Vezicula amniotica este o anexa embrionara care apare timpuriu, ca o cavitatea intre masa de

celule ce alcatuieste embrioblastul si citotrofoblastul.

La inceputul saptamanii a 2-a de dezvoltare in aceasta cavitate incepe sa se acumuleze lichid

amniotic crescand in dimensiuni.

Planseul veziculei amniotice este format de ectodermul embrionar, in timp ce restul peretilor
sunt formati din celule apartinand trofoblastului si care ulterior devin cuboidale si in final se
aplatizeaza devenind amnioblaste.

Linia ovala care delimiteaza amniosul de ectodermul embrionar poarta numele de jonctiune
amnioectodermica care reprezinta inelul ombilical primitiv.

In saptamana a 5-a de dezvoltare prin inel trec:

- Pediculul de conexiune care contine alantoida, doua artere ombilicale si o vena

- Pediculul vitelin (ductul vitelin) insotit de vasele viteline

- Canalul care realizeaza legatura dintre cavitatea intraembrionara si cavitatea

extraembrionara.

Rolul in secretia lichiului amniotic il au amnioblastele si celulele ectodermale.

In saptamana a 3-a prin formarea canalului neurenteric, vezicula amniotica va comunica

pentru scurt timp cu sacul vitelin primitiv.

Acumularea de lichid impiedica aderenta foitei amniotice la corpul embrionar. Pana la

sfarsitul lunii a 2-a lichidul amniotic ajunge la aproximativ 10 ml, iar in luna a 3-a ajunge la
aproximativ 30 ml.

Amniosul prin crestere acopera pediculul de conexiune si pediculul vitelin pe care le apropie
si in final rezulta cordonul ombilical primitiv.

Foita amniotica este acoperita la exterior de mezodermul extraembrionar somatopleural. In

luna a 5-a fetala decidua capsulara dispare, amniosul ajunge in contact cu decidua parietala si
astfel amniosul, corionul neted si decidua parietala formeaza membranele fetale.

Amniosul, initial este format dintr-un singur strat de celule cuboidale care se turtesc, se
reflecta la nivelul corionului vilos avand rol in reglarea cantitatii de lichid amniotic (atat rol
secretor, cat si rolul de absorbtie).

Lichidul amniotic scalda tesuturile delicate de la suprafata corpului embrionar, asigura o

presiune si o temperatura constanta care participa la mentinerea unei circulatii sangvine
mai redusa la nivelul pielii fatului.

Lichidul amniotic permite miscarile fatului care apar la sfarsitul lunii a 3-a sau inceputul
lunii a 4-a, are un rol protector amortizand socurile din afara.
In lichidul amniotic se gasesc proteine, gluicide, saruri anorganice, uree, lipide, hormoni,
enzime, vitamine si anticorpi.

In stadiile timpurii de dezvoltare are o compozitie asemanatoare cu a plasmei sangvine, dar

ulterior in a doua jumatate a sarcinii devine diluat prin adaugarea urinei fetale (estimata la
aproximativ 600 ml urina/24 ore).

Membrana amniotica este foarte permeabila, apa trecand repede in ambele sensuri, apa din
lichidul amniotic schimbandu-se in intregime o data la 3 ore.

In saptamana a 20-a fundul uterin ajunge la ombilic, iar in saptamanile 20-30 ajunge pana in
regiunea epigastrica. In saptamana 38 ajunge la procesul xifoid, iar la 40 saptamani coboara
cativa centimetri prevestind nasterea.

In luna a 5-a aproximativ jumatate din lichidul amniotic intra zilnic in cavitatea bucala a
fatului, o parte intra in trahee si plamani (deosebit de util pentru initierea miscarilor
respiratorii) si o parte din lichidul amniotic ajunge in tractul digestiv.

Din plaman si intestine este absorbit ajungand in rinichiul fetal de unde apoi este dirijat pe
cale vasculara catre placenta unde intra in circulatia materna.

Aproape de nastere lichidul amniotic incepe sa se tulbere din cauza unor resturi celulare
descuamate, grasime de pe pielea fatului, peri, urina si cantitati mici din continutul intestinal.

In mod normal la nastere cantitatea de lichid este de aproximativ 1 litru. Ce creste peste 1300
mL si pana la 3000 mL realizeaza polihidramniosul (poate prevesti prezenta de atrezii pe
traiectul intestinului sau anencefalie). O cantitate de sub 1000 mL de lichid amniotic (poate
ajunge pana la 400 mL) indica un oligohidramnios, care preveste malformatii la nivelul
cailor urinare.

Totodata tensiunea creata de vezicula amniotica in apropierea dilatarea colului uterin ajutand
la expulzia fatului. Cand membrana amniotica se rupe, lichidul amniotic este eliminat si se
declanseaza travaliul nasterii contribuie la adica inceputul nasterii.