezintă respectul față de cei
din jur, fie ei pacienți, colegi sau alte persoane, manifestat prin tratarea acestora cu
politețe și considerație.

Farmaciștii trebuie să Farmaciștii nu trebuie

protejeze demnitatea să divulge
și intimnitatea informațiile
celorlalți confidențiale fără
consimțământul
pacientului

Menținerea în cadrul limitelor profesionale a relațiilor cu pacienții sau cu alte

categorii de persoane cu care vine în contact farmacistul, îl protejează pe acesta în cazul în

6
care are de a face cu persoane vulnerabile (aflate în situații speciale: bătrâni, copii, femei
însărcinate sau care alăptează etc.).
Un alt principiu cuprins în Codul etic al farmaciștilor din Marea Britanie face
referire la încurajarea pacientului în a participa la luarea deciziilor privind propria sănătate.
Pacientul are dreptul de a fi implicat în luarea deciziilor privind tratamentul propriu
și trebuie să fie încurajat în a lucra în echipă alături de farmaciști și medici. Succesul acestui
parteneriat necesită o comunicare efectivă bazată pe abilitatea farmacistului de a identifica
necesitățile particulare ale pacientului.
În cadrul parteneriatului, farmacistul:
 îl ascultă pe pacient;
 îi explică acestuia opțiunile disponibile;
 îl ajută în luarea unei decizii informate asupra serviciilor farmaceutice
sau a opțiunilor de tratament.
În discuțiile cu pacientul se urmărește pas cu pas furnizarea tuturor informațiilor pe
care acesta și le dorește sau de care are nevoie, într-o manieră în care el să le poată înțelege;
în furnizarea acestor informații farmacistul trebuie să se asigure de imparțialitatea datelor, de
relevanța și actualitatea acestora.
Farmacistul trebuie să respecte dreptul pacientului de a refuza tratamentul sau alte
servicii oferite. Acționând cu onestitate și integritate, farmacistul, prin atitudinea sa, trebuie
să mențină reputația profesiunii sale.
În comunicarea cu pacientul, farmacistul nu trebuie să exploateze vulnerabilitatea
sau lipsa de cunoștințe a acestuia, trebuie să fie precis și imparțial în oferirea sau publicarea
de informații. În cod se precizează că respectarea tuturor celor 7 principii are o importanță
egală în desfășurarea activității farmaceutice.
Spre deosebire de Codul etic al profesiunii de farmacist din Marea Britanie, Codul
etic al profesiei de farmacist din Malta6, cuprinde 5 secțiuni:

promovarea
relații cu produselor și
autoritățile avertizarea
relații intra- administrative privind
6 și inter-
Pharmacy Council Malta, Code of Ethics for Pharmaceutical Profession utilizarea
and Pharmacy, Malta, 2007, disponibil la:
profesionale
https://deputyprimeminister.gov.mt/en/regcounc/pharmcouncil/Documents/code .pdf.
anumitor
responsabilități produse
legate de 7
profesiune
relația cu
 În relațiile cu pacienții și societatea, precum și în cadrul promovării produselor
și avertizarea privind utilizarea diferitelor produse, un rol important îl are comunicarea
farmacist-pacient.
Codul prevede că, în cadrul comunicării, farmacistul trebuie să:
 respecte și să protejeze demnitatea individuală,
 integritatea fizică și mentală și drepturile pacientului,
 să respecte diferențele personale și culturale, credințele și valorile
pacientului.

Farmacistul nu trebuie să judece sau să-și impună credințele și convingerile

pacienților, oferindu-și serviciile cu considerație și profesionalism7.
Membrii profesiei de farmacist trebuie să stabilească și să mențină relații
profesionale cu pacienții lor, să cultive și să mențină încrederea pacienților și a societății, să
protejeze interesele pacienților prin confidențialitatea informațiilor obținute în cadrul
activității desfășurate. În cadrul relațiilor profesionale, farmacistul trebuie să dea dovadă de
onestitate și integritate, informația furnizată atât pacienților cât și societății sau colegilor
trebuind să fie reală, obiectivă, de actualitate și să fie ușor de înțeles.
Dacă facem referire la Codul deontologic al farmacistului adoptat în România,
care cuprinde 8 secțiuni, observăm o similitudine între aspectele abordate în ceea ce privește
etica profesională și cele întâlnite în codurile de etică ale profesiunii de farmacist din alte țări.
Este de reținut faptul că, în cadrul Codului deontologic al farmacistului din România, există,
de asemenea, principii și reguli ce se referă la comunicarea farmacist-pacient/societate. ,8,9
7
Ciappara M. A., A New Code of Ethics for Pharmaceutical Profession and Pharmacy: an Introduction,
Pharmacy Council, Malta, 2007, disponibil la:
https://deputyprimeminister.gov.mt//en/regcounc/pharmcouncil/documents/phar
macy_council_introduction_to_code.pdf
8
Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), Codul deontologic al farmacistului, Art. 9, lit. h).

8
 Art. 4 lit. e) se referă la adoptarea unui rol activ al farmacistului în informarea și
educația sanitară a publicului, precum și combaterea toxicomaniei, polipragmaziei ,
dopajului

Art. 4 lit. h) stipulează că farmaciștii trebuie să nu prejudicieze în niciun fel profesia

de farmacist sau să submineze încrederea publică a acestuia

În art. 9, Codul prevede că farmacistul trebuie "să critice sau să condamne convigerile
personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale"8 și trebuie "să
se asigure că serviciile sale au fost percepute și înțelese corect de pacient"9

Cu privire la publicitate, art. 25 subliniază că orice informație furnizată publicului de

către farmaciști în legătură cu serviciile de sănătate trebuie să fie corecte, legale,
decente.

Codul prevede că orice informație și material promoțional trebuie să fie în

concorndanță cu rolul farmacistului în promovarea sănătății și să permită pacientului
să decidă independent asupra solicitării serviciului respectiv (Art. 26)

În art 30 se menționează că farmacistul se va asigura că promovarea medicamentului

nu implică obligarea pacientului de a cumpăra sau primi medicamente nedorite sau în
exces, în locul celor dorite sau împreună cu aceasta

În ceea ce privește serviciile farmaceutice de urgență, atunci când nu

poate să acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie să îndrume pacientul
spre un serviciu de asistență medical.10
Membrii Colegiului Farmaciștilor din România care încalcă jurământul
depus, legile și regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist și
care nu respectă Codul de deontologie farmaceutică răspund disciplinar prin
mustrare,9avertisment, vot de blam, suspendare temporară, mergând până la retragerea
calității de membru al Colegiului Farmaciștilor din România.
Deși nu este menționată în codurile etice analizate, fiind considerată o
practică ilegală, o problemă care preocupă actualmente Asociațiile Farmaciștilor din

9
Ibidem, lit. j).
10
Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), Codul deontologic al farmacistului, Art. 34.

911
Pharmacists across North America Support Call to Address Internet Drug Sales, Canadian Pharmacists
Association, 2003, disponibil la: www.napra.ca

9
 America de Nord și Canada, dar nu numai, o reprezintă importul și vânzările de
medicamente prin intermediul internetului.
Farmaciștii americani avertizează asupra pericolului pe care îl reprezintă
pentru sănătatea pacientului cumpărarea medicamentelor de la furnizori neautorizați,
fără competențe în domeniul farmaceutic, în condițiile în care comunicarea farmacist-
pacient nu există.
În cumpărarea directă de pe internet, pacientul cu multiple boli acute sau
cronice nu beneficiază de sfatul competent al farmacistului în identificarea factorilor
de risc prin combinarea tratamentelor și nu beneficiază de sfaturi privind aplicarea lor
personalizată, în funcție de dieta, suplimentele nutritive, vârsta sau stilul său de
viață.11

Concluzii

Consilierea pacientului reprezintă ansamblul de acțiuni întreprinse de farmacist

constând în oferirea de informații necesare pentru o utilizare sigură, corectă și eficace a
medicamentelor (prescrise pe rețetă).
Farmacistul trebuie să verifice dacă pacientul a înțeles informațiile primite și să
asculte cu empatie îndoielile, nelămuririle, problemele sau punctele de vedere ale acestuia.
Calitatea comunicării orale aduce pacientului beneficii în privința rezultatului
terapeutic și contribuie la realizarea obiectivelor de îngrijire farmaceutică.

10
 În farmacie, comunicarea între farmacist-pacient trebuie să fie eficientă, fapt ce
apare doar atunci când înțelesul mesajului emis și recepționat este deținut în comun de către
participanți (emițător și receptor).
Pentru o bună comunicare cu pacientul este important ca farmacistul să aibă abilități
de comunicare, și în același timp să aibă capacitatea de a evalua dacă pacienții au cunoștintele
și abilitățile necesare pentru a înțelege informațiile transmise.
De Young, studiind literatura de specialitate din ultimii 25 de ani, a concluzionat că
nu există nici o dovadă a unei îmbunătățiri spectaculoase din punct de vedere cantitativ sau
calitativ a comunicării farmacist-pacient în perioada studiată, chiar dacă unele farmacii au
înființat în cadrul farmaciilor locuri speciale pentru consiliere. Totuși, se pare că odată ce
farmaciștii decid necesitatea consilierii unui pacient, ei apelează la aceste locuri special
amenajate. Autorul apreciază că media interacțiunii farmacist-pacient în America de Nord
este de un minut, pacienții peste 40 de ani fiind mai dispuși să fie consiliați decât pacienții
tineri.
De asemenea, farmaciștii bătrâni sunt mai puțin dispuși să consilieze pacienții, decât
tinerii farmaciști, farmacistele comunicând mai des cu pacienții decât farmaciștii 12.10

Bibliografie

1. https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/
Ultima_forma_Codului_de_deontologie_a_farmacistului.pdf
2. David A. Latif, Bruce A. Berger, „Cognitive Moral Development and
Clinical Performance: Implications for Pharmacy Education”, Ameri - can Journal of
Pharmaceutical Education, Vol. 63, Spring, 1999.

1012
De Young M., A Review of The Research on Pharmacists’ PatientCommunication Views and Practices, American
Journal of Pharmaceutical Education, vol.60, 1996, pp. 60-77.

11
 3. http://www.colegfarm.ro/documente-ale-cfr/documente-alecfr/65-
codul-deontologic-al-farmacistului.html
4. Hargie O., Morrow N., Woodman C., Looking Into Community
Pharmacy: Identify Effective Communication Skills in Pharmacist-Patient
Consultations, School of Communication, University of Ulster, Jordanstown, 2000, p.
14
5. Royal Pharmaceutical Society of Great Britain, Code of Ethics for
Pharmacists and Pharmacy Technicians, London, 2007, disponibil la:
https://www.pharmaceuticaljournal.com/download?ac=1065205&firstPass=false; vezi
și: General Pharmaceutical Council, Standards for pharmacy professionals, May 2017,
disponibil la:
https://www.pharmacyregulation.org/sites/default/files/
standards_for_pharmacy _professionals_may_2017_0.pdf
6. Pharmacy Council Malta, Code of Ethics for Pharmaceutical Profession
and Pharmacy, Malta, 2007, disponibil la:
https://deputyprimeminister.gov.mt/en/regcounc/pharmcouncil/Documents/code .pdf.
7. Ciappara M. A., A New Code of Ethics for Pharmaceutical Profession
and Pharmacy: an Introduction, Pharmacy Council, Malta, 2007, disponibil la:
https://deputyprimeminister.gov.mt//en/regcounc/pharmcouncil/documents/phar
macy_council_introduction_to_code.pdf
8. Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), Codul deontologic al
farmacistului, Art. 9, lit. h).
9. Ibidem, lit. j).
10. Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), Codul deontologic al
farmacistului, Art. 34.
11. Pharmacists across North America Support Call to Address Internet
Drug Sales, Canadian Pharmacists Association, 2003, disponibil la: www.napra.ca.
12. De Young M., A Review of The Research on Pharmacists’
PatientCommunication Views and Practices, American Journal of Pharmaceutical
Education, vol.60, 1996, pp. 60-77.

12