Sunteți pe pagina 1din 2

Globalizare cultural i aculturalizare

Globalizarea a aprut ca urmare a liberalizrii comerului i a realizrii de schimburi economice la nivel global i a dus la creterea nivelului de trai n numeroase ri n curs de dezvoltare i a facilitat accesul de tehnologie de ultim or n multe din aceste ri. Se afirm n mare msur c trim ntr-o er n care cea mai mare parte a vieii sociale este determinat de procesele globale, n care culturile, economiile i graniele naionale au nceput s dispar. (P. Hirst, G. Thompson, Globalizarea sub semnul ntrebrii, Editura Trei 2002, pagina 16) Are loc cu adevrat o globalizare a culturilor i o contopire a naiunilor, nu numai la nivel economic, ci i la nivel de concepte i stil de via i gndire? I. Bari afirm c: "identitatea individului sau a grupului este ameninat de fluiditatea i ritmul globalizrii. Dar exist i orizontul nou al unei identiti din reflexivitatea oferit de ansele globalizrii." "Un val de omogenizare i standardizare ar amenina originalitatea i chiar existena culturilor, funcia lor real i primordial de a oferi identitate indivizilor. Ceea ce vedem noi ns este, dimpotriv, nflorirea culturilor, n toat diversitatea lor." Acesta mai afirm c: "instituiile i economia se pot integra, nimeni nu se atinge de culturi." Astfel, putem deduce c globalizarea amenin s ne afecteze att la nivel de persoan, ct i la nivel de naiune, influennd i modificnd preferine, modul de gndire i acionare, dar totui are ca efect o evideniere mult mai pregnant a culturilor, care se afirm tot mai puternic, dar nu se i influeneaz. Cu toate acestea, asistm, spre exemplu n ara noastr, dar i la nivel global, la o contopire a unor srbtori specifice americane. Pe 31 octombrie ntreg globul a srbtorit Halloween-ul i s-a costumat, iar de Valentine s Day toi ndrgostiii i srbtoresc iubirea, puini aducndu-i aminte de srbtoarea noastr naional din 24 februarie, Dragobetele. i acesta este doar nceputul fenomenului de aculturalizare. Desigur, cutumele naionale nu vor disprea n ntregime, ci majoritatea se vor uni cu cele internaionale.

Bibliografie: 1. I. Bari, Globalizare i probleme globale, Editura Economic 2001, Bucureti 2. P. Hirst, G. Thompson, Globalizarea sub semnul ntrebrii, Editura Trei 2002, Bucureti 3. J. E. Stiglitz, Globalizarea, Editura Economic 2005, Bucureti

S-ar putea să vă placă și