STADIUL PREOPERATIONAL

(2 -7 ANI) - TEORIA LUI

PIAGET
Student : Mureșan Georgiana Ioana
STADIUL PREOPERATIONAL
Este cel mai intens studiat de Piaget. Pentru acest stadiu sunt
definitorii două substadii care dau seama de progresele înregistrate în
evoluţia copilului: substadiul gândirii simbolice şi preconceptuale (2-4 ani)
şi substadiul gândirii intuitive (4-7 ani).
Observand secvente ale jocului, Piaget a demonstrat ca spre
sfarsitul celui de-al doilea an are loc un mod calitativ nou de functionare
psihologica. Gandirea preoperationala in teoria lui Piaget este orice
procedura de actiune mentala asupra obiectelor.
Acest stadiu include urmatoarele procese :
 Functionarea simbolica
 Centrarea
 Gândirea intuitivă
 Egocentrism
 Incapacitatea de a conserva
FUNCȚIONAREA SIMBOLICĂ

Este caracterizata de utilizarea simbolurilor mentale, cuvinte, imagini, pe care

copilul le utilizeaza pentru a-si reprezenta ceva ce nu este prezent fizic. Un bun
exemplu de utilizare a simbolului este jocul simbolic: frunzele sunt bani, cutia este
masa, batul este calutul. Astfel, copilul incepe sa gandeasca in absenta obiectelor.
Substadiul gândirii simbolice şi preconceptuale apare la sfârşitul perioadei
senzorio-motorii, când se instalează o funcţie fundamentală pentru evoluţia conduitelor
ulterioare, funcţie care constă în posibilitatea de a reprezenta un lucru (un „semnificat"
oarecare) cu ajutorul unui „semnificam“ diferenţiat care nu serveşte decât pentru
această reprezentare. Această funcţie generatoare a reprezentării este denumită, în
general, funcţie simbolică, iar lingviştii o numesc funcţie semiotică.
Copilul poate să-şi reprezinte mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul
simbolurilor. Această posibilitate de a-şi reprezenta simbolic lucrurile este regăsită în
următoarele cinci conduite, care apar aproape simultan: imitaţia amânată (care se
realizează în absenţa modelului), jocul simbolic sau jocul de ficţiune, desenul, imaginea
mentală (ce apare ca o imitaţie interiorizată) şi, mai ales, limbajul, care
permite evocarea verbală a unor evenimente. Se constată că patru dintre cele cinci
forme de conduită se bazează pe imitaţie, care constituie o prefigurare a reprezentării.
O putem considera un fel de reprezentare în acţiune.
 În concluzie, gandirea in stadiul ei de formare fiind o continuare a
inteligentei senzomotorii, porneste de la diferentierea semnificantilor si
semnificatilor si se sprijina, deci, in acelasi timp pe inventarea simbolurilor si pe
descoperirea semnelor. Deci, se intelege de la sine, cu cat un copil este mai mic, cu
atat sistemul acestor semne colective, oferite de-a gata, ii va fi mai neindestulator,
deoarece aceste semne verbale partial inaccesibile si greu de dominat vor fi mult
timp inapte sa exprime individualul asupra caruia subiectul devine centrat.
Vă fac cunoștință cu nepoțelul meu Denis în vârstă de 4 anișori, este exemplul
perfect în această etapă. El mi-a povestit că este mecanic precum este tăticul lui
și o să repare această jucărie pentru că s-a stricat. O putem considera o
reprezentare în acțiune bazată pe imitarea unui joc simbolic sau jocul de
ficțiune.
GÂNDIREA INTUITIVĂ

De la apariţia limbajului şi până la patru ani, Jean Piaget distinge o

primă perioadă de dezvoltare a gândirii, pe care o numeşte perioada inteligenţei
preconceptuale, care se caracterizează prin existenţa preconceptelor, iar în planul
raţionamentului în formare, prin transducţie sau raţionament preconceptual.
„Preconceptele sunt noţiunile legate de copil de primele semne verbale, a căror
folosire o capătă. Particularitatea acestor scheme constă în faptul că ele rămân la
jumătatea drumului, între generalitatea conceptului şi individualitatea elementelor
care îl compun, fără a o atinge nici pe una, nici pe cealaltă" . Raţionamentul care
leagă asemenea preconcepte a fost numit transductiv. El se constituie ca un
raţionament primitiv care nu leagă elementele componente prin deducţie, ci prin
analogii imediate.
 Substadiul gândirii intuitive este cel în care asistăm la coordonarea
treptată a raporturilor reprezentative, deci la o conceptualizare în creştere. Ea va
conduce copilul de la faza simbolică sau preconceptuală până în pragul
operaţiilor. însă, această inteligenţă rămâne în mod constant prelogică, deoarece
ea mai substituie încă operaţiile nedesăvârşite printr-o formă semisimbolică de
gândire, care este raţionamentul intuitiv. Controlul judecăţilor se face prin
intermediul „reglărilor intuitive", j

După Piaget, principalele limitări ale gândirii în perioada preoperatorie sunt:

 egocentrismul, care se referă la incapacitatea copilului de a vedea lucrurile din
punctul de vedere al celuilalt, el rămânând prizonierul propriei perspective;
 centrarea, ce implică orientarea către o singură trăsătură a situaţiei şi ignorarea
celorlalte, indiferent de relevanţa lor;
 amestecul realului cu imaginarul;

 ireversibilitatea, care exprimă inabilitatea copilului din stadiul preoperaţional de

a face operaţii mentale reversibile.
Reversibilitatea este considerată de Piaget principala caracteristică a gândirii
umane şi exprimă capacitatea de a executa mental aceeaşi acţiune în două
sensuri. în această perioadă (2-7/8 ani), copilul nu este capabil de reversibilitate,
deoarece el rămâne încă legat de percepţiile imediate
Gandirea intuitiva - are loc atunci cand copilul este capabil sa creada in
ceva fara sa stie de ce crede in acel ceva.
Să discutăm și despre celălalte procese a stadiului preoperațional :

 Centrarea - se caracterizeaza prin fixarea copilului doar asupra unuia dintre

aspectele unui stimul sau situatii. De exemplu, daca turnăm o aceeași
cantitate de lichid dintr-o cupă înaltă și îngustă într-un vas larg și puțin adânc,
un copil în acest stadiu va spune că s-a schimbat cantitatea de lichid, în vasul
larg fiind mai mică (incapacitatea de a conserva volumul). Copilul se
centrează pe înălțimea apei. Sau, copilul poate spune "Nu locuiesc în
România, locuiesc în Pitești".
 Egocentrism - o versiune a centrarii, arata tendinta copilului de a gandi
doar din punctul sau de vedere si incapacitatea de a vedea perspectiva
celorlalti. De exemplu, va tine o fotografie astfel incat doar el s-o vada, insa
se va astepta ca ceilalti sa vada exact aceeasi imagine pe care o vede el. Sau,
va spune ca iarba creste astfel incat el sa nu se loveasca atunci cand cade.
 Incapacitatea de a conserva - prin experimentele de conservare
(conservarea masei, volumului și numărului), Piaget a concluzionat că
în stadiul preoperațional copiii nu au capacitatea de a conserva masa,
volumul și numărul după ce forma inițială s-a schimbat. Începe să
înțeleagă trecutul și viitorul. De exemplu, atunci când un copil plânge
după mama lui, dacă îi spunem că mama se va întoarce în curând, va
înceta.
Vă mulțumesc pentru atenție ! 