Orasul ANI ARHITECTURA ARMENIEI

1. ANI, CAPITALA MEDIEVALĂ A REGATULUI ARMEAN. Prof. univ. dr. ing. G. Kümbetlian

 2. 1. ISTORIA 1.1. ETIMOLOGIA Cronicarii armeni Yeghishe şi Ghazar Parpetsi au fost primii care au localizat temporal
capitala Ani în secolul al V-lea înainte de Christos, dar se pare că originile oraşului (“Citadela”) sunt chiar mai vechi (S.VII
a.Chr.)
 3. Ei au descris-o ca o puternică fortăreaţă construită pe vârful unui deal, sub domnia dinastiei armene Kamsarakan.
 4. Oraşul Ani şi-a moştenit denumirea de la oraşul-cetate şi centrul rustic “Ani-Kamakh” din regiunea Daranaghi a Armeniei
Superioare. Se prea poate ca Ani să fi fost cunoscută iniţial sub numele de “Khnamk”, deşi istoricii nu sunt toţi de aceeaşi
părere. Filologul şi lingvistul german Heinrich Hübschmann care a studiat limba armeană, a susţinut că denumirea “Ani” ar
putea proveni din cuvântul armenesc “khnamel”, un infinitiv care s-ar putea traduce prin expresia “a avea grijă de...”. [1]
 5. 1.2. ANI, CAPITALA REGATULUI BAGRATIZILOR. În secolul al IX-lea timpuriu, fostele teritorii Kamsarakans, Arsharunik şi
Shirak (care cuprindea şi localitatea Ani) au fost incorporate celor ale dinastiei armene Bagratuni.

 6. Conducătorul acestora, Ashot Msaker (“Ashot carnivorul”) (806-827), a fost numit “ishkhan” (prinţ al Armeniei şi succesor), în
anul 804. Capitala iniţială a Bagratizilor era la Bagaran, la 40 km sud de Ani,

 7. , înainte de a fi mutată la Shirakavan, la 25 km nordest de Ani şi apoi la Kars, în anul 929.

 8. În anul 961, regele Ashot al III-lea (953-977) a mutat capitala de la Kars la Ani

 9. Ani s-a dezvoltat şi s-a extins rapid sub domnia regelui Smbat al II-lea (977-989). În anul 992 Catolicosatul Armean şi-a mutat
şi el sediul la Ani. În secolul al X-lea, populaţia aşezării era estimată la cca. 50.000-100.000 de suflete. La începutul secolului al
XI-lea, populaţia capitalei Ani depăşise bine peste 100.000 de locuitori. Oraşul devenise renumit prin construcţiile sale, fiind
denumit “Oraşul celor 40 de poduri” sau “Oraşul celor 1001 de biserici”.

 10. Ani şi-a atins apogeul puterii sale sub lunga domnie a regelui Hacik I-ul (989-1020). După moartea lui, cei doi fii ai săi au
declanşat o luptă pentru succesiune.

 11. Fiul cel mare, Hovannes Smbat (1020-1041) a dobândit controlul asupra capitalei Ani, în timp ce fratele lui mai mic, Ashot al
IV-lea (10201040), a câştigat influenţa şi controlul asupra altor părţi ale regatului Bagratid.

 12. Temându-se că Imperiul Bizantin ar putea ataca noul său regat încă fragil, Hovannes-Smbat l-a numit pe împăratul bizantin
Basil, în calitate de moştenitor al său.

 13. În anul 1041 când a murit Hovannes-Smbat, succesorul lui Basil, împăratul Michael al IVlea, a revendicat suveranitatea
asupra oraşului. Noul rege al Ani, Hacik al IIlea(1042-1045) s-a împotrivit acestei cereri, respingând în luptă armatele bizantine
trimise să captureze oraşul. Oricum, în anul 1045, după capturarea lui Ashot şi instigarea elementelor pro-bizantine din rândul
populaţiei, Ani a revenit sub controlul Bizanţului, în oraş fiind instalat un guvernator grec.

 14. 1.3. PRĂDAREA ŞI DISTRUGEREA ORAŞULUI. În anul 1064, o mare armată selgiucă (turcă) condusă de sultanul Alp
Arslan şi sprijinită de georgienii caucazieni conduşi de regele Bagrat au atacat Ani, capturându-l după 25 de zile de asediu şi
masacrând populaţia.

 15. În anul 1072 selgiucii au încredinţat ce mai rămăsese din oraş shaddadizilor, o dinastie curdă-musulmană. Shaddadizii au
dus în general o politică de conciliere faţă de populaţia creştină-armeană, promovând chiar şi căsătoriile mixte, cu unii membrii
ai nobilimii bagratide. De câte ori guvernarea shaddadină devenea intolerantă, populaţia solicita ajutorul regatului georgian
creştin. Georgienii au capturat în felul acesta oraşul în anii succesvi 1124, 1161 şi 1174, returnându-l, de fiecare dată,
shaddadizilor.

 16. În anul 1199, armatele reginei georgiene Tamar au capturat Ani şi i-au alungat pe shaddadizi, predând conducerea oraşului
generalilor armeni Zakar şi Ivan Zakaridis.

 17. La Ani, această nouă dinastie a fost cunoscută sub numele de “Zakaridă”, membrii ei considerându-se ei înşişi, ca fiind
succesori ai Bagratizilor. În această perioadă, prosperitatea s-a întors din nou la Ani. Apărarea ei s-a întărit şi multe alte noi
biserici au fost construite în oraş. Lui Zakar i-a succedat fiul lui, Shahanshah. [2]

 18. În anul 1226, Ani a rezistat cu succes atacului mongolilor conduşi de Genghis Khan (care a murit în anul 1227),

 19. dar a căzut în anul 1236, sub atacul aceloraşi mongoli conduşi de Ögedei Khan, fiul şi succesorul lui Genghis Khan.

 20. Aceştia au cucerit şi distrus din nou oraşul, masacrând un număr mare de oameni. Cucerirea aceasta s-a petrecut în
momentul lipsei din oraş a lui Shahanshah. După întoarcerea lui, Zakarizii au continuat să conducă oraşul, dar de data aceasta,
nu ca vasali ai georgienilor, ci ca ai mongolilor. Sub dominaţie mongolă, a început declinul lent dar ireversibil al capitalei Ani. În
secolul al XIVlea, oraşul a fost condus, prin succesiune, de dinastiile locale turce, ale Jalayrizilor şi clanului Kara Koyunlu (al
crescătorilor de oi negre) şi care au transformat Ani, în capitala lor.
 21. În anul 1380, Ani a fost cucerit de Tamerlan (Timur-Lenk sau Timurthe Lame). După moartea sa, clanul Kara Koyunlu a
recucerit controlul asupra oraşului, dar şi-a mutat capitala la Yerevan.

 22. În anul 1441, Catolicosatul Armean s-a mutat şi el la Yerevan. După această dată, Ani a fost condus de Perşii Safavizi până
în anul 1579, când a devenit parte a Imperiului Otoman.

 23. Între zidurile sale a rămas o mică aşezare până spre mijlocul secolului al XVII-lea, cartierele mărginaşe ale oraşului fiind
abandonate. Spre mijlocul secolului al XVIII-lea, localitatea a fost complet părăsită. Oraşul a murit datorită dispariţiei
Hinterlandului său rural, ca rezultat al războaielor turco-persane şi fragmentării controlului central, de către ambele imperii. [3]

 24. 1.4. ANI ÎN TIMPURILE MODERNE În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Ani a fost redescoperită pentru lumea din
afară, de călătorii europeni, care şi-au publicat descrierile şi reportajele lor în jurnalele academice şi revistele de călătorii.

 25. În anul 1878, regiunea Kars şi ceeace a mai rămas din Ani, a fost incorporată în teritoriul Imperiului Rus

 26. În anul 1892 au fost demarate la Ani primele excavaţii arheologice, sponsorizate de “Sankt Petersburg Academy of
Sciences” şi conduse de arheologul şi orientalistul rus Nikolai Marr (1864-1934).

 27. Excavaţiile lui Marr la Ani au fost reluate în anul 1904 şi au continuat, anual, până în 1917. Au fost excavate sectoare largi
ale oraşului, descoperindu-se numeroase construcţii şi vestigii istorice, culturale şi religioase. Numeroase studii asupra acestor
descoperiri au început să fie publicate în jurnalele academice şi în ghidurile de monumente ale muzeelor.

 28. În cazul construcţiilor şi clădirilor în pericol iminent de prăbuşire, au fost iniţiate şi întreprinse urgent, reparaţii. S-a construit
un muzeu care să adăpostească zecile de mii de artefacte descoperite în timpul excavaţiilor