Fișă de lucru - Recapitulare finală

Clasa a IX-a

 Se dau textele:
Textul 1:
„Din punct de vedere biologic, par să existe trei stadii ale dragostei: dorința, atracția și atașamentul.
Primul stadiu este dominat de hormoni, atracția este corelată modificărilor din centrul plăcerii, iar în cea
de-a treia fază se constată o creștere a hormonilor care creează o stare de bunăstare și siguranță. Într-un
studiu recent, cercetătorii Universității Chicago susțin că au descoperit regiunea cerebrală responsabilă de
deciziile afective. Dragostea este definită drept o stare conștientă, intensă și de durată de uniune cu o altă
persoană. Când iubim pe cineva, prezența lui activează anumite regiuni ale creierului nostru: hipocampul,
hipotalamusul și cortexul anterior. Acest lucru duce la inhibarea anxietății, la creșterea încrederii și la
reducerea comportamentului defensiv. Altfel spus, când iubim suntem mai deschiși, mai toleranți, mai
pozitivi. În timp ce anumite zone ale creierului se activează, altele își reduc activitatea - amigdala și
cortexul frontal - și se reduce implicit posibilitatea de a dezvolta emoții negative.”
(https://scinews.ro/dragoste-si-stiinta-ultimele-cercetari-si-studii-despre-iubire/)

Textul 2 :
„Emoția celei dintâi atingeri n-am s-o uit niciodată. M-a răzbunat pentru toate geloziile pe
care le îndurasem până atunci. […] În acele două ceasuri de îmbrățișare (erau oare altceva
mângâierile gleznelor și ale pulpelor noastre?) – pe care jurnalul le schițează atât de sumar, atât
de șters, încât multă vreme după aceea m-am întrebat dacă mai trebuie să continuu însemnarea
etapelor noastre – am trăit mai mult și am înțeles mai adânc ființa Maitreyiei decât izbutisem în
șase luni de eforturi, de prietenie, de început de dragoste. Niciodată n-am știut mai precis ca
atunci că posed ceva, că posed absolut.
Nu îi spusesem încă răspicat că o iubesc. Amândoi ghiciserăm asta; așa mi se păruse mie.
Și eu tâlcuisem, multă vreme, orice gest al ei ca pe un semn de simpatie sau dragoste. Nu mă
îndoiam o clipă că mă iubește și nu mă îndoiam că ea știe tot atât de bine aceasta despre mine.
[…] Voia să mă mângâie mai dulce ca niciodată și simțeam talpa ei caldă atingându-mi încet,
blând, alinător, pulpa; parcă ar fi vrut să mă consoleze, să mă întărească în această primejdie pe
care eu o ghiceam, dar nu o cunoșteam.”
(Mircea Eliade, Maitreyi)
 Citește cu atenție și rezolvă următoarele cerințe:
1. Identifică tema comună celor două texte propuse.
2. Ce se întâmplă la nivelul creierului uman atunci când iubim?
3. Extrage din primul text cel puțin trei termeni specifici limbajului științific.
4. Indică, pe rând, scopul fiecărui text. (scop informativ, persuasiv, de a emoționa, etc.)
5. Cărui tip de receptor/ cititor i se poate adresa Textul 1? Argumentează-ți răspunsul.
6. Din ce perspectivă este privită „iubirea” în cele două texte?
7. Identificați la nivelul Textului 1 cel puțin 4 trăsături care susțin faptul că acesta este un
text științific.
8. Folosind metoda diagramelor Venn, prezentați diferențele dintre Textul 1 (text științific -
nonliterar) și Textul 2 (text literar).
9. Stările unui singur personaj sunt descrise detaliat și exact (în Textul 2). În cazul celorlalte
personaje, nu putem emite decât ipoteze. Propuneți câteva asemenea ipoteze.
10. Alcătuiți o compunere liberă cu titlul Iubirea ne definește ca oameni. (150-200 de
cuvinte)