Supravegherea

epidemiologică a BT

ASIST. DRD. MIOARA MATEI

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ

sistemul de culegere activă sistematică,

analiză şi interpretare a datelor de sănătate
esenţiale pentru planificarea,
aplicarea şi evaluarea măsurilor de sănătate
publică
strâns legate de difuzarea periodică a
acestor date celor interesaţi
CLASIFICARE – după natura investigaţiilor utilizate:
Supraveghere epidemiologică generală, prevenţională

Supraveghere epidemiologică specială:

- S.E. de combatere în focar

- S.E. în stadiul de eradicare a unor maladii

Faza de eliminare = dispariţia cazurilor de boală clinic manifestă, dar nu şi a
infecţiilor subclinice, deci nici a agentului etiologic, care persistă în populaţie
O boală este adusă în faza de eradicare dacă agentul cauzal (sălbatic sau
vaccinal) a dispărut din natură

- S.E. a “import-exportului” de boli transmisibile

- supraveghere seroepidemiologică

- S.E. a unor boli netransmisibile

ETAPELE SUPRAVEGHERII sunt:

• culegerea datelor

• prelucrarea datelor

• interpretarea datelor

• difuzarea concluziilor către cei care sunt surse de date şi

către cei care răspund de luarea deciziilor
 PROGRAMUL PENTRU
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ

ÎN BOLILE TRANSMISIBILE
 PROGRAMUL PENTRU
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ

A POLIOMIELITEI ÎN ROMÂNIA
Obiectivul supravegherii: certificarea eradicării poliomielitei în
România
Modalităţi de realizare:
• Vaccinarea de rutină a copiilor cu cel puţin 3 doze de vaccin anti-poliomielită
oral (VPOT - preparat din virus viu atenuat) până la vârsta de 1 an
→ schema de vaccinare la noi: 4 doze de VPI la vârsta de 2, 4, 6, 12 luni şi
1 doză de VPOT la 9 ani (clasa a III-a)

• Organizarea “zilelor naţionale de vaccinare” şi a campaniilor de vaccinare “din

casă în casă” → când decide Ministerul Sănătăţii

• Supravegherea paraliziei acute flasce (PAF) la copii < 15 ani care implică:
- depistarea activă şi pasivă a cazurilor şi raportarea săptămânală → inclusiv raportare 0
- investigarea etiologiei poliomielitice pentru toate cazurile de PAF la nivelul Centrului de
Referinţă din Institutul Cantacuzino Bucureşti
- supravegherea evoluţiei clinice a cazurilor de PAF timp de 60 de zile de la debutul
sindromului motor
- raportarea de către Ministerul Sănătăţii, săptămânal, la OMS a frecvenţei cazurilor de
PAF şi a rezultatelor investigaţiilor virusologice ale materiilor fecale privind circulaţia
virusurilor poliomielitei în populaţie (cazuri şi contacţi)

→ Ultimul caz de poliomielită cu virus sălbatic în România → 1992

 PROGRAMUL PENTRU
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ

A RUBEOLEI ÎN ROMÂNIA
Obiectivul supravegherii: reducerea incidenţei sindromului rubeolei
congenitale (SRC) la 0,01/1000 nn. vii (3 cazuri/an) în România
până în 2010
Modalităţi de realizare:
I. Supravegherea cazului cu SRC:
→ orice copil sub 1 an cu:
- surditate
- boli cardiace congenitale
- afecţiuni oculare
1. este considerat suspect SRC ~ poate fi diagnosticat într-o unitate sanitară
(maternitate, policlinică, spital de boli infecţioase)
→ va raporta cazul la ASP
→ va recolta ser pentru investigaţii de laborator;
2. ASP (medicul epidemiolog):
- completează fişa de declarare
- stochează probele
- transportă probele către Institutul Cantacuzino Bucureşti
Modalităţi de realizare:
I. Supravegherea cazului cu SRC:
3. Laboratorul Institutului Cantacuzino:
- testează serul
- trimite datele către ASP (sursa de date) şi către M.S. (factorul de decizie)
→ dacă: - IgM = negativ → caz infirmat
- IgM = pozitiv → SRC confirmat cu laboratorul.

II. Vaccinarea antirubeolă (la fetele de clasa a VIII-a) - introdusă în

Programul Naţional de Imunizări (PNI) din anul 2003 – se realizează
cu monovaccin anti-rubeolă

III. Din 2004 ~ introducerea RPR (trivaccin anti – rubeolă-parotidită –

rujeolă) în PNI → cu administrare la vârsta de 12-15 luni şi
revaccinare la vârsta de 7 ani
 PROGRAMUL PENTRU
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ
A RUJEOLEI ÎN ROMÂNIA
Obiectiv → eliminarea rujeolei în România
până în 2010

Schema de vaccinare: 2 doze de vaccin

preparat din agenţi vii atenuaţi (RPR) la
vârsta de 12 luni şi 7 ani (clasa I)

Definiţia de caz: orice persoană cu febră 38°C,

rash maculo-papular şi cel puţin una din
următoarele simptome: tuse, coriză,
conjunctivită sau orice persoană la care
medicul suspectează diagnosticul de rujeolă
Descrierea supravegherii
• orice caz suspect de rujeolă se raportează la ASP de către
medicul de familie sau medicul specialist
• medicul epidemiolog de la ASP:
- A.E. imediat la anunţarea cazului → completează fişa de
declarare a cazului suspect de rujeolă
- recoltează o probă de sânge (nu mai devreme de 4 zile)
pe care o trimite lunar la Centrul de Referinţă de la Institutul
Cantacuzino, Bucureşti
• diagnosticul va fi susţinut sau infirmat prin examenul
serologic (IgM) → laboratorul trimite rezultatul în 7 zile
• ASP raportează săptămânal (numeric şi nominal) cazurile
suspecte la Direcţia Generală de Sănătate Publică din
cadrul Ministerului Sănătăţii
 PROGRAMUL PENTRU
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ

A GRIPEI ÎN ROMÂNIA
Obiectiv: identificarea precoce a riscului de apariţie a unei epidemii şi
instituirea măsurilor adecvate de control

Modalităţi de realizare:
A. Vaccinarea selectivă anti-gripă a populaţiei (grupurile cu risc):
• se efectuează în intervalul 15 octombrie – 31 decembrie (în sezon
preepidemic)

• grupurile cu risc crescut de complicaţii datorate gripei sunt:

- persoane (adulţi şi copii) din instituţii de asistenţă socială
- vârstnici (persoane > 65 ani)
- gravide
- imunosupresaţi (persoane cu afecţiuni cronice pulmonare, cardio-vasculare,
hepatice şi renale; persoane infectate cu HIV)
- persoane cu afecţiuni metabolice (diabet zaharat)
- copii şi adolescenţi (6 luni-18 ani) care au fost supuşi tratamentului îndelungat
cu aspirină (au risc de a dezvolta sindrom Reye după gripă)

• grupuri cu risc ocupaţional: personalul medico-sanitar, salariaţii instituţiilor

de asistenţă medico-socială a copiilor şi vârstnicilor, personalul din
învăţământ, armată, servicii publice.
B. Supravegherea circulaţiei virusurilor gripei şi monitorizarea frecvenţei şi
gravităţii afecţiunilor medicale compatibile cu gripa:

1. Supravegherea sezonieră a frecvenţei afecţiunilor respiratorii:

• constă în raportarea săptămânală a cazurilor noi de îmbolnavire şi deces prin
următoarele grupe de afecţiuni: gripă, infecţii acute ale căilor respiratorii
superioare cu alte virusuri, pneumonii şi bronhopneumonii;
• creşterea lentă şi constantă a incidenţei = indiciu al intensităţii circulaţiei virusului
gripal în populaţie
2. Supravegherea în sistem santinelă are ca obiective:
• calcularea “excesului de morbiditate” prin afecţiuni acute ale aparatului respirator ~
exprimă severitatea epidemiei (creşterea faţă de aceiaşi indicatori din anii anteriori
semnifică debutul unei epidemii)
• cunoaşterea valorilor absenteismului şcolar sau ocupaţional (săptămânal)
• înregistrarea spitalizărilor şi solicitărilor serviciilor de ambulanţă pentru infecţii acute ale
aparatului respirator şi complicaţii (pulmonare şi cardiace)
• înregistrarea consumului de medicamente cu uz in infecţiile acute ale aparatului
respirator;
• efectuarea investigaţiilor serologice, virusologice, epidemiologice, epizootologice
(virusurile aviare)
B. Supravegherea circulaţiei virusurilor gripei şi monitorizarea frecvenţei şi
gravităţii afecţiunilor medicale compatibile cu gripa:

3. Supravegherea seroepidemiologică:
• se realizează conform metodologiei stabilite de către Institutul Cantacuzino Bucureşti =
Centrul Naţional de Referinţă pentru Gripă (se investighează virusurile gripei A şi B prin
reacţia de inhibare a hemaglutinării)

C. Prevenirea gripei cu antivirale – se poate recomanda la persoanele cu risc,

nevaccinate.

D. Pregătirea reţelei sanitare pentru prevenirea consecinţelor unei posibile

epidemii de gripă:
• instruirea periodică a personalului medico-sanitar privind situaţia epidemiologică de etapă,
cu măsurile care se impun (obligativitatea raportării morbidităţii)
• asigurarea cooperarii populaţionale (prin educaţie pentru sănătate: evitarea aglomeraţiilor,
igienizare individuală şi globală, nutriţie, evitarea suprasolicitării)
• carantinarea unităţilor spitaliceşti, interzicerea vizitelor în unităţile de copii