Sunteți pe pagina 1din 5

3.

Procesul de învățământ

a) PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT întruchipează exercitarea funcțiilor


(activităților) esențiale ale oricărei unități școlare, cele de predare, învățare și
evaluare.
Procesul de învățământ reprezintă principalul mijloc prin care societatea
noastră instruiește și educă, an după an, tinerele generații.
În sensul ei profund, noțiunea de proces de învățământ este legată de cea
de transformare, schimbare sau modificare.
Menirea procesului de învățământ este, deci, să angajeze elevii în trăirea
unor noi experiențe, organizate pedagogic, încât acestea să realizeze învățarea.
Întregul proces de învățământ reprezintă o vastă acțiune de modelare a
personalității elevului.
Procesul de învățământ este forma cea mai organizată a educației care se
desfășoară în școală.
Structura procesului de învățământ după niveluri:
-în sens macrostructural:
- »structura cantitativă a anului școlar vizează: vacanțe, nr de ore pe: discipline,
semestru, săptămână, capitole, lecții;
-»structura calitativă a anului școlare vizează: educația permanentă, autoeducația.
-în sens microstructural :
-»forme de organizare a activității;
-»forme de realizare a activității.
Sau
-nivelul de organizare al procesului de învățământ(trepte, cicluri școlare, pe
discipline, structura anului școlar, nr de zile rezervate pentru școală, nr de ore);
-nivelul acțiunilor principale desfășurate în cadrul procesului de învățământ
(predarea, învățarea, evaluarea);
-nivelul componentelor de bază ale procesului de învățământ (obiective,
conținuturi, metodologie, evaluare).
Dimensiuni:
-dimensiunea structurală - vizează finalitățile procesului de invățământ;
-dimensiunea structurală- se referă la organizarea sistemului de instruire, prin
utilizarea resurselor;
-dimensiunea operațională- face trimitere la desfășurarea activității, la strategii
didactice, modalități de evaluare.
Funcții:
-educativă;
-funcția informativă- de transmitere de informații;
-formativă- de pregătire pentru integrarea socială, profesională;
-predare;
-învățare;
-evaluare.
Componente:
-obiective, agenții(cadre didactice,elevi), conținut, strategii, metode, tehnici, forme
de organizare, resurse materiale, mediu de instruire, produsele activității, flux de
intrare, flux de ieșire;
-intenționalitatea;
-resurse umane;
-relațiile pedagogice.
Caracteristici/trăsături ale procesului de învățământ
-funcționează pe baza binomului profesor-elev și are un caracter bilateral;
-este un proces unitar;
-generează cunoașterea și actualizează cunoaștere umană;
-constituie un sistem autoreglator;
-generează autoînvățarea;
-este un act de comunicare;
-este unitate între informativ-formativ-educativ.
Modele explicativ-interpretative:
-modelul interactiv : accentueaza interactiunea dintre predare- invatareevaluare;
-modelul sistemic: elementele procesului de invatamant se afla intr-o stransa
interdependenta;
-modelul informational:care sunt principalele categorii de informatii care
influenteaza sau distorsioneaza procesul de invatamant;
-modelul cibernetic: accentueaza rolul mecanismelor de feed-back, de conexiune
inversa pentru reglare;
-modelul comunicational: are ca obiect de studiu comunicarea educationala cu
toate componentele si caracteristicile sale;
-modelul campului educational/ al spatiului de instruire: in spatiul de instruire
intervin variabile care conditioneaza rezultatele invatarii;
- modelul situatiilor de instruire: exploreaza contextul invatarii; elevul se afla
intr-o retea de relatii cu continuturile, variabilele sunt dinamice multifactoriale
b) Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ:
-pertinența curriculumului;
-coerența, calitatea și armonizarea componentelor structurale;
-gradul de organizare sistematică a activității(modul și formele de organizare);
-calitatea vieții școlare(poate fi asigurată doar atunci când fiecare își cunoaște
atribuțiile;
-personalitatea profesorului(personalitate capabilă de integrare socio-profesională
și familială optimă);
-proiectarea didactică;
-stilurile educaționale;
-elementele de curriculum ascuns.
Predarea, învatarea si evaluarea sunt actiuni de baza ale procesului de
învatamânt
Procesul de învatamânt este eficient numai atunci când cele trei activitati
fundamentale ale sale, predarea, învatarea si evaluarea, formeaza o unitate
organică.
Clasele cu predare – învăţare simultană îşi desfăşoară activitatea după acelaşi
plan de învăţământ, respecta acelaşi curriculum naţional ca şi clasele cu efective
normale.
Secretul succesului activităţii simultane îl constituie tocmai capacitatea şi
priceperea învăţătorului de a asigura, în primul rând, un conţinut şi forme adecvate
exerciţiilor de muncă independenta pe care trebuie să le efactueze, precum şi de a
alterna corect activitatea directă cu munca independentă a elevilor.
Activitatea simultană prezintă unele avantaje referitoare la activitatea cu un
număr mai mic de elevi şi la posibilităţile de formare a deprinderilor de muncă
independenta şi autocontrol.
Totuşi, procesul de predare – învăţare – evaluare desfăşurat la clase simultane
solicita un volum mare de lucru pentru învăţători, o pregătire temeinică a fiecărei
lecţii în vederea asigurării unei densităţi a activităţilor directe cu elevii, precum şi a
muncii independente.
Lecţia, în condiţiile predării – învăţării simultane, are două momente
importante şi distincte, şi anume: a învăţătorului cu elevii şi munca independenta.
În demersul său didactic, învăţătorul va porni de la tema lecţiilor, va stabili
volumul de cunoştinţe pe care le va preda, munca independentă a elevilor, metoda
dominantă şi celelalte metode, organizarea raţională a timpului afectat pentru
lecţie, materialul intuitiv, verificarea muncii independente, asigurarea progresului
fiecărui elev în ritm propriu, temele pentru acasă etc.
Când se pregăteşte pentru lecţie, învăţătorul stabileşte la ce clasă va începe
munca directă cu elevii. În cazul în care la ambele clase e necesar să expună un
material nou, alegerea clasei cu care va începe munca directă, este mai dificilă. În
astfel de situaţii, este bine să se înceapă cu explicarea materialului nou care cere
mai multe eforturi pentru asimilare din partea elevilor.
În munca la clase simultane există şi activităţi comune, ocazionate de temele
lecţiilor, de opţionalul ales sau de faptul că nu pemit o desfăşurare separată, pe
clase, în intervale orare diferite.
Prin aceste activităţi se captează atenţia ambelor clase: purtându-se
conversaţii cu elevii, se fixează unele cunoştinţe, se dobândesc altele noi sau se
revăd şi se consolidează unele priceperi şi deprinderi însuşite anterior.
În vederea organizării și desfășurării activităților didactice în mediul online,
conducerea unității de învățământ, în colaborare cu cadrele didactice, stabilesc:
-condițiile de introducere a activității didactice online pe parcursului anului școlar;
-modul de organizare a activității( platforme, orar și tehnologii utilizate);
-rolul conducerii unității de învățământ în organizarea activității;
-rolul cadrului didactic în organizarea activității;
-responsabilitățile elevului;
-modalitățile de obținere a unui feed-back din partea elevilor și a părinților;
- madalitățile de evaluare a cunoștințelor și abilităților elevilor;
-modalitățile de asigurare a securității datelor personale;
-modalitățile de evidențiere a prezenței la ore.

S-ar putea să vă placă și