Sunteți pe pagina 1din 3

ANIMALE CARE TRAIESC ÎN MUNȚII ROMÂNIEI

Cocosul de munte 

Cocoșul de munte este cea mai mare pasăre de vânat de la noi din țară.
Apare în pădurile de brazi din Munții Carpați, la altitudini de 1200-1500 m.
Dușmanii să naturali sunt păsările răpitoare, râsul, jderul, lupul și acvila.

Lupul

Lupul este un animal sălbatic ce apare în pădurile de deal și de munte din


Munții Carpați și Munții Apuseni.
Este un prădător periculos care vânează cu multă prudență și viclenie.
Nu scapă nici o ocazie de a vâna și nu cruță nici un fel de animal.

Râsul

Trăiește numai în zone de munte, cu relief accidentat și greu accesibil. Este


prezent în Carpații Meridionali și Răsăriteni, în Munții Apuseni, Munții
Harghitei și Munții Gurghiului. Este un câțărător excelent și poate înota.

Jderul de copac este cunoscut și cu numele de jderul-nobil sau jderul de


pădure. Preferă regiunile cu păduri de munte, sau limita superioară a
pădurilor întinse.

Capra
Neagra

Capra neagră este localizată în masivele muntoase ale Carpaților, mai ales în
Munții Retezat, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Munții Făgăraș, Munții Vrancei
și Munții Rodnei.
Vara apare la limita pădurilor alpine, la altitudini mai mari de 2000 m.

Cerbul carpatin e cel mai mare ierbivor din România, având 300 de
kilograme. E întâlnit în toate zonele carpatice, nu doar în masivele montane.
Mistrețul este răspândit în țara noastră în regiunile de munte și deal cu
păduri întinse din Banat și Brașov. Cele mai mari exemplare se găsesc la
munte deoarece acolo au hrană din abundență.
Cei mai mari dușmani naturali ai săi sunt lupul, râsul și ursul.

Ursul brun din pădurile întinse ale lanțului Carpatic ,este un animal masiv,
puternic și a fost numit popular și ursul mâncător de hoituri sau ursul
furnicar. Existența sa este amenințată cu dispariția la noi în țară deoarece
este distrus intens ecosistemul, se fac multe defrișări ilegale. Rezervația
Naturală de la Zărnești din județul Brașov se numește ,,Sanctuarul urșilor˝
și se întinde pe o suprafață de 70 ha ce cuprinde iazuri, pâraie, pășuni și
păduri.

Pisica sălbatică trăiește în pădurile întinse din țara noastră, la altitudini


cuprinse între 900-1200 m. Își face culcușul în scorburile arborilor bătrâni,
pe sub rădăcinile copacilor dezrădăcinați sau crăpăturile de stânci.
Multe exemplare trăiesc și în regiunile de șes sau de deal, unele ajung chiar
în stufăriile dese din bălțile din Delta Dunării.
Vânează iepuri, fazani, potârnichi, porumbei sălbatici, tot felul de rozătoare
și chiar pui mici de căprioare. Cel mai mare dușman al pisicii sălbatice este
râsul.

Ariciul
La maturitate ariciul are 25-30 de centimetri, cu o coadă de 2-5 centimetri.
Este întâlnit la câmpie, zone umede, deal şi munte. Locuieşte în păduri de
foioase, tufişuri, mărăcinişuri sau în Delta Dunării, în zonele înalte.
E un mare amator de insecte şi râme, broaşte, cadavre, ouă şi puii de
pasăre care stau la sol, dar şi ciuperci, fructe şi iarbă. Consumă pepeni.
Iarna hibernează. În lume există 17 specii de arici, grupare în cinci genuri.
În România există specia Erinaceus roumanicus, descrisă în 1900. Diferenţa
dintre aricii româneţi şi cei europeni constau în faptul că cei locali au botul
de culoare mai închisă, capul mai rotunjit şi au o pată albă în zona pieptului.

Veveriţă
E o rozătoare inteligentă şi rapidă, adaptată la viaţa arboricolă. Populează
atât păduri de confiere, dar şi cele de foioase. Poate fi întâlnită şi în parcuri
urbane. Femela naşte la două generaţii de pui pe an. Veveriţa fată şapte pui,
care ajung la maturitate la un an.
Populaţia este stabilă, pentru că nu se mai vânează atât de intens.