Machine Translated by Google

Boli infecțioase

ISSN: (Tipărit) (Online) Pagina de pornire a jurnalului: https://www.tandfonline.com/loi/infd20

Seroprevalența SARS-CoV-2 ridicată la donatorii de sânge din România

după a treia pandemie de COVID-19
val

Tudor Rares Olariu, Rodica Lighezan, Sorin Ursoniu, Alina Cristiana Craciun,
Alin Gabriel Mihu & Maria Alina Lupu

Pentru a cita acest articol: Tudor Rares Olariu, Rodica Lighezan, Sorin Ursoniu, Alina
Cristiana Craciun, Alin Gabriel Mihu & Maria Alina Lupu (2022): High SARS-CoV-2
seroprevalence in blood donors from Romania after the third COVID-19 pandemic wave , Boli
Infecțioase, DOI: 10.1080/23744235.2022.2036811

Pentru a trimite link la acest articol: https://doi.org/10.1080/23744235.2022.2036811

Publicat online: 11 februarie 2022.

Trimiteți articolul dvs. acestui jurnal

Vezi articole similare

Vedeți datele Crossmark

Termenii și condițiile complete de acces și utilizare pot fi găsite la

https://www.tandfonline.com/action/journalInformation?journalCode=infd20
Machine Translated by Google
BOLI INFECTIOASE,
2022; VOL. 0, NU. 0, 1–
4
SCRISOARE CATRE EDITOR
Seroprevalența SARS-CoV-2 ridicată la donatorii de sânge din România după a treia
Valul pandemic de COVID-19
Pentru redactor,
Recent, în acest jurnal, a fost raportată o seroprevalență de 15,5%
la SARS CoV-2 în Portugalia după al treilea val epidemic, din care
13,5% a fost atribuită infecției naturale și 2,0% vaccinării [1].
Seroprevalența a fost de 1,7 ori mai mare decât incidența cumulativă
bazată pe testul PCR și de 2,7 ori mai mare la copii.
Raportăm aici date de seroprevalență din România care indică o
răspândire în creștere a virusului într-un interval de timp de un an,
indiferent de vârstă, sex, zonă de reședință sau grupă de sânge.
Datele noastre oferă dovezi cu privire la amploarea transmiterii
virusului în populație.
În România, în septembrie 2020, seroprevalența anticorpilor
împotriva SARS-CoV-2 la donatorii de sânge sănătoși a fost de
1,51% [2]. Pentru a evalua gradul de răspândire comunitară a
virusului și pentru a înțelege în continuare evoluția pandemiei,
acest studiu a avut ca scop estimarea seroprevalenței infecției cu
SARS-CoV-2 la donatorii de sânge cu reședința în aceeași zonă
geografică (județul Timiș) cu în studiul nostru anterior [2], între
iulie și septembrie 2021. Prelevarea de probe, testele serologice
și metodele statistice au fost identice cu cele utilizate în studiul
nostru anterior realizat în 2020 [2].
Probele de ser de la 2395 donatori de sânge voluntari consecutivi
au fost recoltate în perioada 2 iulie 2021 – 2 septembrie 2021 de la
locuitorii județului Timiș (705.113 locuitori), care au donat sânge la
Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Timișoara, Vestul
României. Software-ul utilizat în Centrul Regional de Sânge a furnizat
datele demografice ale subiecților (vârsta, sexul, zona de rezidență)
folosind un cod, fără identificarea acestora.
Donatorii de sânge au respectat criteriile de eligibilitate pentru
donare stabilite de Ministerul Sănătății din România [3].
Persoanele au fost supuse unei proceduri de control al sănătății și
au trebuit să certifice că nu au simptome de COVID-19.
Subiecți cu febră în ziua donării (temperatura frunții > 37,3 C),
simptome asemănătoare gripei cu 14 zile înainte
https://doi.org/10.1080/23744235.2022.2036811
donația și persoanele cu antecedente de călătorie în străinătate
sau cele care au avut contact strâns cu cazuri de COVID-19 suspectate
sau confirmate cu 14 zile înainte de donație nu au fost acceptate.
Persoanele cu anemie, hepatită cronică, ciroză hepatică, HIV, cancer,
schizofrenie, epilepsie, astm, diabet de tip I au fost excluse din
procedura de donare de sânge [3].
Participanții clasificați ca eligibili pentru donație și înscriși în
studiu au fost grupați în funcție de vârsta lor (18-29 de ani, 30-49
de ani și 50-64 de ani).
Testele au fost efectuate la Laboratorul Clinic al Spitalului Clinic
Municipal de Urgență din Timișoara, laborator de referință pentru
testarea COVID-19 în România. Probele au fost testate pentru
anticorpii SARS-CoV-2 folosind ElecsysVR , un test de
electrochemiluminiscență tippentru
sandwich
analizoarele
cu dubluCobas
antigen,
e (Roche
conceput
Diagnostics GmbH, Mannheim). Acest test folosește o proteină
nucleocapsidă recombinantă pentru a identifica în mod specific
prezența anticorpilor totali (IgM, IgA, IgG) împotriva infecțiilor cu
SARS-CoV-2, care nu sunt generați după vaccinare [4]. Anticorpii la
proteina nucleocapsidă detectează infecția naturală cu SARS-CoV-2,
deoarece acest antigen nu este vizat de vaccinurile disponibile în
prezent în Europa [5]. Testarea, inclusiv controlul calității și
interpretarea rezultatelor s-au bazat pe criteriile producătorului,
după cum urmează: probele cu indice cut-off <1,0 au fost considerate
nereactive/negative și probe cu indice cut-off 1,0, reactive/pozitive
pentru anti-SARS- anticorpi CoV-2. Testul imunologic Elecsys Anti-
SARS-CoV-2 are o specificitate de 99,81% și o sensibilitate de 100%
pentru infecția anterioară la pacienții la 14 zile după confirmarea
PCR.
Analizele statistice au fost efectuate folosind Epi Info Versiunea
7.2 (CDC, Atlanta, GA, SUA) și Stata 16.1 (StataCorp, College Station,
Texas, SUA). Pentru compararea dintre donatorii de sânge SARS-
CoV-2 pozitivi și SARS-CoV-2 negativi, am folosit teste Chi-pătrat, cu
o valoare p <.05 pentru a reprezenta semnificația statistică. Pentru
Machine Translated by Google
2 TR OLARIU ET AL.

comparații între grupuri ale variabilelor categoriale, Seroprevalența de 41,04% în grupul nostru de studiu a fost
a fost utilizată regresia logistică. Ratele brute de cote și acestea De 5,3 ori mai mare decât rata de 7,71% a COVID-19
Au fost calculate intervale de încredere de 95% (IC 95%). cazuri confirmate raportate in judetul Timis incepand cu 19 iulie
Acest studiu a fost aprobat de Comitetul de etică al 2021 (Tabelul 2).
Spitalul Clinic Municipal Didactic de Urgență din În acest studiu, am furnizat informații actualizate
Timisoara, Romania. Consimțământul informat scris a fost privind seroprevalența anticorpilor SARS-CoV-2
ob inute de la to i participan ii la studiu. la donatorii de sânge din România. Rezultatele indică o seroprevalență
Din cei 2395 de donatori de sânge sănătoși cu vârsta cuprinsă între 18 ani a SARS-CoV-2 semnificativ mai mare (41,04%) comparativ cu prevalența
și 64 de ani (vârsta medie ¼ 36,76 ± 10,11 ani), 1448 (1,51%) raportată în cohorta noastră.
erau bărbați (60,46%), iar 1660 (69,31%) erau rezidenți a donatorilor de sânge testați în 2020 (p < .001) [2]. The
a zonelor urbane. cre terea seroprevalen ei a fost semnificativă indiferent de
Seroprevalența generală a SARS-CoV-2 a fost de 41,04% grupe de vârstă, sex, zonă de reședință, grupe de sânge ABO,
(983/2395). Nicio asociere între prevalența sero SARS-CoV-2 și sau grupele sanguine Rhesus [2]. Seroprevalența de 1,51%.
grupele de vârstă, sex, zonă de reședință, de anticorpi SARS-CoV-2 observați în 2020 pot fi
S-au găsit grupuri sanguine ABO sau grupe sanguine Rhesus explicată prin restricțiile sociale aplicate în România,
(Tabelul 1). inclusiv blocare strictă până la 15 mai 2020, cu scopul de a
Rezultatele studiului de față indică o semnificație semnificativă prevenirea și controlul răspândirii virusului. Studiul prezent a fost
seroprevalență SARS-CoV-2 mai mare în comparație cu efectuat un an mai târziu, după al treilea
prevalența (1,51%) raportată în cohorta noastră de sânge Valul pandemic de COVID-19 în România. Date din asta
donatori testați în 2020 (p < .001) (Tabelul 2) [2]. The sondajul arată o creștere marcată a seroprevalenței după
cre terea seroprevalen ei a fost semnificativă indiferent de al treilea val pandemic la donatorii de sânge. Rezultatele noastre
sex, zonă de reședință, grupe de vârstă, sânge Rhesus sunt similare cu rapoartele anterioare: seroprevalența
grupuri sau grupuri sanguine ABO (p < .001). Anticorpii SARS-CoV-2 au crescut rapid cu peste 40%
la donatorii de sânge malgași în nouă luni [6] și din

Tabel 1. Seroprevalența anticorpilor nucleocapside coronavirus 2 (SARS-CoV-2) din

4,3% până la 48,5% la donatorii de sânge din Kenya pe parcursul unui an
sindromul respirator acut sever în limba română [7]. Acest lucru confirmă răspândirea rapidă a virusului și
donatori de sânge în funcție de vârstă, sex, zonă de reședință, grupe de sânge ABO, magnitudinea ascunsă a infecției la nivel mondial.
și grupele sanguine Rhesus, iulie-septembrie 2021.
Seroprevalența estimată de 41,04% în studiul nostru
Variabile Nr. pozitiv /Nr. testat (%) SAU (95% CI) valoarea p
Grupul indică, de asemenea, că rata infecțiilor cu SARS-CoV-2 a fost
Grupe de vârstă (ani)
18–29 262/644 (40,68)
– – de 5,3 ori mai mare decât rata de 7,71% a infecțiilor cu SARS-CoV-2.
30–49 581/1419 (40,94) 1,01 (0,84–1,22) 0,911
cazuri confirmate în județul Timiș (54.393 cazuri de
50–64 140/332 (42,17) 1,06 (0,81–1,39) 0,655
Gen 705.113 locuitori la 19 iulie 2021, două săptămâni
Masculin 579/1448 (39,99) 1,12 (0,95–1,32) 0,193
Femeie 404/947 (42,66)
– înainte de punctul de mijloc al colectării probei). Aceasta sugerează
Zona de resedinta că un număr semnificativ de SARS-CoV-2 asimptomatici
Urban 663/1660 (39,94) 0,862 (0,72–1,03) 0,099
Rural 320/735 (43,54)
– infecțiile au fost detectate cu ajutorul testelor serologice.
grupa sanguină ABO
– –
În conformitate cu studiul nostru anterior [2], gen, Rhesus
O 340/874 (38,90)
A 399/955 (41,78) 1,13 (0,93–1,36) 0,210 grupele sanguine și grupurile sanguine ABO nu sunt asociate
B 0,309
157/374 (41,98) 1,14 (0,88–1,45) cu infecția cu SARS-CoV-2 și rezultatele noastre sunt consecvente
AB 87/192 (45,31) 1,30 (0,95–1,78) 0,101
grupa sanguină Rhesus cu cele raportate de Uyoga et al. [7].
Rh pozitiv 813/1999 (40,67) 1,10 (0,88–1,36) 0,404
170/396 (42,93)
Acest studiu are mai multe limitări. Participanții la studiu
Rh negativ
Total 983/2395 (41,04) N/A N/A
sunt donatori de sânge, indivizi aparent sănătoși și
SAU: raportul de cote; CI: interval de încredere; NA: nu se aplică.
nu sunt pe deplin reprezentativi pentru adultul român

Tabelul 2. Seroprevalența anticorpilor nucleocapside SARS-CoV-2 la donatorii de sânge (testați în 2020 și 2021) și rata de confirmare
Cazuri de COVID-19 raportate în județul Timiș, România.

Nr. pozitiv/ Nr. testat (%) în 2020 32/ 2.115 Nr. pozitiv/ Nr. testat (%) în 2021 Nr. cazuri raportate/ Nr. locuitori (%), 19 iulie 2021 54.393/

(1,51) 983/ 2.395 (41,04) 705.113 (7,71)

Testele au fost efectuate în perioada 8 iulie 2020 – 1 septembrie 2020.

Testele au fost efectuate în perioada 2 iulie 2021 – 2 septembrie 2021.
Cazuri confirmate de COVID-19 raportate în județul Timiș în data de 19 iulie 2021, cu două săptămâni înainte de punctul mijlociu de recoltare a probei.
Machine Translated by Google
populația generală. Cu toate acestea, screeningul donatorilor de
sânge ar putea reprezenta un instrument valid pentru a evalua
amploarea reală a infecției cu SARS-CoV-2 în cadrul unei populații
[8]. În plus, persoanele cu simptome acute sau pe termen lung
ale COVID-19 au fost excluse de la donare, iar răspunsul anticorpilor
împotriva SARS-CoV-2 poate fi scăzut sau tranzitoriu la unele
persoane [9]. Studiile anterioare au indicat că titrurile de anticorpi
pot scădea la 3-4 luni după infecție [10]. De asemenea, este posibil
ca unii convalescenți din primul sau al doilea val de pandemie de
COVID-19 să nu fi fost detectați în timpul acestui sondaj [9]. Prin
urmare, prevalența reală și amploarea reală a infecției cu SARS-
CoV-2 ar putea fi mai mari.
Studiul de față a relevat o creștere semnificativă a răspândirii
virusului într-un interval de timp de un an, indiferent de vârstă,
sex, zonă de reședință sau grupă de sânge. Aceste informații
oferă noi perspective asupra gradului de imunitate de turmă și
dovezi cu privire la amploarea transmiterii virusului în populație.
Mulțumiri
Multumim cu recunostinta lui Darius Barbatei, Niculina Raducan, Alina
Casu si Codruta Ologu-Schintee pentru asistenta tehnica acordata in
timpul studiului.
Declarație de divulgare
Toți autorii declară că nu există conflicte de interese. Trusele de imunotest
Elecsys Anti-SARS CoV-2 au fost donate de Roche Diagnostics România.
Referințe
[1] Kislaya I, Goncalves P, Gomez V, et al. Seroprevalența SARS-CoV-2
în Portugalia după cel de-al treilea val epidemic: rezultate ale celui
de-al doilea anchet serologic național (ISN2COVID-19). Infect Dis.
2022;2022:1–7.
[2] Olariu TR, Lighezan R, Ursoniu S, et al. Seroprevalența anticorpilor
SARS-CoV-2 la 2115 donatori de sânge din România. Clin Microbiol
Infect. 2021;27(5):817–819.
[3] Ministerul Sanatat¸ii Publice din Romania ORDIN Nr. 1193 din 7 iulie
2007 pentru aprobarea normelor privind infor mat¸iile care trebuie
oferite donatorilor de s^ange s¸i de componente sanguine de
origine umana, precum s¸i informat¸iile care trebuie comunicate
de catre donatori la fiecare donare.
s¸i admisibilitatea donatorilor de s^ange s¸i de componente
sanguine umane. (Ministerul Sănătății Publice din România.
ORDIN Nr. 1193 din 7 iulie 2007 pentru aprobarea regulilor privind
informațiile care trebuie furnizate donatorilor de sânge și
componente sanguine de origine umană, precum și informațiile
care trebuie comunicate de către donatori la fiecare donație și
admisibilitatea donatorilor de sânge uman. sânge și
BOLI INFECȚIOASE 3
componente sanguine); [citat 23 februarie 2007]. Disponibil de pe:
http://www.lexmed.ro/doc/Ordin_1193_2007.pdf. (in limba romana)
[4] Bradley T, Grundberg E, Selvarangan R, et al. Răspunsurile anticorpilor
după o singură doză de vaccin ARNm SARS-CoV-2.
N Engl J Med. 2021;384(20):1959–1961.
[5] Yau K, Abe KT, Naimark D și colab. Evaluarea răspunsului anticorpilor
SARS CoV-2 la vaccinul BNT162b2 la pacienții supuși hemodializei.
JAMA Netw Open. 2021; 4(9):e2123622.
[6] Schoenhals M, Rabenindrina N, Rakotondramanga JM, et al.
Urmărirea seroprevalenței anticorpilor SARS-CoV-2 la donatorii de
sânge din Madagascar în timpul epidemiei de COVID-19 din 2020.
EBioMedicine. 2021;68:103419.
[7] Uyoga S, Adetifa IMO, Otiende M, et al. Prevalența anticorpilor SARS-
CoV-2 de la o serosupraveghere națională a donatorilor de sânge
din Kenya. JAMA. 2021;2021:e2115265.
[8] Weidner L, Nunhofer V, Jungbauer C și colab. Seroprevalența
anticorpului total anti-SARS-CoV-2 este mai mare la donatorii de
sânge austrieci mai tineri. Infec ie. 2021;49(6):1187–1188.
[9] Hvalryg M, Nissen-Meyer LSH. Sero-prevalența anticorpilor SARS
CoV-2 la donatorii de sânge în timpul celui de-al treilea val de
infecție în Norvegia, iarna/primăvara 2021. Transfus Apher Sci.
2021;60(5):103256.
[10] Perreault J, Tremblay T, Fournier MJ, et al. Scăderea anticorpilor SARS
CoV-2 RBD în probele longitudinale de plasmă convalescentă în
decurs de 4 luni de la debutul simptomelor. Sânge. 2020;136(22):2588–
2591.
Disciplina de
Parazitologie Tudor Rares Olariu, Secția Boli Infecțioase,
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș
Timișoara, Laboratorul
Clinic România, Spitalul Clinic Municipal de Urgență, Timișoara,
Centrul de Diagnostic
și Studiu al Bolilor Parazitare din România, Universitatea de
Medicină și Farmacie Victor Babeș, Piața Eftimie Murgu #1,
Timișoara, România
rolariu@yahoo.com
Rodica Lighezan
Disciplina de Parazitologie, Departamentul de Boli Infecțioase,
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babes
Timisoara, Romania
Centrul de Diagnostic și Studiu al Bolilor Parazitare, Victor
Universitatea de Medicină și Farmacie Babeș Timișoara, România
Centrul Regional de Transfuzie Sanguina, Timisoara, Romania
Sorin Ursoniu
Departamentul de Științe Funcționale, Centrul de traducere
Cercetare și Medicină de Sisteme, Universitatea Victor Babes din
Medicina si Farmacie Timisoara, Romania
Alina Cristiana Craciun
Laborator clinic, Spitalul Clinic Municipal de Urgență,
Timisoara, Romania
Machine Translated by Google
4 TR OLARIU ET AL.

Alin Gabriel Mihu Centrul de Diagnostic și Studiu al Bolilor Parazitare, Victor

Disciplina de Parazitologie, Departamentul de Boli Infecțioase,
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babes
Timisoara, Romania
Centrul de Diagnostic și Studiu al Bolilor Parazitare, Victor
Universitatea de Medicină și Farmacie Babes
Timisoara, Romania
Catedra de Biologie si Stiintele Vietii, Vasile Goldis Western
Universitatea, Arad, România
Maria Alina Lupu
Disciplina de Parazitologie, Departamentul de Boli Infecțioase,
Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babes
Timisoara, Romania
Universitatea de Medicină și Farmacie Babes
Timisoara, Romania
Laborator clinic, Institutul de Boli Cardiovasculare,
Timisoara, Romania
Acești autori au contribuit în mod egal la acest articol.
Primit 24 ianuarie 2022; revizuit la 27 ianuarie 2022; admis
27 ianuarie 2022
2022 Societatea pentru Jurnalul Scandinav de Boli Infecțioase