Vidrașcu Bogdan-Adrian

OPC Grupa 2

Teoria Cultivării în context actual

Lansată de sociologul George Gerbner în anii 1960, Teoria cultivării analizează modul în
care mass-media schimbă percepțiile individuale asupra realității. În esență, teoria enunță faptul
că expunerea constantă și prelungită la media poate distorsiona modul în care omul se raportează
la viață și societate, prin existența unei singure surse din care acesta se poate informa cu privire
la lumea înconjurătoare. Efectul produs de această „cultivare” este standardizarea sistemelor
normativ-valorice ale indivizilor, media devenind astfel parte a procesului de enculturație
(Gerbner, Gross, Morgan, & Signorielli, 1986).
Modul în care Gerbner a privit problema este din perspectiva consumului de televiziune,
aspect ce era mult mai relevant la momentul elaborării teoriei, însă ramificațiile acesteia pot fi
astăzi observate și în alte medii de comunicare în masă. Chiar dacă astăzi televizorul nu mai este
cel mai popular distribuitor de informație, influența pe care internetul o are este similară.
Diferența semnificativă între aceste două medii este uniformitatea mesajului transmis. Dacă
potența impactului televiziunii era dată de faptul că mesajele transmise erau omogene, internetul
prezintă un număr mai mare de spații, fiecare prezentând particularitățile proprii. Expunerea la
internet nu influențează astfel toți privitorii în același fel, dar în funcție de apartenența la o
anumită categorie demografică sau de interese, indivizilor le sunt prezentate numai un anumit tip
de mesaje.
În prezent, cei mai mulți oameni pot fi încadrați în ceea ce Gerbner numea „heavy
viewers”, utilizatori ce petrec peste patru ore pe zi în fața ecranelor. Astfel, majoritatea
oamenilor sunt „cultivați” de către canalele de mass media spre a adopta o anumită perspectivă
asupra vieții. În special în timpul carantinei anilor trecuți, perspectiva oamenilor asupra
evenimentelor din lume era puternic influențată de cele auzite la televizor sau pe site-urile de
știri. Cazurile în care mass media e singura care poate oferi puncte de vedere asupra
evenimentelor curente sunt cele în care se poate vedea cel mai ușor cât de ușor se pot adopta
credințe.
Gerbner a legat expunerea îndelungată la televizor cu frica de eventuale crime. Privind
din perspectiva prezentului, frica poate fi la fel de facil transmisă prin media. Expunerea
Vidrașcu Bogdan-Adrian
OPC Grupa 2
continuă la teme precum probleme economice, conflicte armate, crime etc. generează în aceiași
măsură îngrijorare în rândul privitorilor. Principiile pe care se bazează presa sunt aceleași ca cele
din timpul lui Gerbner: atragerea publicului cu orice preț prin senzaționalism.
Având în vedere că mulți copii cresc astăzi petrecând foarte multe ore în fața
televizorului, telefonului sau calculatorului, modul în care ei își construiesc realitatea este
puternic influențat de ce văd în media. Din acest punct de vedere, procesul de „cultivare” pe care
Gerbner l-a observat poate avea un impact mult mai mare. Cercetătorul de astăzi trebuie să
adauge în ecuație diferențele dintre mediile disponibile azi, luând totodată în considerare faptul
că nu mai există un mesaj unic pentru tot publicul, ci mesaje diferite ce se duc către un public
foarte segmentat. Astfel, deși perspectiva sa bazată strict pe influența televizorului și a
particularităților acestuia nu mai este complet relevantă pentru peisajul media actual, paradigma
sa teoretică este un bun punct de plecare pentru experții în comunicare de azi.

Bibliografie
Gerbner, G., Gross, L., Morgan, M., & Signorielli, N. (1986). Living with television The
dynamics of the cultivation process. In J. Bryant, & D. ZIllman, Perspectives on media
effects (pp. 17-40). HIlldale, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates.