Tema II Autonomii locale si institutii centrale in evul

mediu romanesc
I Autonomii locale
1. Cum au contribuit autonomiile locale la crearea statelor medievale romanesti?
Dupa retragerea aureliana(271-274) pe teritoriul fostelor provincii romane a ramas
o populatie romanizata care a intrat in legatura cu dacii liberi si astfel romanizarea
s-a generalizat la intreg teritoriul romaniei. Astfel a luat nastere o noua limba de
origine latina(formata pana in sec al XI-lea) si un nou popor de origine romanica,
poporul roman a carui etnogeneza se incheie in sec al VIII-lea. Migratorii care au
traversat teritoriul romaniei in valuri succesive(gotii, hunii, gepizii, avarii, slavii,
maghiarii). La inceputul mileniului al 2 lea, alti migratori din stepele asiei(pecenegii,
uzii, cumanii si mongolii, au traversat teritoriul tarii noastre). Acestia au distrus
orasele infloritoare in perioada romana, iar populatia romanizata a fost nevoita sa
se refugieze intr-o lume a satului ferit de calea migratorilor(pe cursurile apelor sau
la poalele muntilor si ale padurilor). Asa au luat nastere obstile satesti teritoriale ce
erau comunitati de oameni liberi ce aveau in comun: pamanturile, padurile, apele si
pasiunile. Treptat obstile s-au unit alcatuind uniuni de obsti numite de catre Nicolae
Iorga, “romanii populare” conduse de catre vitejii comunitatii numiti cnezi sau juzi,
ce aveau atributii atat administrative cat si judiciare. Si uniunile de obsti s-au unit
alcatuind formatiunile prestatale sau autonomiile locale cu diferite denumiri:
cnezate, voievodate, ocoale, cobale, codrii, campuri, tari. Si acestea s-au unit sub
influenta unor factori interni si externi si au dat nastere statelor medievale
romanesti: Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova.

2. Precizati doua caracterstici(asemanari) intre autonomiile

locale romanesti din evul mediu.
A. Erau conduse de lideri militari numiti cnezi, juzi sau voievozi, cu atributii
administrative, judiciare si militare, care depindeau de un centru de putere
strain(Regatul Maghiar sau Imperiul Bizantin)
B. S-au format din unirea obstilor si a uniunilor de obsti

1
3. Precizati doi factori interni/externi ce au contribuit la crearea
statelor medievale romanesti.
Factorii interni:
A. Impartirea populatiei in cele doua categorii sociale alea evului mediu: stapanii de
pamanturi si tarani.
B. Prosperitate economica
C. Dezvoltarea drumurilor comerciale

Factorii externi:
a. Marea invazie mongola de la 1241, care a limitat expeditiile militare ale regilor
maghiari arpadieni la SUD si la EST de Carpati, favorizand unirea formatiunilor
prestatale. Tatarii si-au creat un stat puternic in Nordul Marii Negre(Hanatul
Hoardei de Aur) fiind un permanent pericol pentru Tara Romanesca si Moldova
in Evul Mediu.
b. Stingerea dinastiei maghiare arpadiene, criza dinastica ce i-a urmat si venirea la
conducere a regatului maghiar a dinastiei de Anjou.

4. Prezentati doua autonomii romanesti atestate in izvoarele

medievale intre sec IX – XI.
A. Teritoriul intracarpatic(Transilvania)
1. Cronicarul maghiar Anonymus – in lucrarea sa “Gesta Hungarorum”(Faptele
Ungurilor) scrisa in sec XII, mentiona ca atunci cand maghiari au venit in
Transilvania in sec IX i-au gasit acolo pe blachi si slavi. Lucrarea mentioneaza
lupta maghiarilor impotriva a 3 conducatori de autonomii romanesti(duci):
Ducele Gelu, de origine blach, ce avea sediul in cetatea fortificata de la Dabaca.
El a avut conflicte cu capetenia maghiara Tuhutum fiind infrant si ucis, iar tara sa
a fost luata de maghiari. Voievodul Glad, in Banat cu sediul la Cuvin, ce
conducea atat peste blachi cat si peste slavi. Voievodul Menumorut, ce avea
sediul in cetatea fortificata de la Biharea, unde 13 zile a rezistat asediului
maghiarilor, asteptand ajutorul de la Imparatul Bizantin al carui vasal era.

2. “Legenda Sfantului Gerard” – mentiona existenta a doua voievodate in sec al

XVIII-lea

2
a. Voievodatul lui Gyulla, ce avea sediul la Alba Iulia. El a avut conflicte cu regale
maghiar catolic Stefan cel Sfant, pe motive religioase, fiind orthodox. In urma
conflictului a fost luat captiv cu sotia cei doi fii, si dus in regatul maghiar unde a
fost trecut fortat la catolicism in timp ce tara sa a fost impartita maghiarilor.
b. Voievodatul lui Ahtum in Banat, ce avea sediul la Morisena(Cenad). El conducea
o tara intinsa si prospera cu cavaleri, nobili si turme nenumarate. Voievodul era
orthodox. Motivul conflictului cu regale maghiar Stefan cel Sfant a fost atat
religios, dar mai ales economic(Ahtum, cerea taxa plutelor cu sare al regelui
maghiar de pe raul Mures)
B. Teritoriul de la Est de Carpati(Moldova)
Intr-un izvor medieval rusesc, numit cronica lui Nestor, au fost mentionate
autonomii romanesti sub numele de tari la Est de Carpati: Tara Brodnicilor, Tara
Berladnicilor, Tara Bolohovenilor, Tara Sipenitului, dar si Codri(Codrii Orheiului,
Codrii Cosminului, Codrii Lapusnei). Dar si campuri sau cobale, sau ocoale. Aceste
autonomii erau romanesti sau ale vlahilor. Teritoriul de la Est de Carpati, era numit
in izvoarele medievale “cumania neagra” sau chiar “Tartaria” de la tatari, denumire
data de cronicari apuseni mongolilor. Pentru vlahii ortodoxi, a fost organizata sub
influenta papalitatii o episcopie catolica, numita a Milcoviei.

C. Teritoriul intre Dunare si Mare(Dobrogea)

In sec al X-lea stapaneau doua autonomii romanesti, doi conducatori dobrogeni:
Jupan Dimitrie si Jupan Gheorghe. Numele lor de sunt cunoscute de pe doua
inscriptii de pe piatra.(Jupan Dimitrie – Mircea Voda, Jupan Gheorghe – Basarab
Murfatlar)
In sec al XII-lea, printesa bizantina, Ana Comnena, in lucrarea sa Alexiada mentiona
luptele bizantinilor impotriva a 3 conducatori de origina pecenega(Tatos, Seslva si
Satza). De asemenea este mentionat Pudila, un fruntas al Romanilor.

5. Prezentati doua autonomii romanesti atestate in izvoarele

medievale in sec XIII
3
1. Diploma cavalerilor ioaniti(2 iunie 1247) care era un act de donatie a Tari
Severinului, facut de catre regele Bella al 4-lea, cavalerilor catolici ioaniti,
chemati sa apere frontiere Transilvaniei de invazia mongola si sa raspandeasca
catolicismul intr-o regiune predominant ortodoxa, mentiona 5 autonomii
romanesti la Sud de Carpati: Tara Severinului, care era donata ioanitilor.
Voievodatul lui Litovoi, pe Jiu, cuprinzand si Tara Hategului, Voievodatul lui
Seneslau pe Arges, cuprizand si Tara Fagarasului, Cnezatul lui Ioan in Dolj,
Cnezatul lui Farcas in Valcea. Daca cele doua voievodate se bucurau de o
oarecare autonomie, avand insa obligatia sa participe cu trupe la campaniile
defensive al regelui maghiar, sprijinindu-i pe ioaniti, cele doua cnezate
depindeau total de Tara Severinului, regele urmand sa imparta veniturile cu
ioaniti rezultate din aceste doua voievodate. Diploma mentiona cele doua
categorii sociale ale Evului Mediu( mai marii pamanturilor “majores terrae” si
rusticii sau taranii) Pe la 1277-79, un urmas al lui Litovoi cu acelasi nume, a avut
conflicte cu regele maghiar Vladislav Cumanul, murind in lupta, iar fratele sau
Barbat, a fost luat captiv fiind obligat sa se rascumpere cu o suma nu mica de
bani.

2. Pentru teritoriul dintre Dunare si Mare, apare mentionata pe la 1230 “Tara

Cavarnei” dintre Mangalia si Varna, care depindea de Imperiul Vlaho-Bulgar fiind
mentionata intr-o diploma a tarului Ioan Asan al II lea. In jurul acestei autonomii
locale, s-a creat un stat puternic condus de catre despotii dobrogeni: Balica,
Dobrotici si Ivanco. In 1285, a fost organizata in Dobrogea la Vicina o episcopie
ortodoxa, transformata mai apoi in mitropolie. In 1387-88, Mircea Cel Batran,
Domn al Tarii Romanesti, a luat sub stapanirea sa Dobrogea, pe care a condus-o
pana in 1417 cand este cucerita de catre turci, Ramanand in stapanirea acestora
pana in 1878.

6. Prezentati pe scurt istoria Transilvaniei

4
Maghiarii au venit in Transilvania in sec al IX-lea condusi de catre Arpad, un duce
razboinic, gasindu-I acolo pe blachi si slavi, si treptat bucata cu bucata, au cucerit
“tara de dincolo de paduri”(Terra ultrasilvana), anihiland autonomiile romanesti
gasite acolo. In jurul anului 1001, Vaik, un nepot al lui Arpad, a trecut la catolicism,
devenind regele Stefan cel Sfant, si integrand astfel Regatul sau in aria spiritualitatii
catolice. Regi arpadieni intre sec XI si XIII, sistematic au cucerit Transilvania,
servindu-se chiar de colonizarea unor populatii straine: sasii(originari din Saxonia),
buni negustori si meseriasi ce au fondat orasele din Transilvania, secuii(de origine
turcica) buni militari asezati in zona de sud-vest a Transilvaniei si intre 1211-1225
cavalerii teutoni, asezati de catre Regele Andrei al II lea in Tara Barsei. Toti acestia
se bucurau de privilegii, avand autonomie. Regi maghiari au dorit sa impuna ca
forma de conducere a Transilvaniei, dupa model catolic, principatul, aparand in
documente intre 1111-1113, un principe al Transilvaniei, Mercurius. De asemenea,
au incercat sa-i integreze pe romani in aria spiritualitatii catolice, fiind mentionat
chiar un episcop catolic al Transilvaniei Simeon cu sediul la Alba Iulia. In 1176,
aparea mentionat in documente, voievodul Leustachius, ceea ce arata ca s-a revenit
la forma de organizare a voievodatului. Transilvania a fost organizata administrativ
in: comitate la maghiari(primul comitat a fost Bihorul), scaune la sasi si secui si
districte la romani. Desi erau cea mai numeroasa populatie a Transilvaniei, treptat
pe motive religioase, au fost inlaturati din viata politica a voievodatului, la 1366
regele maghiar Ludovic de Anjou, conditionand calitatea de nobil de religia catolica.
Dupa rascoala de la Bobalna din 1437, maghiarii, sasii si secuii, au alcatuit o alianta
politica numita “Uniunea celor 3 natiuni”(“Unio Trium Nationum”) care avea scopul
de a-i domina politic pe romani, care ai devenit impreuna cu religia lor tolerati in
propria lor tara. Voievodatul Transilvaniei a fost sute de ani vasal Regatului Maghiar,
regii maghiari numindu-i pe voievozi printre inaltii lor demintari. In 1541, sultanul
turc Soliman Magnificul, a transformat partial regatul maghiar in pasalac otoman,
iar Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. Turci au
stapanit Transilvania pana in 1699, cand a trecut in administrarea Imperiului
Habsburgic, imparatii austrieci exercitand si functia de principi ai Transilvaniei. Pe
care o administra prin Cancelaria Aulica, de care depindea un Guberniu, condus de
catre un Guvernator militar. Transilvania s-a unit cu Romania la 1 decembrie 1918.

7. Prezentati cele doua teori cu privire la formarea Tarii Romanesti

5
a. Teoria legendara sau a descalecatului – sustine ca pe la 1290, un voievod din
Fagarasi, Radu Negru-Voda, a venit cu intreaga sa curte voievodala, descalecand
la Sud de Carpati si fondand si orasele Campulung si Arges, dand astfel nastere
unei noi tari.

b. Teoria istorica – sustinuta de majoritatea istoricilor, sustine ca pe la 1300-1310,

un voievod al locului, Basarab fiul lui Tihomir, a unit formatiunile prestatale de la
sud de Carpati. El s-a recunoscut vasal la 1324 al regelui maghiar Carol Robert de
Anjou, care il numea “voievodul nostru transalpin”. Candva dupa aceasta data,
Basarab a refuzat sa-l mai recunoasca pe regele Ungariei drept stapan,
confiscandu-i Banatul de Severin. La sfatul demnitarilor sai, in toamna anului
1330, in fruntea unei armate numeroase, alcatuita de cavaleri in armuri grele,
regele Ungariei trecand prin Severin, pe care l-a recucerit, a patruns in tara lui
Basarab. Basarab a trimis o solie de pace, prin care ii promitea regelui 7 mii de
marci de argint, ca-l v-a recunoaste in continuare drept stapan si ca-i v-a
retroceda Banatul de Severin. Regele a refuzat cu aroganta solia lui Basarab, cu
care a avut cateva confruntari nedecisive. Pe drumul de intoarcere spre Ungaria,
printr-o trecatoare ingusta dintre munti numita de Iorga, Posada, prinsa intr-o
ambuscada, armata regelui a fost macelarita, aruncandu-se asupra ei de pe
crestele muntilor cu bolovani, sulite si sageti. Regele Ungariei a scapat cu greu,
schimbandu-si hainele cu alea armurierului. Batalia de la Posada(9-12 noiembrie
1330), descrisa sugestiv in picturile Cronici Pictate de la Viena, este actul de
nastere al Tarii Romanesti, ca stat medieval independent, dar si al dinastiei
basarabilor.

8. Prezentati doua masuri de consolidare a statului feudal de la sud de

Carpati(Tara Romanesca)
1. Basarab a marit teritoriul tarii sale cucerind si sudul Moldovei, numit Basarabia,
avand o domnie lunga si glorioasa, fiind ingropat la Biserica Domneasca din
Campulung.

2. Dupa moartea sa, succesorul sau, fiul sau Nicolae Alexandru(1352-1364), a fost
cel care si-a luat titlul de Domn sau stapan absolut si independent al tarii si al
locuitorilor. Pentru a fi recunoscut de catre imparatul bizantin ca Domn, el a
infiintat la 1359 Mitropolia Ortodoxa a Tarii Romanesti, cu sediul la Arges, in
fruntea careia a fost pus un mitropolit grec Jachint, fostul mitropolit al Vicinei,
care statea de ceva timp la curtea sa.

6
3. Fiul lui Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu(1364-1377), s-a declarat vasal al
regelui Ungariei, primind de la acesta drept feude, Banatul de Severin(Amlasul si
Fagarasul), a infiintat Cancelaria Domneasca , unde se redactau documetele
oficiale, a batut primele monede de argint(ducati, avand ca subdiviune banul din
arama). In 1370, Vladislav Vlaicu a infiintat o a doua mitropolie ortodoxa cu
sediul la Severin.

9. Prezentati cele doua descalecate ce stau la baza fondarii Moldovei.

A. Primul descalecat(Al lui Dragos din Maramures) – in 1352, in conditiile
expeditiilor militare al regelui maghiar Ludovic de Anjou impotriva tatarilor la Est
de Carpati, a fost creata o provincie militarizata de granita, numia marca, cu
sediul la Baia, care mai tarziu a fost mutata la Siret. In fruntea acesteia, a fost
trimis Voievodul Maramuresan, Dragos, un vasal al regelui Ungariei. La moartea
lui Dragos, a urmat la conducerea marci, fiul sau Sas si nepotul sau Balc.
B. Al doilea descalecat(Al lui Bogdan din Maramures) – aflat in conflict cu regele
Ungariei, Ludovic de Anjou, ce dorea sa-i confiste voievodatul, la 1359, a venit la
Est de Carpati, din Cuhea Maramuresului, Voievodul Bogdan. Acolo a condus o
revolta a boierimii moldovene impotriva regalitatii maghiari, reprezentata de
Balc. Regele maghiar a trimis in cateva randuri armatele impotriva sa. La 1364-
1365, Bogdan a iesit victorios, dand astfel nastere statului medieval independent
al Moldovei.
10. Prezentati doua masuri de consolidare a statului medieval de la Est
de Carpati.
a. La moartea lui Bogdan, fiul sau Latcu, a infiintat o episcopie catolica cu sediul la
Siret, unde se mutase si capitala Marci, sperand ca Papa sa-l recunoasca drept
Domn. A fost recunoscut doar ca duce.

b. Nepotul sau Petru I Musat, este cel care si-a luat titlul de Domn, batand primele
monede si infiintand la 1386, Mitropolia Ortodoxa a Moldovei, care insa a fost
recunoscuta de catre Patriarhia din Constantinopol abia in 1401. Petru Musat, a
incheiat in 1387 primul tratat de vasalitate, fata de regele Poloniei Vladislav
Jagello, inaugurand astfel traditia vasalitatii domnilor Moldovei fata de regilor
Polonie. Chiar l-a imprumutat pe Regele Poloniei cu 3mii de ruble, primind drept
gaj(garantie): Pocutia si Halici, care mai tarziu va fi un motiv de conflict intre
domni moldovei si regi polonezi. Fratele sau Roman a cucerit si teritoriul pe care
Basarab il anexase in sudul Moldovei, putandu-se astfel intitula stapanul intregii
moldove din munti si pana la Marea Neagra.

7
 II Institutii centrale in evul mediu romanesc
Institutiile politice ale evului mediu romanesc in spatiul extracarpatic(Tara
Romaneasca si Moldova) au fost de inspiratie bizantina influentate de modelele
slave ale statelor din jur, iar institutiile centrale in spatiul intracarpatic(Transilvania)
au fost influentate de modelul catolic apusean.
Principalele institutii centrale in spatiul extracarpatic au fost: Domnia, Armata,
Biserica, Sfatul Domnesc, Adunarea Tarii, Justitia, Administratia.
Institutiile centrale in spatiul intracarpatic au fost: Voievodatul/Principatul,
Adunarea Starilor.

Institutiile centrale ale spatiului extracarpatic:

Domnia – institutie centrala de inspiratie bizantina, avand drept reprezentant pe
Domn. Denumirea de domn provine din limba Latina “dominus”, insemnand
stapanul absolut al tarii si al locuitorilor. Principiul alegerii domnilor a fost la inceput
ereditar pe linie masculina din cele doua familii: Basarabii in Tara Romaneasca si
Musatinii in Moldova. Mai apoi principiul a devenit electiv, adica domnii erau alesi
de catre Adunarea Tarii care era alcatuit din boieri, cler, curteni. Domnul era alesul
lui Dumnezeu, care domnea din mila lui Dumnezeu, fiind confirmat oficial prin
“Ceremonia Ungerii” oficiata de mitropolit cand Domnul primea simbolurile
Domniei: Coroana, buzduganul si sceptrul. Particula “Io” pe care domnii o asezau
inainte numele in documentele oficiale provenea din limba ebraica pe filiera greaca,
insemnand “cel ales de Dumnezeu”. Domnul avea in stat intreaga putere, tinand
insa cont de Sfatul Domnesc si chiar de Legea tarii.
Puterea legislativa: Domnul alcatuia legile, ce erau obligatorii pentru toti locuitorii
tarii.
Puterea executiva: Domnul acorda privilegii si raguri boieresti, fiind stapanul
intregului pamant, pe care il putea intari prin danii boierilor tarii, facea donatii
Bisericii in bani si mosii, trimitea si primea solii, declara razboiul si incheia pacea,
batea moneda.
Puterea judecatoareasca: Domnul era judecatorul suprem, pronunta pedeapsa cu
moartea sau o gratia.
La inceput, domni Tarii Romanesti si a Moldovei au fost independenti, dar mai apoi
amenintati de pericolul Otoman s-au opus sub protectia unor regi crestini catolici
puternici din jur(regii Ungariei, regii Poloniei) devenindu-le vasali, pastrandu-si mai
departe autonomia.

8
11. Prezentati evolutia unei institutii centrale din spatiul extracarpatic
intre sec XVII-XVIII
Din sec al XVI-lea toate cele 3 tari romane au devenit vasale Imperiului Roman, iar
sulatanii turci au inceput sa limiteze autonomia domnilor Tarii Romanesti si ai
Moldovei, care desi alesi in tara trebuiau confirmati pe bani de catre sultanii
otomani. In sec al XVIII-lea satui de pradarile domnilor romani, turci vor instaura in
1711 Moldova si 1716 Tara Romanesca, domniile fanariote. Acestia erau originari
din cartierul Fanar din Istanbul, fiind greci bizantini ortodoxi, care cumparau tronul
pe bani de la sultanii otomani, avand autonomia limitata la maxim ne mai avand
armata si nici drept de politica externa proprie ci doar atributii fiscale(colectarea
taxelor si impozitelor).Domni fanarioti aveau un statut politic egal guvernatorilor
turci numiti pasi. Coruptia si vanzarea functiilor au facut ca aparatul administrativ sa
fie extrem de stufos.

Armata – institutie centrala avand drept conducator pe Domn, prin calitatea sa de

mare voievod. Armata Tarii Romanesti si a Moldovei avea cateva componente:
1. Oastea cea mare – era alcatuita din toti barbatii care puteau purta o arma. Era
convocata de catre Domn in cazul unei invazii straine. Putea ajunge pana la
maxim 40.000 de tarani( Stefan cel Mare in batalia de la Vaslui 1476). Ea
alcatuita pedestrina.
2. Oastea cea mica – era alcatuita din cetele boieresti si curteni domnului. Era
armata permanenta a tarii alcatuind cavaleria, fiind condusa pe campul de lupta
fie de Domn, fie de marele spatar.
3. Mercenarii – erau soldati straini platiti de domni cu solde generoase, stiind sa
manuiasca armele de foc.
Atat Tara Romneasca si Moldova aveau sistem de aparare bine pus la punct cu
cetati fortificate cu ziduri puternice(Turnu, Giurgi – Tara Romanesca, Hotin, Orhei,
Soroca, Suceava – Moldova.

Biserica – institutie centrala influentata de Imperiul Bizantin, cele doua mitropolii

ortodoxe a Tarii Romanesti fondata in 1359 de catre Nicolae Alexandru si cea a
Moldovei fondata in 1386 de catre Petru I Musat, depindea din punct de vedere
religios de Patriarhia Ecumenica din Constantinopol. Mitropolitul avea un foarte
important rol politic, fiind primul membru al Sfatului Domnesc, fiind cel care il
confirma pe Domn prin “Ceremonia Ungerii”

9
Domnul la randul sau il numea pe Mitropolit si pe Episcopi. De asemenea, Domnii
faceau donatii Bisericii in bani si mosii.
In Transilvania, confesiunea ortodoxa a romanilor, populatia majoritara, au devenit
tolerate, dupa ce regele Ludovic de Anjou a conditionat calitatea de nobil la
apartenenta la religia catolica.

Sfatul Domnesc – institutie centrala cu rol consultativ, fiind alcatuit la inceput de

marii boieri, iar mai apoi de dregatorii domnesti, existau doua categorii de
dregatori: unii cu functii in stat si altii legati de persoana domnului.

a. Demnitari legati de persoana domnului:

Postelnicul sau Sambelanul – era cel care avea grija de camerele domnului sau ale
doamnei
Stolnicul – avea grija de aprovizionarea curtii domnesti cu alimente, iar la mesele
domnului ii degusta mancarea.
Paharnicul – aproviziona cu vin curtea domneasca si il degusta la mesele domnului

b. Demnitari cu functii in stat:

Banul Olteniei in Tara Romanesca si Portarul Sucevei in Moldova – erau cei mai
importanti demnitari cu functii in stat.
Vornicul - era seful curtii domnesti, capatand in timp importante functii judiciare.
Logofatul – Seful cancelariei domnesti
Spatarul – purta la ceremonii spada domnului si conducea pe campul de lupta
Cavaleria.
Vistiernicul – era Ministrul de Finante.

10
Institutiile centrale ale spatiului intracarpatic:
Voievodatul/Principatul – institutie centrala creata de regalitatea maghiara dupa
cucerirea Transilvaniei. Primul voievod atestat documentar fiind Leustachius(1176).
Sute de ani voievodatul Transilvaniei a fost vasal regatului maghiar, regii maghiari
numindu-i pe voievozi si considerandu-i intre inaltii lor demnitari. In 1541 cand
Soliman Magnificul, a transformat partial regatul Maghiar in pasalac, Transilvania a
devenit principat autonom, sub suzeranitate otomana. Turcii au stapanit
Transilvania pana la 1699, cand a intrat in administrarea imperiului habsburgic, iar
imparatii austrieci au devenit si principi ai Transilvaniei.
Adunarea starilor – institutie centrala ce avea atributii fiscale, judiciarea si
economice. La inceput din aceasta institutie au facut parte reprezentantii tuturor
categoriilor entice ale Transilvaniei, dar mai apoi dupa 1366 pe motive de credinta,
romanii au fost exclusi din aceasta institutie. Din sec al XVI-lea aceasta se va numi
Dieta, avand ca atributie principala alegerea principelui, care mai apoi era consultat
de catre Sultan.

11