SOCIOLINK

Platforma de Sociologie și Antropologie Socială

Menu

Dinamica familie – școală în sistemul de educație din România

21/10/2019 | No Comments

Autoare: Dana Solonean

Abstract: Aderarea României la Uniunea Europeană a generat schimbări privind rolul părinților în
sistemul de educație. Părinții au fost priviți dr ept un instrument de reformă a educației în două
procese: democratizarea educației și creșterea calității serviciilor educaționa le prin mecanisme de
piață. Această schimbare ideologică s-a
produs pe fondul unei subfinanțări a
sistemului de învățământ românesc, care i-
a impulsionat pe părinții din clasa de mijloc
să găsească strategii legale de a asigura
condi țiile de învățare optime pentru copiii
lor. Asociațiile de părinți au apărut ca
urmare a acestor procese. Analiza sect
orului non-guvernamental al asociațiilor de
părinți, a tipologiei școlilor pe lângă care
funcționează și a rolului acestora
conturează ideea hibridizarii educației pe
dimensiunea public-privat. Efectele
prezenței asociațiilor de părinți sunt
resimțite atât la nivel macro cât și micro-social. Pe de-o parte, acestea contribuie la creșterea
inegalităților între școli, iar pe cealaltă, au provocat apariția unor tensiuni între diferiți actori de la
nivelul școlii.

Introducere
Dacă educația românească a fost multă vreme, în perioada post-socialistă, „la răscruce”
(Vlăsceanu, 2002) sau a urmat un „parcurs anomic” (Hatos, 2006) în care fiecare ministru al
educaţiei şi-a propus să „reformeze” învăţământul (Țoc, 2018), începând cu perioada de pre-
aderare a țării la Uniunea Europeană direcția educației era stabilită și confirmată de către fiecare
guvern, indiferent de orientarea lui politică. Educația trebuie să se supună unei economii europene,
unde „cunoaşterea este marfă cea mai de preţ” și baza dezvoltării socio-economice, atât la nivel
individual cât și societal. Părinții au fost chemați să pună umărul în realizarea acestui plan. Nu doar
că erau responsabili în parte de producerea „mărfii” dar din poziția de „mici capitaliști ai
cunoașterii” aveau și interesul să realizeze cel mai mare profit (o poziție socială înaltă pentru
urmașii lor) și prin urmare să investească atât resurse financiare cât și creative în educația
propriilor copii. Cei care aveau capitalul necesar erau părinții din clasa de mijloc. Lucrarea de față
urmărește să prezinte una din strategiile prin care părinții din clasa de mijloc s-au implicat în
asigurarea unei educații „de calitate” pentru copii lor: formarea asociațiilor de părinți. Prima parte a
lucrării introduce tema asociațiilor de părinți, încercând să refacă parcursul istoric al acestora,
accentul fiind pus pe interacțiunea dintre stat și asociațiile de părinți ca parte a unui proces mai larg
de transformare a educației. Următoarea parte investighează cauzele care au dus la apariția acestor
asociații de părinți. Lucrarea argumentează că subfinanțarea sistemului de educație însoțită de o
schimbare ideologică ce plasează în centru „elevul și părintele” a condus la un proces de semi-
privatizare a învățământului preuniversitar în școlile urbane, „bune”. Cazul României nu este
singular la nivel internațional iar exemplele altor țări demonstrează că educația universală, un drept
câștigat în avântul statului bunăstării, este supusă azi probei de a rezista în față restructurărilor
financiare ale statelor (Bottery citat de Bell și Stevenson, 2006). În continuare, date empirice
privind dimensiunea sectorului asociațiilor de părinți, a evoluției acestuia în timp dar și tipologiei
școlilor pe lângă care asociațiile de părinți funcționează, sunt analizate pentru a ilustra procesul
privatizării educației. Funcțiile pe care le îndeplinesc asociațiile de părinți -finanțare, reprezentare,
amortizare- sunt expuse în cea de-a patra parte. La final sunt tratate, pe scurt, efectele apariției și
funcționarii asociațiilor de părinți în sistemul de educație românesc, efecte care se penetrează
întreagă structură socială.

Textul integral este în proces de lucru și se poate citi în forma actuală, integral, aici.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.

Tags: educatie, neoliberalism

← What comes After: Imagined futures of postcapitalism

Academic Habitus in 3rd Year Sociology Students. Inequality of Chances in Higher Education →

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Comment

Name

Email

Website

Post Comment

 Acasă

 Despre noi

 Echipa

 Activitate

 Contribuie

 Recomandări

 Contact

Relații între politici publice și

piața muncii
21/10/2020
Articole / Lucrări de cercetare
Read more...

Amintindu-ne de Florin Faje și de

cursurile lui
27/02/2020

Articole / Blog
Read more...

Human
Values
06/01/2020
Blog
Read more...

Regândirea
secularismului
01/01/2020

Eseuri
Read more...

Cuvinte cheie

abator analiza culturala call capitalimsm capitalism clasa sociala cluj democratie ecology ecouri
din social educatie education essay essays familie feminism fertilitate hardin imobiliare inegalitate justice
lucrari marx neoliberalism piață politici publice postcapitalism protectie sociala protest public space relatii familiale religie review school

secularism sociologie stat social the commons

Ecouri din Social

Follow us on Facebook

SOCIOLINK
Sociolink este un grup non-formal organizat în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea
Babeș-Bolyai.

CONTACT

Toate materialele publicate pe Sociolink - Platforma de Sociologie și Antropologie Socială sunt protejate de
Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.