Nume proiect: O școală normală

Scopul proiectului: Modernizarea Școlii Gimnaziale Lenauheim

Durata proiectului: 12 luni
Sumă necesară: 262.000 lei (53.225 €)

Propunători: Ianculescu Filip

Frențoni Nicolas

Racoveanu Adrian
Cuprins.

I. Arborele problemelor

II. Arborele obiectivelor

III. Justificarea proiectului

IV. Grupul țintă

V. Matricea logică

VI. Graficul activităților – tabelul Gantt

VII. Descrierea activităților

VIII. Buget orientativ al proiectului

IX. Managementul proiectului

X. Diseminarea proiectului

XI. Sustenabilitatea
 I. ARBORELE PROBLEMELOR

REZULTATE
LIPSA NUMĂRUL MIC
LIPSA ȘCOLARE
MATERIALELOR DE ELEVI
CONSUMABI PROASTE
DIDACTICE
E: LELOR

MOBILIER
LIPSA
DETERIORAT
SPAȚIILOR
SPORTIVE DOTAREA PRECARĂ A
ȘCOLII GIMNAZIALE
LENAUHEIM
LIPSA
LABORATOARELOR DE
SPECIALITATE

ZE:
DEZINTERES DIN
LIPSA PARTEA
FONDURILOR STAREA PRECARĂ A
AUTORITĂȚILOR
LOCALE CLĂDIRII
 II. Arborele obiectivelor

INTEGRAREA COPIILOR CREȘTEREA CALITĂȚII

ÎN COLECTIVUL DE ELEVI ACTULUI EDUCAȚIONAL CREAREA UNUI MEDIU SIGUR
ȘI PLĂCUT PENTRU ELEVI

FACILITAREA CREAREA UNUI

ORGANIZĂRII MEDIU PROPICE SCĂDEREA RATEI DE
COMPETIȚIILOR ÎNVĂȚĂRII ABANDON ȘCOLAR
SPORTIVE

SPRIJINIREA ELEVILOR ÎN
DEZVOLTAREA STIMULAREA ELEVILOR
COMPETENȚELOR DIGITALE PENTRU PERFORMANȚĂ REDUCEREA
ȘCOLARĂ
ANALFABETISMULUI
 III. Justificarea proiectului

1. România se confruntă cu un set unic de provocări care ar trebui avute în vedere în contextul unei abordări holistice privind
prioritizarea investițiilor în infrastructura de educație. România se confruntă cu schimbări demografice majore pe fondul unei populații în
scădere și îmbătrânită. Acestea au impact asupra populației școlare și rețelei de unități de învățământ. De asemenea, ele au implicații evidente
asupra pieței forței de muncă pe fondul unui nivel scăzut de ocupare și al uneia dintre cele mai mici rate de participare pe piața forței de muncă
din Europa. Această realitate conduce la necesitatea prioritizării eficiente a investițiilor în infrastructura de educație de care să beneficieze un
număr cât mai larg în funcție de elevi și studenți. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între regiunile și județele țării, în special între
zonele urbane și cele rurale. Aceste diferențe există la nivelul întregului sector de educație în ceea ce privește infrastructura, facilitățile
unităților de învățământ și performanțele elevilor. Acest fapt este valabil și în cazul altor servicii publice. Anumite grupuri de elevi, în special
cei elevii de etnie romă, se confruntă cu provocări unice și complexe, precum accesul redus la servicii și segregare școlară. Pentru a complica
și mai mult situația, bugetul alocat educației este cel mai scăzut la nivelul UE-28, în timp ce proporția populației în risc de sărăcie și
excluziune socială (AROPE) este cea mai mare la nivelul UE-28. Ambele accentuează diferențele existente. De asemenea, această situație
reconfirmă necesitatea unor investiții eficiente și reducerea segregării și excluziunii. Aceste provocări impun prioritizarea investițiilor în
infrastructura de educație printr-o abordare holistică.

2. Capacitatea unităților de învățământ din România nu răspunde evoluțiilor demografice în ciuda diferențelor urban-rural și
între nivelurile de învățământ, fapt ce conduce la ineficiență și inegalitate. Analiza prezentată în cele ce urmează arată că, în România,
aproape 60% dintre unitățile de învățământ dispun de o capacitate extinsă, iar acestea deservesc doar 34% din populația școlară totală. În
extrema cealaltă, 10% dintre unitățile de învățământ sunt supraaglomerate, însă aceste unități de învățământ deservesc aproape un sfert din
populația școlară totală. Fenomenul de supraaglomerare predomină în școlile secundare și din mediul urban, 24% dintre elevii din mediul
urban și 23% dintre elevii din învățământul secundar fiind expuși acestui fenomen. De asemenea, 20% dintre elevii din mediul rural sunt
expuși fenomenului supraaglomerării.

3. Cu toate că, analizat separat, fenomenul supraaglomerării pare să nu fie o problemă majoră în România, capacitatea
insuficientă a sălilor de clasă ar putea conduce la creșterea riscului de părăsire timpurie a școlii, adâncind probleme precum:
repetenția, adecvarea vârstei elevilor la nivelul clasei și abandonul școlar. Analiza arată că supraaglomerarea este corelată statistic
semnificativ cu repetenția (0,102), abandonul (0,099) și adecvarea vârstei la nivelul clasei (0,154) în cazul învățământului secundar superior.
Acest aspect este confirmat de analizele realizate în alte țări care relevă că supraaglomerarea poate avea un impact negativ asupra mediului de
învățare din sala de clasă și calității interacțiunii între elevi și cadre didactice. În România, rata de repetenție este mai ridicată în învățământul
secundar, în special în clasele a V-a și a IX-a, în tranziția către diferitele niveluri de educație. La nivel național, rata de repetenție depășește
6%, în anumite județe fiind chiar mai ridicată. Rata abandonului este, de asemenea, mai mare la nivelul învățământului secundar, în special în
învățământul profesional, depășind 15% în județele Teleorman, Călărași și Giurgiu. Deși capacitatea insuficientă a sălilor de clasă nu este larg
răspândită, aceasta constituie o problemă acută în anumite zone ale țării, în special din prisma factorilor care sporesc riscul de părăsire
timpurie a școlii. Această concluzie subliniază necesitatea adoptării unei abordări strategice și holistice privind prioritizarea investițiilor în
infrastructura de educație.

4. De asemenea, învățarea, obiectivul final al educației, este influențată de existența și calitatea infrastructurii de educație, dar
există diferențe semnificative la nivelul întregii țări. Diferite aspecte ale infrastructurii de educație au impact asupra rezultatelor elevilor
măsurate prin examenele de evaluare națională la clasa a VIII-a și bacalaureat. Performanțele la ambele examenene sunt substanțial mai
ridicate în zonele urbane. De exemplu, în județul Brașov, elevii din mediul urban au medii cu 1,6 puncte (din 10) mai mari decât elevii din
mediul rural la examenul de evaluare națională. În acest sens, analiza relevă faptul că școlile din mediul rural tind să le lipsească facilitățile de
bază și utilitățile corespunzătoare procesului de învățare, ceea ce este în detrimentul mediului de învățare din școli. De exemplu, 63% dintre
elevii din învățământul secundar din mediul rural frecventează o școală fără laborator în comparație cu 19% dintre elevii din învățământul
secundar din mediul urban. Mai mult, performanța la evaluarea națională la clasa a VIII-a se corelează pozitiv cu accesul la bibliotecă și
laborator și negativ cu existența grupurilor sanitare exterioare. Toaletele exterioare există în aproximativ 40% dintre școlile din mediul rural.
Analiza rezultatelor elevilor prezintă două mesaje predominante: (i) există diferențe semnificative privind rezultatele elevilor în funcție de
nivelul de învățământ, județ și localitate, și mediu urban-rural; (ii) rezultatele elevilor se corelează cu existența și calitatea infrastructurii de
educație. Concluziile analizei subliniază necesitatea considerării explicite a diferențelor spațiale între nivelurile de învățământ, dar și
diferențele regionale privind rezultatele elevilor. De asemenea, amploarea diferențelor regionale între județe evidențiază importanța elaborării
unor criterii de investiții la cea mai mică unitate administrativă pentru care există date solide.

5. Diferențele observate în factorii de calitate a mediului și utilizarea spațiilor sălilor de clasă pot influența procesul de învățare în
România. Analiza holistică a factorilor de mediu inclusă în acest raport evidențiază existența unor condiții necorespunzătoare în anumite săli
de clasă. Rezultatele analizei au evidențiat existența unei lumini naturale slabe în ciuda dimensiunilor rezonabile ale ferestrelor, calitate redusă
a aerului care înregistrează valori de CO2 aproape duble față de valorile ideale, plus o temperatură inadecvată în sălile de clasă. Studiul HEAD
realizat în Marea Britanie relevă faptul că aceste condiții ale mediului restricționează procesul de învățare. În plus, analiza realizată în școlile
din România a subiliniat utilizarea necorespunzătoare a spațiilor sălilor de clasă. Sălile de clasă vizitate erau aglomerate din punct de vedere al
mobilierului, probabil pe fondul modului de funcționare în schimburi. De asemenea, s-a constat lipsa unor zone de învățare care să permită
implementarea diferitelor metode de predare. Având în vedere faptul că școlile vizitate nu sunt reprezentative la nivelul întregii țări, datele
analizate la nivel național relevă că cel puțin una din zece școli are o sală de clasă dotată cu mobilier precar. Utilizarea spațiului din sălile de
clasă și calitatea mobilierului limitează simțul proprietății asupra spațiului de învățare și calitatea interacțiunii între elevi și între elevi și
profesori. Acești factori sunt importanți pentru progresul elevilor conform cercetărilor anterioare.

6. Accesul la facilități, inclusiv biblioteci, laboratoare și săli de sport influențează performanțele elevilor. Pe de altă parte, accesul
inegal la aceste facilități poate accentua efectele pe care factorii socioeconomici le au asupra performanțelor elevilor. Analiza a indicat
diferențe evidente privind existența facilităților între și în cadrul județelor, deși prin lege școlile sunt obligate să aibă biblioteci. Școlile din
regiunile mai puțin dezvoltate economic au adesea mai puține și laboratoare, situație ce dezavantajează şi mai mult elevii din acele zone. Este
 importantă menționarea acestui aspect deoarece analiza indică o legătură semnificativă între existența bibliotecilor și laboratoarelor și
performanțele elevilor. Analiza relevă faptul că performanța elevilor la examenul de evaluare națională la clasa a VIII-a este corelată statistic
semnificativ pozitiv cu accesul la biblioteci (0,087) și accesul la laboratoare (0,142). Din nou, aceste date subliniază necesitatea prioritizării
investițiilor luând în considerare diferențele dintre și în cadrul județelor și cele dintre nivelurile de învățământ. De asemenea, acestea indică
necesitatea de a viza în mod explicit acele unități de învățământ cărora le lipsesc aceste facilități, cu precădere în localitățile mai puțin
dezvoltate.

7. Multe școli din România, în special din mediul rural, dispun de utilități inadecvate, precum lipsa grupurilor sanitare în interiorul școlii,
încălzire centrală și colectarea deșeurilor, situație cu impact negativ asupra mediului de învățare. Utilitățile luate în considerare în cadrul
acestei analize includ sursele de încălzire, existența grupurilor sanitare, canalizare și alimentare cu apă, colectarea deșeurilor și autorizație
sanitară. Peste un sfert dintre școli (în special cele din zonele rurale) utilizează sobe ca sursă principală de încălzire, ceea ce limitează controlul
temperaturii și reduce calitatea aerului. Studiile elaborate în acest sens evidențiază faptul că ambii factori influențează procesul de învățare. Cu
toate că este o condiție legală, o treime din școli, majoritatea din zonele rurale, nu au grupuri sanitare în interior, iar un sfert nu au sistem de
colectare a deșeurilor. În comparație cu existența grupurilor sanitare în interiorul școlii, racordarea la sistemul centralizat de canalizare este
corelată statistic semnificativ pozitiv (0,131) cu performanța la examenul de bacalaureat. Pentru a ține cont de diferențele în accesul la utilități
cu impact diferit asupra mediului de învățare, criteriile de prioritizare a investițiilor ar trebui elaborate holistic, evaluând măsura în care școlile
dispun de utilități adecvate care să conducă la eficientizarea mediilor de învățare.
Harta 1. Distribuția elevilor expuși fenomenului de supraaglomerare (sursa SIIIR)
 Fără bibliotecă % Cu bibliotecă % Total
Rural 2.487 94 156 6 2.643
Urban 260 88 34 1 294
Total învățământ primar 2.747 94 190 6 2.937

Rural 1.668 39 2.654 61 4.322

Urban 357 13 2.322 87 2.679
Total învățământ secundar 2.025 29 4.976 71 7.001
Existența bibliotecilor în unitățile de învățământ primar și secundar (sursa SIIIR)

Fără bibliotecă % Cu bibliotecă % Total

Rural 78.660 92 6.746 8 85.406
Urban 11.552 82 2.507 18 14.059
Total învățământ primar 90.212 91 9.253 9 99.465

Rural 269.542 32 571.307 68 840.849

Urban 141.016 8 1.539.155 92 1.680.171
Total învățământ secundar 410.558 16 2.110.462 84 2.521.020
Procentul elevilor români influențați de lipsa bibliotecilor (sursa SIIIR)

Fără laborator % Cu laborator % Total

 Rural 3.104 72 1.218 28 4.322
Unități de Urban 803 30 1.876 70 2.679
învățământ
Total 3.907 55 3.094 45 7.001

Rural 525.953 63 1.360.420 37 840.849

Elevi Urban 319.751 19 314.896 81 1.680.171
Total 845.704 33 1.675.316 66 2.521.020
Distribuția laboratoarelor în unitățile de învățământ secundar (sursa SIIIR)

Procent școli
Școli
Cu sală de sport Fără sală de sport
Rural 94 6
Învățământ primar Urban 86 14
Total 93 7
Rural 68 32
Învățământ secundar Urban 29 71
Total 53 47
Existența sălilor de sport în unitățile de învățământ primar și secundar (sursa SIIIR)

Luând în calcul datele statistice prezentate de Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România se poate observa o
nevoie urgentă de investiție în unitățile de învățământ din țară, în special în cele din mediul rural. Dreptul la educație pe care îl au
copiii este afectat de condițiile precare pe care le oferă unele școli românești, iar egalitatea la șanse din sistemul de educație este
afectată de diferențele majore dintre școlile din mediul rural și cele din mediul urban. De aceea, noi ne-am propus ca prin acest proiect
să le oferim copiilor o șansă la o educație adecvată, realizată în condiții optime, cu materialele necesare și în încăperi special
amenajate pentru o eficacitate mai ridicată a actului educațional.

IV. GRUPUL ȚINTĂ

 Grupul țintă al acestui proiect este alcătuit din întregul colectiv de elevi ai Școlii Gimnaziale Lenauheim. Situația precară în
care se afla școala ne-a încurajat să demarăm acest proiect în vederea îmbunătățirii condițiilor atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
Prin atragerea de fonduri guvernamentale ne-am propus să renovăm și să dotăm școala în conformitate cu normele moderne de
educație.

Grupul țintă este format din 135 de elevi și 19 cadre didactice .

 V. MATRICEA LOGICĂ

Logica intervenției Indicatori verificabili obiectiv Surse de verificare Presupoziții/

Ipoteze
 O1 CREAREA UNUI CREȘTEREA MULȚUMIRII CHESTIONARE,  
MEDIU SIGUR ȘI ELEVILOR, PĂRINȚILOR ȘI REZULTATELE DE LA
PLĂCUT PENTRU PROFESORILOR CU SFÂRȘITUL ANULUI
ELEVI O2 PRIVIRE LA ACTUL ȘCOLAR
CREȘTEREA EDUCAȚIONAL
CALITĂȚII
ACTULUI
EDUCAȚIONAL O3
SCĂDEREA RATEI
DE ABANDON
ȘCOLARV O4
REDUCEREA
ANALFABETISMUL
UI O5STIMULAREA
ELEVILOR PENTRU
OBIECTIVE GENERALE

PERFORMANȚĂ
O6 SPRIJINIREA
ELEVILOR ÎN
DEZVOLTAREA
COMPETENȚELOR
DIGITALE O7
FACILITAREA
ORGANIZĂRII
COMPETIȚIILOR
ȘCOLARE
 CREAREA UNUI    
MEDIU PROPICE
ÎNVĂȚĂRII
SCOPUL PROIECTULUI

R1. ELEVII VIN CU      

DRAG LA ȘCOALĂ
ȘI SE SIMT ÎN
SIGURANȚĂ
R2.ELEVII AU      
PARTE DE ORE
INTERACTIVE
REALIZATE CU
AJUTORUL
TEHNOLOGIEI

R3. DATĂRITĂ      
CALITĂȚII
PROCESULUI DE
ÎNVĂȚARE,
ELEVII REUȘESC
SĂ ÎNCHEIE
CICLUL
GIMANZIAL
R R4. LA      
E ÎNCHEIEREA
Z CICLULUI
U GIMANZIAL, TOȚII
L ELEVI AU MĂCAR
T MINIMUL DE
A CUNOȘTINȚE
T NECESAR (SCRIS,
E CITIT, CALCULE
SIMPLE)
R5. UNII ELEVI      
REUȘESC SĂ
PARTICIPE ȘI SĂ
OBȚINĂ
REZULTATE LA
OLIMPIADE

R6. LA SFĂRȘITUL      
CICLULUI
GIMANZIAL,
COPIII SUNT
FAMILIZARIZAȚI
CU FOLOSIREA
PACHETULUI
OFFICE
  MIJLOACE COSTURI  

A1. RENOVAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 60.000 LEI  

CLĂDIRI CONSTRUCȚII
( IZOLARE
TERMICĂ,
SCHIMBAREA
FERESTRELOR ȘI
A UȘILOR,
REABILITAREA
GRUPURILOR
SANITARE ETC.)
A1.2. FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 50. 000 LEI  
AMENAJAREA CONSTRUCȚII
UNUI TEREN DE
SPORT ȘI A UNEI
SĂLI DE SPORT
A1.3. FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 5.000 LEI  
REABILITAREA CONSTRUCȚII
GARDULUI ȘI
AMENAJAREA
GAZONULUI
A2. AMENAJAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 50.000LEI  
LABORATOARELO CONSTRUCȚII+PARTENERI
R DE AT CU FURNIZORI DE
SPECIALITATE MATERIALE SPECIFICE
( FIZICĂ, CHIMIE,
A BIOLOGIE ȘI TIC)
C A3. DOATAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 72.000 LEI  
T CLASELOR CU : ELECTRONICE
I TABLĂ SMART,
V LAPTOP ȘI VIDEO-
I PROIECTOR
T A3.2. DOTAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 15.000 LEI  
Ă CLASELOR CU CONSTRUCȚII
ȚI MOBILIER NOU
( SCAUNE, BĂNCI,
CATEDRĂ,
DULAPURI,
CUIER)
A3.3 FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 10.000 LEI  
AMENAJAREA CONSTRUCȚII
CLASELOR PRIN
TENCUIT,
ZUGRĂVIT ȘI
SCHIMBAREA
PODELELOR
A4. ÎNSCRIEREA DIRECȚIUNEA FĂRĂ COSTURI  
ȘCOLII ÎN
PROIECTUL
ȘCOALA
PARTENER
MICROSOFT
 VI. GRAFICUL ACTIVITĂȚILOR – TABELUL GANTT

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR MIJLOACE COSTURI PERSOANĂ

IULIE 2021 – IULIE 2022 RESPONSABILĂ
A1. RENOVAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 60.000 CONSILIUL DE
CLĂDIRI ( IZOLARE DE CONSTRUCȚII LEI ADMINISTRAȚIE
TERMICĂ, SCHIMBAREA
FERESTRELOR ȘI A
UȘILOR, REABILITAREA
GRUPURILOR SANITARE
ETC.)
A1.2. AMENAJAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 50.000 CONSILIUL DE
UNUI TEREN DE SPORT DE CONSTRUCȚII LEI ADMINISTRAȚIE
ȘI A UNEI SĂLI DE
SPORT
A1.3. REABILITAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 5.000 LEI CONSILIUL DE
GARDULUI ȘI DE CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
AMENAJAREA
GAZONULUI
A2. AMENAJAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 50.000 CONSILIUL DE
LABORATOARELOR DE DE CONSTRUCȚII + LEI ADMINISTRAȚIE
SPECIALITATE ( FIZICĂ, FURNIZOR DE
CHIMIE, BIOLOGIE ȘI MATERIALE SPECIFICE
TIC)
A3. DOATAREA FIRMĂ DE 72.000 CONSILIUL DE
CLASELOR CU : TABLĂ ELECTRONICE LEI ADMINISTRAȚIE
SMART, LAPTOP ȘI
VIDEO-PROIECTOR
A3.2. DOTAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 15.000 CONSILIUL DE
CLASELOR CU MOBILIER DE CONSTRUCȚII LEI ADMINISTRAȚIE
NOU ( SCAUNE, BĂNCI,
CATEDRĂ, DULAPURI,
CUIER)
A3.3 AMENAJAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ 10.000 CONSILIUL DE
CLASELOR PRIN DE CONSTRUCȚII LEI ADMINISTRAȚIE
TENCUIT, ZUGRĂVIT ȘI
SCHIMBAREA
PODELELOR
A4. ÎNSCRIEREA ȘCOLII DIRECȚȚIUNEA FĂRĂ DIRECTORUL
ÎN PROIECTUL ȘCOALA COSTURI
PARTENER MICROSOFT
 VII. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR

Activitățile A1 și A1.3 au ca scop reabilitarea exterioară a clădirii prin izolare și tencuială, pentru un aspenct mai
frumos, dar și pentru a putea încălzii iarna mai ușor clădirea, astfel pe termen lung se vor diminua cheltuielile
pentru lemne și energie electrică. Aceste activități mai cuprind schimbarea vechilor uși și ferestre cu unele noi, de
termopan, pentru a izola fonic sălile de clasă. Activitatea 1.3 cuprinde amenajarea gazonului și a gardului, pentru a
se putea realiza ore în aer liber, într-un mediu cât mai plăcut.

Activitatea A1.2 presupune construirea unei săli de sport și amenajarea unui teren de sport multifuncțional,
ușor de întrținut, pentru a se putea desfășura într-un mod cât mai adecvat orele de educație fizică și sport, deoarece
în sala de clasă se pot face un numă restrâns de activități sportive. Spațiile dedicate sportului sunt importante și
pentru desfășurarea activităților extra școlare, astfel elevii vor realiza importanța sportului în viața de zi cu zi.

Activitatea A2 presupune dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie și T.I.C cu toate materialele
necesare pentru desfășurarea activităților într-un mod cât mai practic. Se vor acfiziționa materiale precum: planșe,
microscoape, atlase, eprubete, spirtiere, tabelul periodic, substanțe chimice, tensiometru, apermetru, circuite
electice, cântare, laptopuri, video-proiectoare etc.

Activitatățile A3.3 și A3.2 presupun renovarea sălilor de clasă (9 la număr) prin tencuit, zugrăvit, schimbarea
podelelor și dotarea sălilor cu mobilier precum bănci, scaune, catedră și cuier. Pentru a crea un mediu propice
învățării.

Activitatea A3 presupune dotarea sălilor de clasă cu video-proiector, tablă smart și laptop pentru se desfășura
interactiv și orele a căror materii nu au laborator, astfel se pot îmbina metodele de predare clasice cu metodele
moderne care necesită aparatură tehnologică.
Activitatea A4 presupune înscriera școlii în programul „ Școala partener Microsoft ”, care este un proiect gratuit,
care vine în sprijinul profesorilor de T.I.C , pentu a-și desfășura activitatea în programe actuale, a căror
aplicativitate este cerută pe piața muncii.
 VIII. BUGET ORIENTATIV AL PROIECTULUI

MIJLOACE COSTURI PERSOANĂ

RESPONSABILĂ
A1. RENOVAREA CLĂDIRI FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 60.000 LEI CONSILIUL DE
( IZOLARE TERMICĂ, SCHIMBAREA CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
FERESTRELOR ȘI A UȘILOR,
REABILITAREA GRUPURILOR
SANITARE ETC.)
A1.2. AMENAJAREA UNUI TEREN FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 50.000 LEI CONSILIUL DE
DE SPORT ȘI A UNEI SĂLI DE SPORT CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
A1.3. REABILITAREA GARDULUI ȘI FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 5.000 LEI CONSILIUL DE
AMENAJAREA GAZONULUI CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
A2. AMENAJAREA FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 50.000 LEI CONSILIUL DE
LABORATOARELOR DE CONSTRUCȚII + FURNIZOR DE ADMINISTRAȚIE
SPECIALITATE ( FIZICĂ, CHIMIE, MATERIALE SPECIFICE
BIOLOGIE ȘI TIC)
A3. DOATAREA CLASELOR CU : FIRMĂ DE ELECTRONICE 72.000 LEI CONSILIUL DE
TABLĂ SMART, LAPTOP ȘI VIDEO- ADMINISTRAȚIE
PROIECTOR
A3.2. DOTAREA CLASELOR CU FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 15.000 LEI CONSILIUL DE
MOBILIER NOU ( SCAUNE, BĂNCI, CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
CATEDRĂ, DULAPURI, CUIER)
A3.3 AMENAJAREA CLASELOR FIRMĂ AUTORIZATĂ DE 10.000 LEI CONSILIUL DE
PRIN TENCUIT, ZUGRĂVIT ȘI CONSTRUCȚII ADMINISTRAȚIE
SCHIMBAREA PODELELOR
A4. ÎNSCRIEREA ȘCOLII ÎN DIRECȚȚIUNEA FĂRĂ DIRECTORUL
PROIECTUL ȘCOALA PARTENER COSTURI
MICROSOFT
TOTAL: 262.000 LEI
 IX. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Echipa managerială

Echipa Managerială va fi formată din consiliul de administrație, directorul școlii și managerul proiectului. Fiecare
dintre aceștia vor superviza, verifica și siupraveghea modul de implementare și de desfășurare a proiectului pentru
a se asigura că termenele sunt respectate.

Bugetul

Bugetul va fi controlat în cadrul partenerilor individuali folosind momitorizarea structurilor șo procedurilor din
cadrul instituțiilor partenere. Se va avea în vedere respectarea sumelor pentru construirea clădirilor și pentru
achziționaere de materiale necesare modernizării școlii.
Cu ajutorul unei echipe specializate se va stabili procedurile de managemet financiar.

Supervizarea

Managerul va conduce și va monitoriza activ procesul de implementare al proiectului. Acesta va controla

obligațiile echpei de implementare, termenele de realizare și cheltuielile necesare. Ca isntrument de evaloare se vor
folosi termenele de finalizare a etapelor proiectului.
Mamagerul și echipa managerială vor răspunde de elaborarea rapoartelor intermediare și a celor finale. Una dintre
modalitățile de evaloare internă va fi autoevaloare participativă.

Asigurarea materialului
Prin colaborarea cu firmele de construcții, de electronice și de materiale de construcții se va realiza necesarul de
materiale pentru realizarea proiectului. Echipa managerială se va asigura că fiecare etapă a proiectului va fi
finalizată după planificare. Prin acastea se va și logistica.

Desfășurarea proiectului

Proiectul se va desfășura pe o perioadă de un an de zile, din iulie 2021 până în iulie 2022. Proiectul se va derula în
8 etape succesive, una dintre acestea se va desfășura pe toată perioada anului.
Fiecare dintre etape are un termen de finalizare. Etapele vor fi supravegheate de echipa managerială, care se va
asigura ca acestea se desfășoară conform planului proiectului.
 X. DISEMINAREA PROIECTULUI

Considerăm că diseminarea proiectului reprezintă un aspect esențial al obiectivelor noastre. Deși scopul acestuia
este acela de a moderniza Școala Gimnazială Lenauheim, sperăm ca activitățile noastre să fie un exemplu pentru
restul unităților de învățământ din țară.

Pentru promovarea proiectului ne vom folosi, în principal, de avantajele pe care ți le oferă rețelele de socializare în
ceea ce privește rapiditatea și eficiența trasmiterii de informații. Vom crea o pagină de facebook denumită “O
școală normală. Modernizarea Școlii Gimnaziale Lenauheim” a cărei administrare va fi oferită unui doritor din
colectivul de profesor. Responsabilul cu pagina de facebook va posta regulat imagini și videoclipuri care surprind
progresul făcut în renovarea și îmbunătățirea școlii. Imaginile cu progresul vor fi însoțite și de o imaine care să
înfățișeze locul înaintea intervenției. Tot pe facebook vom crea și un grup denumit “O școală modernă” unde vom
ține legătura cu cei care doresc să afle mai multe despre activitățile noastre sau cu cei care își propun să demareze
și ei un asemenea proiect. Pentru a oferi răspunsuri rapide la nelămuririle oamenilor, acestea vor veni din partea
tututor din colectivul profesoral al școlii, în funcție de timpul pe care îl are fiecare.

La finalul lucrărilor vom contacta o televiziune care să vină și să facă un reportaj despre proiect. În cadrul
reportajului ne-am propus să fie prezenți: reprezentanți din conducerea comunei, oameni din comunitate, profesori,
dar, mai ales, elevi care să își exprime opinia cu privire la schimbările realizate.
 XI. SUSTENABILITATEA

Proiectul are ca scopprincipal reabilitarea și dotarea Școlii Gimnaziale Lenauheim. Prin dotarea și reabilitarea
unității de învățământ se dorește crearea unui mediu prielnic desfășurării actului educațional, conform standardelor
europene. Pe termen scurt acest proiect are ca scop creșterea calității actului educațional, combaterea abandonului
școlar, combaterea analfabetismului și creșterea performanței educaționale. În cadrul acestui proiect se mai dorește
și digitalizarea activităților școlare, astfel încât, la sfârșitul ciclului de studiu, elevii să aibe dezvoltate competențele
digitale necesare integrării pe piața muncii de astăzi.

Pe termen lung, proiectul va aduce beneficii comunității locale, prin definitivarea studiilor comuna va
avea din ce în ce mai mulți locuitori care vor fi integrați pe piața muncii, totodată acești locuitori vor fi plătitori de
impozite care vor aduce venituri în plus comunei, dar un lucru foarte important este faptul că având mulți locuitori
integrați pe piața muncii, comuna va avea puțini localnici care să beneficieze de ajutor social. Prin educația
temeinică și de specialitate, localnicii își pot deschide în timp afaceri în agro-turism, care la rândul lor vor aduce
banii în bugetul local.

Prin investirea resurselor banăști în reabilitarea școlii, pe termen lung va duce la creșterea nivelului de
trai în comună. Un alt scop pe termen lung al proiectului este conștientizarea faptului căinvestiția în educație poate
fi un factor radical în compaterea sărăciei, iar elevii de astăzi care peste câțiva ani vor ajuge părinți responsabili și
conștienți de importanța educației în viitorul copiilor lor, nu le vor permite acestora să abandoneze școala, astfel
combaterea abandonului școlar ajunge un obiectiv de lungă durată.