Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea “Pedagogie”
Catedra : Psihopedagogie si Invatamint primar

Referat
La cursul de teor a s metodolog a educat e ! ce

  ema: “Caracterul general al

lectiei de educatie fzica”

A pregătit:
Studenta grupei "#$
Podgurschi Ana

A verificat:
Hapco Zinaida

Chi%inău, 2015

1. Trăsăturile şi aptitudinile profesorului de educaţie fizică.

Predarea cunoştinţelor, deprinderilor, formarea priceperilor, a trăsăturilor de caracter şi de comportament este în
 principal rezultatul muncii profesorului şi a elevului. Munca profesorului este influenţată de interacţiunea dintre
trăsăturile de personalitate şi aptitudinile psihopedagogice generale, cu cele didactice şi cele educaţionale
 

adecvate.Manifestarea aptitudinilor psiho-pedagogice generale, a aptitudinilor didactice şi a aptitudinilor

edvicaţionale, la profesorul de educaţie fizică contribuie la îmbunătăţirea procesului instructiv educativ.
2.  Dinamica procesului de predare în educaţie fizică.
Aşa cum s-a subliniat, predarea este înţeleasă ca fiind procesul de transmiterc sau de epunere a cunoştinţelor.
în esenţa ei reprezintă toafo acţiunile desfăşurate de către profesor în cadrul lecţiei de educaţie fizică ş sport
av!nd ca scop determinarea elevilor să înveţe. "mportantă în predare este capacitatea profesorului de a atrage, a
captiva şi de a sădi în mintea elevilor dorinţa de învăţare şi de mişcare. "n cadrul predării se disting două
aspecte distincte# instruirea şi transformarea elevilor. "nstruirea constă în transmiterea cunoştinţelor de către
 profesor, dar şi în efortul depus de elev$pentru înţelegerea, raţionalizarea aspectelor şi eecuţia mişcărilor ce dă
un anumit sens fenomenelor, produce transformarea comportamentului în toate sensurile %fizic, intelectual,
afectiv, emoţional şi social&.
3.  Planificarea conţinuturilor de predare a lecţiilor.
'ficienţa procesului de predare-învăţare depinde de modul cum profesorul$educatorul ştie să îşi planifice,
 pregătească, să-şi structureze şi să epună conţinutul învăţării. Planificarea, structurarea conţinutului predării,
 presupune realizarea unei succesiuni metodice care să asigure realizarea procesului de învăţare a eerciţiilor,
cunoştinţelor, de formare a deprinderilor şi priceperilor motrice, dar şi de dezvoltare a aptitudinilor
 psiht(motrice şi educare a calităţilor morale şi de voinţă. )tabilirea succesiunii metodice a eerciţiilor, în
vederea realizării procesului de predare-învăţare respectă următoarele cerinţe#stabilirea clară a obiectivelor
operaţionale ale lecţiei care vordetermina alegerea mi*loacelor şi a metodelor din lecţia respectivă+stabilirea
testelor finale,intermediare+elaborarea succesiunii eerciţiilor standard+evaluarea şi formarea capacităţii de
autoevaluare+respectarea individualizării în procesul predării+alegerea eerciţiilor în funcţie de scopul urmărit.
. Organizarea predării.
rganizarea %managementul& predării constă în două acţiuni principale#
-în sens larg, constă în organizarea transmiterii %comunicării&cunoştinţelor care presupune realizarea întregii
activităţi deproiectare, aplicare, evaluare a eecuţiei cunoştinţelor, priceperilorşi deprinderilor motrice, deci tot
ceea ce g!ndeşte şi eecutăprofesorul împreună cu un anumit colectiv de elevi+
-în sens restr!ns,constă în organizarea clasei se referă la conducereaoperaţională -deplasarea materialelor,
deplasarea colectivului deelevi.
rganizarea procesului de predare-învăţare şi pregătire, în lecţiile de educaţie fizică, presupune realizarea unor
operaţii#
-alegerea formei ideale de organizare a lecţiei+
-învăţarea punerii în practică a organizării materialelor şi a spaţiuluide lucru+
-învăţarea punerii în practică a organizării elevilor.
"n procesul de organizare a lecţiei intră şi procesul de organizare a materialului didactic, a spaţiului eistent şi
necesar procesului de învăţare, dar şi procesul de verificare a funcţionalităţii materialelor şi instalaţiilor.
rganizarea materialului necesar desfăşurării procesului de predare-invăţare a deprinderilor motrice trebuie să
se realizeze într-un timp c!t mai scurt, într-un mod c!t mai organizat şi mai eficient. ../.0onducerea lecţiei.
0onducerea %derularea& şi diri*area eerciţiilor presupune organizareal lecţiei înc!t să permită realizarea#
-unui volum suficient de lucru în funcţie de elev+
-adaptarea eerciţiilor în funcţie de particularităţile fiecărui elev înparte+
-asigurarea unui timp maim de intervenţii corective+
-alegerea celei mai bune forme de organizare pentru colectiv+
-instrucţiunile de organizare trebuie să elibereze profesorul deproblemele de organizare.
Profesorul îşi alege, în funcţie de modul de g!ndire, indicaţiile de conducere şi diri*are a eerciţiilor, care se
referă la#
-modalitatea de începere a eecuţiei %eemplu 1pleci din poziţiadepărtat lateral1&+
-modalitatea de terminare a eecuţiei %eemplu 1termini în poziţiaghemuit1&+
-sublinieri ce privesc securitatea organismului propriu şi acoechipierilor %eemplu 1ai gri*ă să nu eecuţi bătaia
 pe margineagropii, pentru că poţi să faci o luaţie a gleznei1&+
-momentul cel mai potrivit pentru a face corectările şi a daeplicaţiile suplimentare %nu în timpul eecuţiei ci
imediat dupăeecuţie&+
-eecuţiile reuşite şi nereuşite %aprecierea şi dezaprobarea&.
5.!aluarea lecţiei.
 

2n cazul c!nd pregătirea, organizarea, conducerea lecţiei a avut loc, urmează procesul de evaluare a acesteia.
'valuarea lecţiei se face pe baza analizei eficienţei muncii realizate de către elev, dar şi de către profesor.
Această apreciere presupune confirmarea reuşitei în urma folosirii eerciţiilor standard planificate. Pentru acest
lucru profesorul trebuie să ştie să descopere reperele, cauzele apariţiei greşelilor, să reomoasca greşelile şi să
găsească posibilităţile de îndreptare ale acestora.Procesul de învăţare începe av!nd la bază spri*inul reperelor
eterne şi se termină, prin însuşirea şi controlul cu a*utorul reperelor interne. Profesorul apreciază eecuţia
elevilor cu a*utorul reperelor eterne.
". #eglarea celor patru operaţii ale procesului de predare $în!ăţare.
Procesul de predare-învăţare realizat printr-o succesiune de operaţiil prezentate anterior se poate îmbunătăţi
atunci c!nd intervine şi cea de-i cincia operaţie, cea de reglare a celor anterioare.
3eglarea are la bază analiza cantitativă şi calitativă a fiecărei operaţii anterioare, găsirea greşelilor şi
îndepărtarea acestora.
3eglarea celor patru operaţii specifice procesului de predare-învăţare %planificarea, organizarea, conducerea,
evaluarea& a*ută profesorul să-şi îmbunătăţească măiestria pedagogică. 4n proces de predare-învăţare este
considerat pozitiv atunci c!nd#
-elevul lucrează 56 7 din timpul alocat lecţiei+
-profesorul alocă 56 7 din timpul lecţiei intervenţiilor individuale şi-descoperă foarte repede cauza eşecului şi
cum poate fi evitat+
-fiecare elev este a*utat să lucreze în ritm propriu+
-profesorul realizează cel puţin -8 minute supravegherea asupra-colectivului fără intervenţie+
-observaţiile sunt bine recepţionate+
-eşecurile sunt corectate imediat după eecuţie+
-elevii nu ignoră intervenţia profesorului+
-profesorul stabileşte imediat şi cu multă uşurinţă nivelul de însuşire al elevilor+
-profesorul descoperă imediat cauza eşecului+
-succesiunea de învăţare este una bine g!ndită şi analizată, nu unacopiată la înt!mplare de la un profesor
1binevoitor1+
-profesorul ştie eact, în caz de eşec, cu ce să intervină pentru aînlătura.

6. Structura lecţiei de educaţie fzică pe părţi

&n decursul timpului lec'ia structurat( pe p(r'i a avut la r)ndul ei o evolu'ie: la *nceput
lec'ia a
fost structurat( pe trei p(r'i+ sta,ili!)ndu-se la aceast( structur( o ,un( perioad( de
timp+ dup( care
s-a trecut la structura pe patru p(r'i.
Lecţia de educaţie fzcă pe trei părţi avea urm(toarea structur(: partea preg(titoare+
partea
fundamental( /i partea de *ncheiere. Fiecare dintre p(r'i avea o,iective specice ce
urmau a 
 *ndeplinite+ dup( cum urmea!(:
0. Partea preg(titoare urm(rea *ndeplinirea urm(toarelor o,iective: organi!area
colectivului+ ridicarea st(rii emo'ionale+ preg(tirea organismului pentru efort+
in1uen'area selectiv( a aparatului locomotor.
". Partea fundamental( avea ca o,iective instructiv-educative ce urm(reau reali!area
temelor lec'iei /i de!voltarea calit('ilor motrice.
$. Partea de *ncheiere era destinat( reducerii e2cita,ilit('ii neuro-musculare+ revenirea
indicilor marilor func'iuni la parametrii ini'iali+ aprecieri /i recomand(ri.
3ceast( structur( este *nc( practicat( *n cadrul procesului de antrenament sau *n
4inetoterapie+
adic( acolo unde con'inutul /i o,iectivele lec'iilor sunt mai restr)nse.
Lecţia de educaţie fzcă pe patru părţi a urmat celei pe trei p(r'i /i s-a f(cut prin
diferen'ierea
fostei prime p(r'i 5preg(titoare6 *n altele dou( re!ult)nd astfel dou( p(r'i: partea
introductiv( /i
 

partea preg(titoare. Iat( o,iectivele ce urmau a  *ndeplinite *n ecare dintre cele patru
p(r'i:
0. Partea introductiv( cu o,iective organi!atorice /i de ridicare a st(rii emo'ionale.
". Partea preg(titoare cu un con'inut orientat spre angrenarea treptat( a organismului *n
efort /i prelucrarea analitic( a aparatului locomotor.
$. Partea fundamental( cu acelea/i o,iective ca cele pre!entate la structura pe trei p(r'i.
7. Partea de *ncheiere cu acelea/i o,iective ca cele pre!entate mai sus.
3ceste structuri ofereau mai mult( li,ertate profesorului *n organi!area lec'iei+ *n
reparti!area
mi8loacelor corespun!(tor g)ndirii sale metodice. Cu toate acestea+ l(s)nd la latitudinea
profesorului
conducerea activit('ii pe intervale mari de timp+ cu o,iective comple2e+ puteau apare
gre/eli sau
omisiuni.
6.1 Structura lecţiei de educaţie fzică pe verigi
&n pre!ent+ structura lec'iei de educa'ie !ic( este reali!at( pe 9verigi” sau 9momente”
etc.+
e/alon)nd con'inutul pe unit('i mici *ntr-o succesiune cursiv( 5coerent(6 cu caracter
constant.
3ctuala structur( a lec'iei de educa'ie !ic( este repre!entat( prin intermediul unui
num(r de opt
verigi+ dup( cum urmea!(:
0. rgani!area colectivului de elevi;
". Preg(tirea organismului pentru efort 59&nc(l!irea” general( a organismului6;
$. Prelucrarea analitic( a aparatului locomotor 5numit( /i 9In1uentarea selectiv( a
aparatului locomotor” sau mai vechi 9ptimi!area de!volt(rii !ice”6;
7. <e!voltarea=educarea 5sau vericarea6 calit('ilor motrice vite!a sau *ndem)narea;
>. Reali!area temelor lec'iei 59&nv('area+ consolidarea+ perfec'ionarea sau vericarea
deprinderilor /i=sau priceperilor motrice”6;
?. <e!voltarea=educarea 5sau vericarea6 calit('ilor motrice for'a sau re!isten'a;
@. Revenirea organismului dup( efort 5numit( /i 9lini/tirea” organismului6;
A. 3precieri /i recomand(ri.
Bvolu'ia structurii lec'iei de educa'ie !ic( /i similitudinea o,iectivelor instructiv-
educative dar
/i a con'inuturilor poate  redat( schematic ca *n g. nr. $.
  3ceast( structur( pe verigi+ *ncadrea!( profesorul=*nv('(torul *ntr-un sistem de
limit(ri care *l
diri8ea!(+ *n mod necesar spre reali!area succesiv( a tuturor o,iectivelor instructiv-
educative. Totu/i+
profesorul=*nv('(torul are posi,ilitatea de a alege unele variante structurale determinate
de condi'iile
 *n care se desf(/oar( activitatea /i de g)ndirea sa metodic(+ preci!)nd c( lec'iile de
educa'ie !ic( se
desf(/oar( pe ,a!a program(rii 5anticipate6 con'inutului /i op'iunii pentru formele
structurale
adecvate.
STRUCTURA PE 3 PĂRŢ STRUCTURA PE ! PĂRŢ STRUCTURA PE "ER#
 

Fig. nr. $ Bvolu'ia structurii lec'iei de educa'ie !ic(

EXEMPLIFICARI DE EXERCITII
PENTRU ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZICĂ
4na din sarcinile educatiei fizice este formarea unei tinute corecte la copii.. 2n realizarea acestor sarcini,
eercitiile pentru întarirea unor grupe de muschi au un rol deosebit.
9. Sarim ca iepurasii"
:ormatia si pozitia de plecare# în grup+ interval-distanta 9 m+ ghemuit pe patru labe. )aritura înainte alternat
 brate si picioare, de -8 ori.
0omanda# 1Ghemuit...sarim ca iepurasii, un, doi...hop....hop ...1etc..
3ecomandari# copiii vor tine capul sus, privirea înainte.
. "Priveste rate!e"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc culcat pe burta+ bratele întinse înainte cu palmele pe podea. 3idicarea
 bratului st!ng cu usoara etensie%9&, revenire%&. )e repeta aceeasi miscare si cu bratul drept. )e eecuta de 8-
ori.
0omanda# 1înainte culcat cu bratele întinse.
 Ridicam bratul sus.....jos......celalalt.......sus........jos .......1 etc.
3ecomandari# copiii sa urmareasca cu privirea ridicarea bratului.
8. "P!icip!ici"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc la interval de 9 m, st!nd cu picioarele departate, bratele întinse
înainte.;ataia palmelor în fata, apoi la spate, alternativ de 8- ori.
0omanda# "Plici-plici, începeti....plici-plici....plici-plic etc
3ecomandari# bataia palmelor la spate sa se faca c!t mai sus.
. "Pri#$em %e#u#c&ii"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc st!nd. 3idicarea unui genunchi p!na la orizontala si prinderea lui cu
ambele m!ini%9&, revenire%&. Aceeasi miscare se eecuta cu celalalt picior. )e eecuta alternativ de 8- ori.
0omanda# 1 Prindem genunchii, înce3peti: genunchii sus....jos. ..1 etc
3ecomandari# copiii nu vor fi tinuti prea mult timp în pozitie pe un picior. <enunchiul ridicat se trage cu
ambele m!ini catre piept.
5. "Ferastrau!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, doi c!te doi, copiii stau fata în fata, se tin de m!ini încrucisat, usor 
departat, st!nd. 3asucirea trunchiului la st!nga, dreapta, trag!nd bratele. )e eecuta de 8- ori în fiecare parte.
0omanda# " Ferastraul începeti, hârs....hârs..." etc
 

=. 1Pici'are scurte( pici'are !u#%i"

:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, sez!nd cu picioarele întinse si apropiate, trunchiul usor înclinat înapoi,
cu spri*in pe palme.2ndoirea unui picior, venind cu talpa pe sol %9&, întinderea piciorului la loc %&. Aceeasi
miscare cu celalalt picior. )e eecuta alternativ de -5 ori.
/. "M'risca"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu picioarele usor departate, bratele îndoite din cot în fata
 pieptului. 3otirea antebratelor înainte si înapoi %morisca&. )e eecuta de -8 or i, c!te 5-= secunde.
0omanda# "orisca începeti, înainte....înapoi...."  etc.
>. "F'ar)eca"*pe#tru rate+
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu picioarele usor departate, bratele înainte cu palmele în
 *os.:orfecarea bratelor# încrucisarea bratelor întinse înainte, altern!nd dreapta-st!nga, deasupra, dedesupt. )e va
eecuta de 8 ori, c!te 8- forfecari.
0omanda# "Foar!eca începeti....un, doi".
?. "Ca!utii #aravasi"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd. Aruncarea picioarelor alternativ în spate, cu îndoirea genunchilor 
si revenire. )e eecuta de -5 ori.
0omanda# "alutii nara#asi, începeti, sus, jos....sus, jos"  etc
3ecomandari# aruncarea picioarelor se face cu imediata revenire.
96. "Sem#a!u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc la interval de 9 m, st!nd cu picioarele usor departate. @eganarea bratelor 
 prin lateral în sus cu încrucisarea lor %9&, revenire %&.)e eecuta de -5 ori.
0omanda# "$emnalul , începeti, sus, jos....sus, jos" 
3ecomandari# nu se vor opri copiii cu bratele încrucisate, ci vor reveni imediat în pozitie initiala. 2n momentul
încrucisarii bratelor, copiii vor privi în sus.
99. "Facem #'$u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu picioarele usor departate. @eganarea bratelor înainte%9&, apoi
leganarea bratelor înapoi cu prinderea m!inilor%&. )e eecuta de -5 ori.
0omanda# "Facem nodul,  începeti, înainte....înapoi...."  etc
9. "Sare veverita"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu m!inile pe sold. )aritura ca mingea spre dreapta si spre st!nga..
)e vor eecuta 8- sarituri de -8 ori.
98. ",icic!eta"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, culcat pe spate. ;ratele pe l!nga corp, m!inile pe podea. )e eecuta
miscarea de pedalare cu picioarele. )e vor eecuta  -5 pedalari, repet!nd eercitiul de -8 ori.
0omanda# "Pe spate culcat, bicicleta, începeti, un, doi....un, doi..." etc.
9. "Lea%a#a rate!e"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu picioarele departate. @eganarea bratelor paralel, într-o parte si în
alta, urmarind cu privirea miscarea lor. )e eecuta alternativ de 8- ori.
0omanda# "%eganarea bratelor, începeti, un, doi....un, doi..."etc.
3ecomandari# leganarea sa se eecute cu bratele neîncordate, corpul sa nu se aplece înainte.
95. "Ursu! $'arme"
:ormatia si pozitia de plecare# în semicerc, sez!nd cu picioarele încrucisate, cu palmele pe genunchi. 2ndoirea
trunchiului spre un picior, ating!nd cu nasul dosul palmei %9&, revenire cu ducerea m!inilor la spate%&+ se
continua miscarea spre celalalt genunchi. )e eecuta alternativ de 8- ori.
9=. "E!asticu!"
:ormatia si pozitia de plecare# în semicerc, st!nd cu picioarele usor departate, cu m!inile la piept. 2ntinderea
energica a bratelor lateral %zv!cnire&, %9&, revenire %&. )e eecuta de  -5 ori.
9/. "Ne ascu#$em"
:ormatia si pozitia de plecare# în semicerc, st!nd în spatele scaunelelor, cu m!inile spi*inite pe spatarul
acestora. 2ndoirea genunchilor %cu genunchii departati&, asezarea pe vine%9&, revenire %&. )e eecuta de  -5 ori.
0omanda# "&e ascundem, începeti'......jos...sus." 
3ecomandari# la îndoirea genunchilor se va urmari, pe c!t posibil, sa aiba calc!iele lipite.
9>. "Lea%a#u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd. leganarea bratelor înainte %9&, înapoi %&. )e eecuta de  -5 ori.
3ecomandari# copiii nu vor tine bratele încordate si vor eecuta miscarea fara întreruperi.
9?. "Cr'it'ru!"
 

:ormatia si pozitia de plecare# în crerc, sez!nd cu picioarele încrucisate, m!inile pe genunchi. ucerea unui brat
oblic în sus, cu întoarcerea capului înspre bratul ridicat, cu redresarea spatelui %9&, revenire %&. )e va eecuta
alternativ de 8- ori.
3ecomandari# miscarea se eecuta în ritm lent.
6. "Tu#e!u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, doi c!te doi, st!nd fata în fata cu m!inile pe sold. 2ntinderea bratelor în
sus cu prinderea m!inilor perechii respective si cu ridicarea pe v!rfuri %9&, revenire %&. )e eecuta de -5 ori.
9. "-#)asuratu! atei"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd, cu bratele îndoite în fata pieptului. 3otarea rapida a antebratelor 
de 8- ori, urmata de zv!cnirea laterala a bratelor 
. "Mersu! er.ei"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica pe doua lini, st!nd cu m!inile pe sold. 3idicarea unui
genunchi catre piept %9&, cobor!rea genunchiului pe pam!nt, înt!i pe v!rf, apoi pe toata talpa %&. )e eecuta de
-5 ori.
3ecomandari# în timpul ridicarii genunchiului, trunchiul se va mentine drept.
8. "F'ar)eca"*pe#tru pici'are+
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana, pe doua linii, cu picioarele departate. )arituri pe v!rfuri cu
încrucisarea picioarelor %9&, saritura în pozitia departat %&. )e eecuta 8- sarituri de c!te -8 ori.
. "-#v/rte ratu!"
:ormatia si pozitia de plecare# în semicerc, st!nd cu picioarele departate. 3otarea unui brat prin înainte sus, în
ritm rapid de 8- ori. Aceeasi miscare cu celalalt brat. )e eecuta alternativ de -8 ori.
3ecomandari# rotarea bratelor se eecuta în ritm vioi, energic.
5. "Priveste sus"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana st!nd. 3idicarea bratelor prin lateral în sus, cu înclestarea degetelor si
îndoirea capului înapoi %9&, revenire %&. )e va eecuta de 8- ori.
=. "-#ti#$em pici'ru!"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd. 2ntinderea piciorului st!ng înainte lateral, la spate, cu spri*inirea
v!rfului piciorului. Aceeasi miscare se eecuta cu piciorul drept. )e repeta de c!te -8 ori.
/. "-#ti#$em s)'ara"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd, cu apucarea sforii. 3idicarea bratelor prin înainte sus, cu ducerea
sforii deasupra capului si cu ridicarea pe v!rfuri %9&, revenire cu întinderea sforii %&. )e eecuta de -5 ori.
>. "L'c'm'tiva"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, st!nd cu picioarele usor departate, bratele pe l!nga corp, îndoite din cot.
2ntinderea alternativa a bratelor înainte, cu rasucirea trunchiului în directia opusa. )e eecuta de -5 ori.
?. "F!uturasu!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana st!nd, cu bratele îndoite la umar %coatele lipite de corp&. 2ntinderea
 bratelor lateral cu palmele în sus %9&, revenire %&. )e va eecuta de 8- ori.
86. "T'a mare( t'a mica"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana, pe doua linii, culcat pe spate cu genunchii îndoiti. ;atai alternative
cu toata talpa%toba mare&, apoi cu v!rful picioarelor %toba mica&. )e repeta de  ori, cu c!te -5 batai.
89. "Lima ceasu!ui"
:ormatia si pozitia de plecare# coloana de gimnastica pe doua linii, st!nd cu m!inile pe sold. @eganarea
 piciorului st!ng lateral%9&, revenire %&. Aceeasi miscare cu piciorul drept. )e eecuta de c!te 8- ori.
3ecomandari# în timpul leganarii piciorului , trunchiul va sta drept.
8. "Pri#$e atista"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, sez!nd cu picioarele încrucisate, cu m!inile pe
genunchi.. 'ducatoarea, plimb!ndu-se printre siruri, flutura o batista deasupra capului copiilor. 0opiii, cu
 bratele ridicate sus, vor încerca sa prinda batista, fara a se ridica din pozitia sez!nd. )e eecuta de -8 ori.
88. "Saritura 0#tru# pici'r"
:ormatia si pozitia de plecare# coloana de gimnastica, st!nd cu m!inile pe sold.)e vor eecuta -8 sarituri pe un
 picior, apoi pe celalalt picior. )e eecuta de c!te  ori.
8. "Ati#%e pam/#tu!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd. 3idicarea bratelor lateral %9&, aplecarea
trunchiului în fata cu picioarele întinse %&, ghemuire cu v!rful degetelor ating!nd podeaua %8?, întinderea
genunchilor cu revenire în pozitia de plecare %&. )e eecuta de -8 ori.
85. "Tir'!e.a"
 

:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd. 3idicarea alternativa a genunchilor p!na la
orizontala, cu bataia palmelor sub genunchi. )e repeta de c!te 8- ori.
8=.  "-#ti#$erea e!asticu!ui"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu picioarele usor departate, cu pumnii în fata
 pieptului. Arcuirea coatelor înapoi %9&, revenirea cu coatele lateral %&. )e eecuta de 8- ori.
8/. "Macaraua mica"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana departat st!nd. Aplecarea si îndoirea trunchiului spre piciorul st!ng,
ating!nd cu m!inile v!rful piciorului %9&, revenire %&. Aceeasi miscare spre piciorul drept. )e eecuta de c!te -
8 ori alternativ.
3ecomandari# se va insista ca miscarea sa se eecute cu genunchii întinsi.
8>. "P'mpa"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu picioarele usor departate, m!inile pe sold.
2ndoirea genunchilor, cu arcuire de doua ori si revenire. )e va eecuta de -8 ori.
8?. "Ri$icarea sacu!ui"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu picioarele departate. Aplecarea si îndoirea
trunchiului spre piciorul st!ng, imit!nd cu m!inile apucarea unui sac+ îndreptarea trunchiului cu ducerea
m!inilor spre umarul drept. aceeasi miscare spre piciorul drept. )e eecuta alternativ de 8- ori.
6. "Saritura stre#%aru!ui"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd.)aritura, cu ridicarea genunchiului opus bratului,
care se leagana în sens opus miscarii picioarelor. )e eecuta -5 sarituri, de  ori.
3ecomandari# saritura se face în ritm vioi, iar leganarea bratelor sa fie c!t mai libera.
9. "Lea%a#u! rate!'r"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu picioarele departate. @eganarea bratelor 
înainte, înapoi si rotarea bratelor prin înainte sus, *os.. )e eecuta de 8- ori.
. "Pe#$u!u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd. @eganarea piciorului st!ng înainte, înapoi, la
loc. Aceeasi miscare cu piciorul drept. )e eecuta de c!te -8 ori.
8. "Apa )ri%e"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu m!inile pe sold. 3idicarea energica a
 picioarelor, alternativ, cu genunchiul îndoit. )e eecuta de 5-= ori.
. "Sc'ate $'pu!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, sez!nd cu picioarele încrucisate, bratele îndoite în
umar. 3asucirea trunchiului la st!nga si la dreapta de -8 ori, apoi întinderea energica a bratelor în sus %cu
aplecarea capului pe spate&, însotita de strigatul pocB )e eecuta de 8- ori.
5.  "Avi'#u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, sez!nd pe scaunel sau sol, cu picioarele usor departate,
 bratele laterale. 2ndoirea trunchiului spre st!nga %9&, revenire %&. Miscarea se eecuta alternativ spre st!nga si
dreapta de c!te 8- ori.
3ecomandari# eercitiul se eecuta cu spatele drept, în ritm lent.
=. "Le%area siretu!ui"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica st!nd. 3idicarea unui genunchi la piept aplecarea
trunchiului înainte, cuprinderea piciorului ridicat, imit!nd legarea siretului %9&, revenire %&. )e repeta miscarea
altern!nd picioarele de 8- ori.
/. "C/#taru!"
:ormatia si pozitia de plecare# st!nd cu picioarele departate. 2ndoirea trunchiului spre st!nga cu alunecarea
m!ini st!ngi pe coapsa si gamba piciorului st!ng si cu ducerea m!inii drepte spre aila dreapta %9&, revenire %&.
Aceeasi miscare se eecuta spre dreapta. )e eecuta de -8 ori.
3ecomandari# în timpul miscarii se va urmari ca trunchiul sa nu se aplece înainte.
>. "Di$i"
:ormatia si pozitia de plecare# sez!nd cu picioarele încrucisate cu m!inile pe umar. Arcuirea coatelor spre spate
de 8- ori %i-di&. )e eecuta de 8- ori.
?. "Lea%a#u! &uta&uta"
:ormatia si pozitia de plecare# copiii pe doua linii, în perechi, stau spate în spate, st!nd cu picioarele departate,
 bratele lateral, m!inile prinse. @asarea greutatii corpului alternativ pe un picior. )e eecuta de 8- ori.
3ecomandari# eercitiul se eecuta în ritm lent.
56. "Ne 0#v/rtim"
 

:ormatia si pozitia de plecare# pe doua linii perechi, fata-n fata, st!nd, prinsi de m!ini. )e eecuta 8- înv!rtiri
spre st!nga prin pasi mici alaturati, pe v!rfuri. Aceeasi miscare se face si spre dreapta. )e va repeta de -8 ori.
59. ",atem pa!me!e"
:ormatia si pozitia de plecare# st!nd cu picioarele usor departate, m!inile la umar. 2ntinderea bratelor în sus si
 bataia palmelor de 8 ori+ îndoirea bratelor cu m!inile la umar. )e va eecuta de -8 ori.
5. "Saritura ca )'ar)eca"
:ormatia si pozitia de plecare# st!nd cu m!inile pe sold. )e eecuta saritura ca mingea, cu forfecarea picioarelor 
înainte si înapoi. )e va eecuta de 5-= ori.
3ecomandari# se va insista asupra sariturii elastice.
58. "Lum/#area mica"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, culcat pe spate, cu bratele lateral, palmele pe podea.
3idicarea alternativa a picioarelor la verticala. )e va repeta de c!te 8- ori.
5. "Macaraua mare"
:ormatia si pozitia de plecare# st!nd cu picioarele departate, bratele întinse sus cu degetele înclestate. Aplecarea
si îndoirea trunchiului spre piciorul st!ng %9&, revenire %&. Aceeasi miscare spre dreapta. )e vor eecuta de 8-
ori.
55. "E!icea"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd cu picioarele departate si bratele lateral. 3otarea
mare a bratelor cu încrucisarea lor în fata capului. )e va eecuta de 8- ori.
3ecomandari# rotarea se eecuta cu bratele neîncordate si degetele semiîndoite.
5=. "Tu#e!u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd fata în fata, doi c!te doi, cu m!inile pe sold.
2ntinderea bratelor sus cu prinderea m!inii perechii si cu ridicarea pe v!rfuri %9&, cobor!rea bratelor si a
calc!ielor în pozitia initiala. )e eecuta de 8- ori.
3ecomandari# tunelul se va mentine una, doua secunde, cu bratele bine întinse si capul lasat pe spate.
5/. 1C'r'#ita"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd. 2ndoirea trunchiului spre st!nga cu ducerea
 bratelor în forma de coroana, deasupra capului, si cu ducerea piciorului st!ng lateral%9&, revenire %&. Aceeasi
miscare se eecuta spre dreapta. )e repeta de 8- ori alternativ.
3ecomandari# eercitiul se eecuta în ritm lent, iar trunchiul se mentine în tot timpul îndoirii în plan frontal.
5>. "Cercuri mici( cercuri mari"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd cu bratele întinse lateral. 3otirea bratelor înainte,
înapoi, descriind cercuri%-5&, din ce în ce mai mari. Miscare de rotire se repeta în sens invers. )e repeta de 
ori.
5?. "Saritura !atera!a"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd cu m!inile pe sold. )aritura ca mingea, cu
deplasarea laterala spre st!nga si spre dreapta. )e eecuta de -8 ori.
3ecomandari# sariturile sa se eecute elastic, pe v!rfuri.
=6. "C'situ!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica# st!nd cu picioarele departate, bratele înainte, degetele
semiîndoite. 3asucirea trunchiului la st!nga si la dreapta cu leganarea bratelor. )e eecuta de 8- ori.
=9. "Fu!%eru!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu bratele îndoite si m!inile la umar. 2ndoirea
genunchilor cu doua arcuiri si întinderea energica a bratelor oblic în sus, cu întinderea genunchilor si cu
ridicarea pe v!rfuri. )e repeta de 8- ori.
3ecomandari# pozitia întinsa a trunchiului si a bratelor se va mentine 9- secunde.
=. "L'vim p'$eaua"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd. 3idicarea bratelor lateral sus, cu ridicarea pe
v!rfuri%9&, îndoirea genunchilor cu cobor!rea bratelor lateral *os si lovirea podelei de 8 ori, cu arcuirea
genunchilor %&. Miscarea se eecuta de -8 ori.
=8. "Sa 0#'tam"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu palmele fata-n fata la piept. 2ntinderea
 bratelor înainte, lateral si îndoirea lor în pozitia de plecare%imit!nd miscarea de înot&. )e eecuta de 8- ori.
=. "Ca!utu! $e !em#"
 

:ormatia si pozitia de plecare# st!nd cu picioarele departate, înainte si înapoi, m!inile pe sold. Crecerea greutatii
corpului înainte si înapoi de pe un picior pe altul cu ridicarea usoara de pe sold a piciorului eliberat %se imita
 balansarea calutului de lemn&. )e eecuta de 5-= ori.
=5. "Ariciu!"
:ormatia si pozitia de plecare# culcat pe spate. 3idicarea trunchiului în pozitia sez!nd, cu îndoirea genunchilor 
si prinderea lor cu bratele%9&, culcat pe spate %&. )e eecuta de -8 ori.
==. "Pisica !a p/#$a"
:ormatia si pozitia de plecare# pe genunchi, pe calc!ie sez!nd. ucerea bratelor prin înainte sus %9&+ aplecarea
trunchiului înainte, pieptul pe genunchi, palmele ating podeaua %&+ retragerea m!inilor p!na la piept, coatele
lipite de trunchi%8&+ îndreptarea trunchiului în pozitia de plecare%&. )e eecuta de -8 ori.
3ecomandari# eercitiul se eecuta în ritm lent+ în timpul eecutarii miscarii, sezutul ram!ne lipit de calc!ie.
=/. ",a!a#ta"
:ormatia si pozitia de plecare# în cerc, doi c!te doi, fata în fata, tin!ndu-se de m!ini, unul st!nd în picioare iar 
celalalt pe vine. )chimbarea pozitiei la comanda educatoarei.
)e eecuta de 8- ori.
3ecomandari# în timpul eecutarii miscarii, copiii sa nu se lase de m!ini.
=>. "Lea%a#u!"
:ormatia si pozitia de plecare# în coloana de gimnastica, st!nd cu picioarele usor departate, bratele libere pe
l!nga corp. @eganarea bratelor înainte, înapoi, apoi rotarea mare a abratelor prin înainte sus, *os, însotita de
fleiunea genunchilor la fiecare leganare a bratelor. )e eecuta de 8- ori.
3ecomandari# se va insista asupra coordonarii leganarii bratelor cu fleiunea genunchilor 
12CURI SI EXERCITII PENTRU ACTIVITATILE DE EDUCATIE FIZICA
* SI NU NUMAI+ DESFASURATE IN AER LI,ER 

1 %#&'T'' 
a 043)A P3"D 0'30- "n acest eercitiu se trece cu pasire printr-un cerc tinut la o oarecare inaltime.

 b " 0AC' "- doi copii se prind de aceeasi mana si se invartesc impre*ur, privindu-se unul pe altul.
;ratul liber este intins inspre eterior si corpul usor aplecat in lateral.

c 3""0A3'A 4D4" 0D ' ;3A- 'ercitiul se eecuta din pozitia sezand, cu spri*inul palmelor
inapoi pe sol. Piciorele sunt intinse. 0u degetele piciorelor se apuca de *os un con de brad si se ridica.
0ine il ridica mai sus, acela este castigator.

d 043)A E3A;"4C'"- 'ercitiul se eecuta prin sarituri pe varfuri si pe ambele picioare lipite cu
deplasare inainte. 0ursa cu sarituri se mai poate eecuta cand pe un picior, cand pe altul.

e 04 ;"0"0@'CA- 'ercitiul se eecuta din pozitia culcat pe spate. Picioarele se misca liber, imitand
 pedalatul la bicicleta.

f F;34@ AE"AD'@3 G@a acest eercitiu se alearga in cerc sau descriind cifra >. ;ratele sunt
tinute ca aripile unui avion. Pentru a mari eficienta acestui eercitiu, HzborulI se va face cu HmotorulI
zumzaind.

g 0ADCA34@- oi copii se prind de brate , stand spate in spate. 4nul dintre ei se apleaca in fata si-l
ridica pe celalalt pe spatele lui. upa ce revine la pozitia initiala, celalalt copil va face si el acelasi
eercitiu. )e poate repeta eercitiul de doua-trei ori.

h P")"0A )" P")""- @a acest eercitiu se merge in patru HlabeI , pe varfuri si palme. 0opiii sunt
HpisicuteleI care se *oaca prin iarba. @a chemarea pisicii, ei vin la casuta pe varfuri si palme,
facand #Imiau, miauI %pentru respiratie&
 

i "@' @A )CADA- Acest eercitiu propune tararea pe genunchi si palme. 0opiii sunt oitele care pasc
iarba. @a semnalul Hoitele pornesc spre stanaI#, copiii se tarasc pe genunchi si palme si se aduna la
HstanaI.

2.(O&)#' 
a. PISICA SI CATELUL- biective#-consolidarea deprinderii de a alerga+
-dezvoltare atentiei
  0opiii stau cate doi %unul in spatele celuilalt, cel din spate cu mainile pe umarul celui din fata&, in
formatie de cerc. 0onducatorul *ocului propune alegerea catelului si a pisicii. 0ainele trebuie sa prinda
 pisica. aca pisica este prinsa se schimba rolurile. aca pisica a obosit si vrea sa se odihneasca, ea poate sa
se aseze in fata a doi copii- devenind astfel un grup de trei copii. "n acest caz, cel de-al treilea trebuie sa
alerge mai departe, devenind pisica.
 b. CAUTATI MIN3EA PE TERENUL DE 12CB-biective#consolidarea deprinderii copiilor de a
alerga la un semnal+ dezvoltarea atentiei si spiritului de observatie.
  Material didactic#  mingi diferit colorate, *etoane cu imaginea lor%a mingilor&, fluier, creta.
  Jocul se va desfasura pe terenul de *oc sau pe iarba. )e deseneaza pe sol sau se marcheaza pe iarba 
cercuri in care se aseaza cele  mingi. 0opiii vor fi impartiti in  echipe, fiecare echipa avand in piept un
 *eton cu imaginea unei mingi colorate. @a semnalul conducatorului de *oc, copiii se imprastie fugind pe tot
terenul marcat, iar la semnalul Hcauta-ti mingeaI se intorc la locurile lor. 'chipa care se aduna mai repede
in cerc, castiga. @a repetare, cand copiii sunt imprastiati pe teren, conducatorul *ocului schimba locul
mingilor.
c. VULPEA SI IEPURELE- biective# consolidarea alergarii+ dezvoltarea calitatilor motrice# viteza,
rezistenta si indemanare.
  0opiii stau in formatie de cerc , iar unul dintre ei care este ales sa reprezinte vulpea, sta in mi*locul
cercului. Eulpea trece pe la toti copiii, spunand versurile%ca la numaratoare&#
  H'u sunt vulpea roscata
  "epure pazesteti blana
  Am fugit eu dupa tine
  ar si tu gonesti prea bine.
  Mi-ai scapat odata-n drum
  Ceafar n-ai sa scapi acumBI
0opilul la care se termina numaratoarea devine iepure, el fuge, iar vulpea cauta sa-l prinda. upa ce
HvulpeaI l-a prins , conducatorul *ocului alege o alta HvulpeI si *ocul reincepe.
d. VANAT2RUL( VRA,IA SI AL,INA- biective# consolidarea deprinderii de a alerga+ dezvoltarea
calitatilor fizice+ intarirea si dezvoltarea aparatului respirator si cardio-vascular.
  3egulile *ocului# -copiii au voie sa alerge atat prin cerc cat si in afara cercului+
  -copiii care formeaza cercul, vor sta la intervale de cel putin o lungime de brat, pentru
a putea permite astfel celor ce alearga, sa intre sau sa iasa din cerc.
0opiii vor sta in formatie de cerc. )e aleg trei copii# primul este HvanatorulI, al doilea HvrabiaI iar al
treilea HalbinaI. @a un semnal dat de conducatorul *ocului,I vanatorul Halearga dupa H vrabieI %s-o prinda&,
HvrabiaI dupa HalbinaI% s-o manance&, iar HalbinaI dupa HvanatorI % sa-l intepe&. Jocul se desfasoara pana
cand unul din cei trei a fost prins. "n locul lui se numeste alt *ucator din cerc si *ocul continua. aca
numarul copiilor este mai mare se pot schimba cele trei roluri deodata.
 

Pr$iect didactic
 
%ata & "".#0."##A
  #rupa&  mare
  Educat$area &
  Activitatea & Bducatie !ica - e2ercitii !ice si
 8oc
Tipul de activitate & Consolidare
Te'a &  Repetarea aruncarii si prinderii mingii cu am,ele
m)ini
  ($r'a de realizare & frontal+ pe grupe
Sc$pul activitatii &  - Consolidarea si perfectionarea
deprinderilor motrice de ,a!a ;
-  Perfectionarea aruncarii si prinderii mingii
cu am,ele m)ini;
-  <e!voltarea spiritului de competitie+ a
dorintei de armare+ a spiritului de echipa si
a *ncrederii *n fortele proprii ;
)*iective $perati$+ale & - sa e2ecute corect
deprinderile motrice *nvatate ;
 

  - sa e2ecute corect aruncarea si

prinderea mingii cu am,ele m)ini ;
- sa-si coordone!e miscarile *n raport cu
comen!ile date;
  - sa respecte regulile 8ocului ;
  ,et$de -i pr$cedee & e2plicatia+ demonstratia+
e2ercitiul.
  ,aterial didactic - h)rtie creponata+ mingi+ pahar si
ecusoane+ recompense.
  ,aterial *i*li$grafc & Programa activitatilor instructiv -
educative *n gradinita de copii ; ucuresti "###.
  Dhid privind desfasurarea
activitatilor de educatie !ica *n gradinita+ editura Tiparg
  Eetodica educatiei !ice *n
gradinita - Eanual pentru liceele pedagogice de educatoare
  <idactica educatiei !ice+ editura
Univ. 3urel Glaicu 3rad "##@
  %urata & "> -$# minute
Gerigile Continutul activitatii <o!are Formatii de lucru+ modalitati de
activitatii si indicatii metodice

0. Eomentul 3sigurarea
  conditiilor 0  # # # # # # # # # # # # # #
necesare ,unei desfasurari minut  #
organi!atoric a activitatii.
H
   
> minute  &n coloana c)te unul
<eplasarea *n sala de
gimnastica.  &n linie dreapta cu fata catre educ
". Pregatirea
organismului   3linierea+ salutul+ controlul  - 3tentie <RBPI J
pentru efort tinutei+ raportul.
 - 3sta!i la activitatea de educati
  3nuntarea temei.  repeta aruncarea si prinderea
am,ele m)ini+ iar apoi ne vom
Gariante de mers si mingea peste r)u.
alergare .
  &n sir c)te unul pe margine
 B2ercitii de mers : corectea!a tinuta+ miscarea ,rat
capului.
 - mers o,isnuit;
 - Eers o,isnuit E3RsJ
 - mers pe v)rfuri;
- Privirea *nainte J
 - mers pe calc)ie ;
 

 - mers ghemuit ; - ratele se misca pe l)nga corp J

 - mers ca soldatii ; - Eers pe v)rfuri cu ,ratele sus E
Gariatii de alergare: - &ntindem ,ine ,ratele J
- alergare usoara ; - Eers pe calc)ie cu m)inile pe sol
- alergare cu genunchii sus ; - Eers ghemuit cu m)inile p
E3Rs J
- alergare cu pendularea
gam,ei si lovirea se!utei - Eers cadentat+ ,ratele ,alansa
corp E3Rs J
 
- Pas alergator E3Rs J
  - ratele se misca pe l)nga corp
- 3lergare cu genunchii sus E3Rs
- 3legere cu lovirea se!utei E3Rs
- Lovim ,ine se!utul J
  - ratele se misca *ndoite pe l)ng

Gerigile Continutul activitatii <o!are Formatii de lucru+ moda

e2ersare
activitatii
si indicatii metodi

 $.   Se trece la formarea coloanei de  0#   <in coloana c)te unul s

In1uentarea gimnastica. minute coloana c)te doi+ apoi pat
selectiva a
aparatului   Comple2e de e2ercitii : 727 T  - <in coloana c)te unul
locomotor c)te doi E3Rs J
  B2ercitiul 0 727 T
 - <in coloana c)te doi * 
 Leganam papusa 727 T c)te patru E3Rs J 5pe mi8l
 P. I. st)nd departat cu ,ratele *ndoite  
 *n fata cu palmele suprapuse *n sus.
# # # #
 T.0+ T.$ - rasucirea trunchiului spre
dreapta.   # # # #
 T."+ T.7 - rasucirea trunchiului spre   # # # #
st)nga.
  H
 

 B2ercitiul " 0. Ridicam ,ratele later

interval de doua ,rate.
 Privim cerul+ privim pam)ntul
". &ntindem ,ratele
  P. I. st)nd departat cu m)inile pe distanta.
solduri
  - Picioarele usor depa
  T.0+ T.$ - aplecarea capului *nainte ,ratele *ndoite *n fata
  T."+ T.7 - aplecarea capului *napoi  - Trunchiul este ras
dreapta+ iar apoi spre st)
  B2ercitiul $
  - Picioarele usor dep
  rate scurte+ ,rate lungi  ridica si se co,oara cap
drept.
  P.I. st)nd cu m)inile pe l)nga corp
  - <in po!itia st)nd+ spa
 *ntindem ,ine ,ratele din

Gerigile Continutul activitatii <o!are Formatii de lucru+ moda

e2ersare
activitatii
si indicatii metodi

    T.0 - m)inile pe umeri+    

7.   T+" - m)inile sus
Consolidarea
deprinderilor   T+$ - m)inile pe umeri 727 T - St)nd cu m)inile pe l)
motrice spatele drept.
 *nvatate   T+7 - m)inile pe l)nga corp 727 T
  - E)inile *ntinse *n
  B2ercitiul 7  7 minute palmele *n 8os+ forfecarea
,ratelor *n fata+ alternant.
  Foarfeca
  - Saritura usoara+ ela
  P.I. - st)nd cu m)inile pe l)nga corp ateri!are *n ghemuit+
drept J
  - m)inile *ntinse *nainte
 Inspiram pe nas cu
  - forfecarea ,ratelor ,ratelor sus si e2piram p
  B2ercitiul >   - <esfacem coloana la p
 Sari minge+ minge 8os   Formam cercul.
  P.I. - st)nd cu picioarele apropiate+   Copiii vor sta *n cerc+ cu
m)inile pe solduri; interiorul cercului.
 - sarituri urmate de ghemuire   Copiii prind cu am,
mingea aruncata de ed
din centrul cercului si
 

  B2ercitii de respiratie  *napoi.

  <esfacerea coloanei de gimnastica.  Se corectea!a miscarile
gresite.
  Se formea!a un cerc.

<eprinderile motrice care vor 

consolidate sunt aruncarea si
prinderea mingii cu doua m)ini. Se va
forma un cerc *n mi8locul caruia se va
a1a educatoarea+ care va arunca si va
prinde mingea tuturor copiilor.
  Bducatoarea va arunca si va prinde
mingea pe r)nd tuturor copiilor astfel
 *nc)t sa e implicata toata grupa.

Gerigile Continutul activitatii <o!are Formatii de lucru+ moda

e2ersare
activitatii
si indicatii metodi
 

  >.      
<esfasurarea
 8ocului Drupa de copiii se *mparte *n doua si @
mingea se alinia!a pe doua r)nduri. Gor forma minute
peste r)u echipa mingilor gal,ene si echipa
mingilor ro!. Printr-o f)sie de h)rtie  
?. Revenirea creponata ase!ata pe teren+ se - 3tentie ST3RT J
organismului marchea!a r)ul. Coloanele se asea!a
dupa efort  *n spatele r)ului. Primul copil din  Copiii desfasoara 8ocul
ecare coloana are o minge *n m)na. " minute de educatoare.
@. &ncheierea La semnalul educatoarei primii copiii
activitatii tre,uie sa sara peste apa 5cu mingea 0 minut   Se da semnalul de * 
 *n m)na6 si de pe malul celalalt se  8ocului si se anunta
 *ntorc si arunca mingea urmatorilor c)stigatoare.
doi din r)ndurile respective. 3cestia
prind mingea+ sar peste r)u si arunca  
mingea urmatorilor.
&n cerc st)nd turce
<upa ce 8ocul a fost e2plicat si plim,a paharul+ iar l
demonstrat se da semnalul de schim,a directia.
 *ncepere a competitiei.
 C)stiga echipa care termina prima si
a scapat de cele mai putine ori
mingea.
- &n linie pe un r)nd 3<U
 Kocul linistitor: Plim,a paharul
  Copiii vor forma un cerc mic st)nd
turceste cu umar l)nga umar. Un copil
va avea un pahar pe care la semnal *l
va da mai departe la unul dintre vecini
 *n sensul indicat de educatoare.
Gecinii vor e2ecuta aceleasi miscari
p)na vor au!i semnalul: STP J
Bducatoarea va indica un alt sens la
semnalul plim,a paharul. Copiii vor
tre,ui sa e atenti la paharul care se
plim,a si sa-l preia c)t mai repede.
  3dunarea.
 ,servatii si recomandari.
 Se fac aprecieri generale si
individuale.
  Salutul.