PREOPERATIONAL semnificand perioada inainte de a realiza actiuni sau operatiuni

concrete. Operatia dupa Jean Piaget reprezinta o structura mentala la nivel superior, care nu
este prezenta la nastere si nici nu este dobandita in perioada copilariei mijlocii, si este
reprezentata pe baza unor actiuni repetitive efectuate in mode real. Copilul poate clasifica
animalele, daca acesta a mai realizat inainte aceasta clasificare.
Daca copilul are un tipar/scheam in minte pentru un catel, in momentul in care el intalneste pe
strada un alt catel similar, in mintea lui se percepe un echilibru, caci schema existenta este
compatibila cu noul animal identificat. Insa in cazul in are acesta merge la bunici si vede o vaca,
desi in prima faza conform schemei existente vaca ar avea drept caracteristici cele a catelului, 4
picioare, par, insa copilul identifica si aspecte noi care il pun intr-o stare de dezechilibru si
parcurge etapa de acomodare, invatant si identificand ca vaca este de marimea mult mai mare,
ca si sunete aceasta are altele fata de catel, si isi modifica schema initiala prin alta noua, urmand
sa aiba in final 2 schema una pentreu catel alta pentru vaca, si aici cercul este continu, cu aparitia
unor animale noi, informatii noi el isi va modifica schemele prin accomodare.
Jean Piaget specifica faptul ca asimilarea si acomodare si 2 componente ale adaptarii, ceea ce
numim noi invatare. Iar forma cea mai inalta de adaptare mentala dupa Piaget reprezinta
inteligenta.
Revenind la stadiul preoperationala, aceasta poate fi structurata in 2 etape, cea de gandire
simbolica cu urmatoarele trasaturi:
 Simbolul, Egocentrism, Animismul, Artificialism, Finalismul, Transducție, Sincretism si
Realism
si gandirea intuitiva cu urmatoarele caracteristici:
 Intuiția, Concentrare pe un aspect si Integrare pe categorii
Stim cu totii ca dupa 2 ani, copilul isi dezvolta limbajul mult mai mult, avand capacitatea de a
utiliza apx 1000 de cuvinte. Astfel prezenta vocabularului ii permite si modificarea schemelor
existente deja prin noutiuni noi. Aceasta etapa de dupa 2 ani se caracterizeaza prin dezvoltarea
capacitatii de a utiliza simboluri sau mai bine zis la posibilitatea de a reprezenta un lucru.
IMITATIE INTARZIATA – se refera la a imita ceva ce nu mai este prezent (absenta
modelului) De exemplu copii imita usor dna doctor care le-a facut acum cateva zile o injectie,
sau un alt exemplu specificat de Jean Piaget, care l-a identificat chiar la fetita lui Jacquiline, in
urma unei plimbari prin localitatea in care locuia i-a prezentat fetitei o clopotnita veche, intorsi
acasa, fetita s-a asezat langa biroul lui imitans sunetele clopotninei, fiind intrebata de tatal ei ce
face, aceasta a specificat ca este o clopontina. De copilul este capabil sa imita anumite simboluri.
IMAGINEA MENTALA, reprezinta copia reala a unui obiect, avant tiparul, schema sa de
caracteristici, aici putem vorbi de orice imitaţii reproductiva şi anticipativa.
Tot in aceasta etapa a funtiei simbolice apare DESENUL, in care copilul pune accent tot pe
simboluri, de exemplu desenand familia, el nu va pune accent pe
marimea/dimensiunea/proportionalitate corpurilor, ci pe semnificatiile lor simbolice tiparite in
mintea lui.
Si ultima componenta JOCUL SIMBOLIC este strans legat de imaginatia copilului, care in
acest interval de varsta este una foarte bogata, si copilul uneori nu face diferenta intre imaginatie
si realitatea, astfel Jean a vazut ca intr-o zi fetita lui Jacquiline a luat o scoica si a spus ca este o
cana si ca ar dori sa bea apa din ea. Sau alt exemplu identificat a fost atunci cand Jacquiline a
vazut o rata pe masa din bucatarie ce mama urma sa o gateasca si ea a plecat repede in
sufrageria s-a asezat pe pat si statea nemiscata, parintii au crezut ca este bolnava ea insa a
specificat sunt o rata moarta. De fapt si de drept este jocul infantil, care a scos in evidenta
modalitatea de invatare prin joc, ce a fost subliniata pentru prima data de Jean Piaget. Tot aici am
putea aduce exemplu, bine cunoscut de catre noi, calare pe un bat, imitand ca suntem pe un
cal, in care obiectul bat i s-a atribuit un alt sens, cel de cal.
Tot din gandirea simbolica este si EGOCENTRISMUL, care specifica faptul ca un copil de 2-7
ani nu este capabil de a lua in considerare mai multe puncte de vedere, el vede lumea doar din
punctul sau de vedere. Pentru a exemplifica acest fenomen, Jean Piaget a realizat un test –
testul celor 3 munti, in care in fata unui copil este sunt pe masa 3 munti, unul mare, mijlociu si
mic, si este intrebat ce vede, el specificand ca vede cel mare cel mijlociu si cel mic. In polul opus
este plasata o jucarie care vede acei munti in ordinea inversa mic, mijlociu si mare, iar intreband
copilul ce vede acea jucarie el va raspunde la fel ca el, caci nu are capacitatea de a se tarnspune
in locul jucariei si de a vedea si din sensul opus.
Un exemplu mai usor specificat de Piaget ar fi urmatorul dialog intre un adult si un copil: Tu ai
frate? Si el raspunde Da, pe nume Ion, dar oare Ion are frati?, atunci el automat ar raspunde Nu!,
copilul nu reuseste sa se puna in locul altuia si vede totul din punctul lui de vedere.
Un alt test facut aici si identificat ce descrie Egocentrismul este testul Sally-Ane, acesta are
diverse experimente, dar in final acelas continut,eu voi exemplica in felul urmator. Daca as lua
un copil si i-as arata aceasta cutie cu cartonase cu Purcelusa Peppa.
ANIMISMUL -este acea tendinta a copilul in care crede ca lucrurile sunt vii si au intentii
proprii, soarele zambeste si alunga norii, plusul plange cand el pleaca la gradi, pantoful e suparat
cand e murdar. Animismul explica grija si atentia pe care o acorda copill obiectelor.
ARTIFICIALISMUL – este tentinta copilul de a crede ca totul este facut pentru a satisface
nevoile sale. Aceasta caracteristica Jean Piaget a identificat-o intr-o seara cand fiica sa a iesit in
curte si a vazut luna pe cer si i-a spus tatalui ca luna va alerga dupa ea sa o priveasca, si fetita a
inceput sa alerge, din curtea alatura o alta fetita a auzit si a inceput sa se contrazica cu Jacquiline
ca luna fuge defapt dupa ea, atunci fetitele au facut un concurs sa vada dupa cine alearga luna de
fapt, si au descoperit ca luna fugea dupa ambele , deci luna le satisface nevoile pentru fiecare in
parte, dar fetitele nu si-au explicat si de ce?
TRANSDUCTIA este logica copilul de 2-4 care la aceasta varsta compara elementele intre ele si
emite o ipoteza. Aici putem vorbi de acele tipare pe care copilul le are si vazand un scons el il
percepe ca pe un caine, caci este cu 4 picioare, are par si este de statura mica.
FINALISMUL este o etapa care este caracteristica varstei 2-4 ani, in care copilul este foarte
curios si apar acei multi de de ce? De ce? Explica nevoia copilului de a avea cate o explicatie
pentru orice lucru si fenomen.Iar intrebarile de ce ? in cascada sunt greu de oprit.
SINCRETISMUL copilul percepe o in mod global sau intelege ceea ce i se spune in mod
confuz, fara a sesiza diferentele dintre elemente.
REALISMUL acest concept subliniaza faptul ca gândirii copilului se referă la materializarea
elementelor, in mintea lui totul este tangibil, palpabil prin organele de simt, de exemplu
gandirea este vocea, visele sunt obiecte.
GANDIREA INTUITIVA implica absenta logicii si a rationamentului, este vorba de o gandire
prelogica, in care copilul afirma tot timpul dar nu demonsteaza niciodata.
In aceasta etapa Jean Piaget a realizat foarte multe experimente care pun in evidenta acesat
gandirire intuitiva.
TESTUL JETOANELOR in care in fata copilul cu varsta cuprinsa intre 4-7 ani ii sunt asezate
12 jetoane, care construiesc 2 randuri. In aceasta etapa copilul stie sa numere si observa ca sunt 6
pe primul rand si 6 pe al 2 rand, si confirma ca randurile sunt identice. In momentul in care
adultul deplaseaza jetoanele, asezate la extremitati, si intreaba copilul care rand e mai lung,
copilul va confirma ca cel de-al 2lea. Explicatia lui Jean Piaget in acest experiment este faptul ca
desi copilul stie sa numere la aceasta varsta, el echivaleaza in prima etapa numarul cu lungimea
randului, iar in etapa 2, el cauta intuitiv solutia, fara sa apeleze la alte cunostinte.
Experimentele legate de centrare, scot in evidenta faptul ca la prescolari nu este dezvoltat
conceptul de conservare. Copilul fiind centrat doar pe o singura trasatura a situatiei si ignora
celelalte, de exemplu testul de conservare a masei: daca turnam aceeasi cantitatea de lichid intr-o
cupa mai ianlta dar ingusta, copilul va spune ca s-a schimbat cantitatea de lichid. Centrarea lui
fiind doar pe inaltimea apei si nu realizeaza ca un obiect isi pastreaza aceeasi proprietate chiar
daca isi modifica forma, aceasta se datoreaza ca copilul nu este capabil sa faca operatii
reversibile.
Preșcolarul evaluează obiectul ca un întreg global, direct, egocentric, bazându-se pe percepție.
El este „centrat” pe momentul prezent și nu este capabil să se gândească simultan la cum
arătau lucrurile înainte; nu vede că acțiunea efectuată este în principiu reversibilă.
Un alt exemplu este conservarea lungimii, in care un avand 2 betisoare de lungimi egale, odata
ce unul din el este deplasat, copilul il percepe ca fiind mai lung.
Un al treilea experiment ce sustine centrarea pe o anumita dimensiune este si testul conservarii
volumului, in care i se arat copilul 2 bile de platilina de dimensiuni la fel, iar in urma aplatizarii
uneia copilul percepe din nou ca acesta isi schimba volumul fiind mai mic.
Rezutatele teste Piage:
 Bomboanele indepartate sunt mai multe,
 Monedele indepartate sunt mai multe,
 Ciocolatele mai mici sunt mai multe,
 Suprafata acoperita este mai mare in cazul B, patratele desfacute.
 Numarul de baloti sunt mai multi, in partea cu balotii desfacuti.

INTEGRAREA DEFECTUOASA PE CATEGORII, copilul nu este capabil sa asimilize

notiunea de categorie subcategorie. Astfel pentru a explica acest aspect s-a realizat urmatorul
test, unui copil i s-a aratat 3 lalele si 5 trandafiri, fiind intrebat care sunt si care dintre ele are un
numar mai mare acesta a specificat ca trandafiri sunt mai multi, iar adresandu-i intrebare ce sunt
mai multe flori sau trandafiri, acesta a raspuns trandafiri. Desi cunoastea notiunea de flori, acesta
nu o poate integra in gandirea sa pentru ultima intrebare.