RECENZIE

Titlu: Facebook- Fabrica de narcisism

Autor: Teodor Baconschi

Editură: Humanitas

Loc: București

Data: 2015

Număr de pagini: 173

Structura lucrării: 19 capitole

Tema abordată în această carte și anume Facebook-ul, este importantă și de actualitate deoarece
așa cum afirmă și autorul: ,,Facebook este tema timpului nostru, realitatea wireless ne-a capturat
în năvodul ei. Nu existăm decât în rețea.” Acest domeniu al lumii virtuale ne-a înfășurat și ne-a
prins în cercul vicios de a fi tot timpul la curent cu toate lucrurile, cu noutățile apărute, să fim
într-un cuvânt ,,omniprezenți,” să prindem știrea momentului.

Cartea prezintă Facebook-ul, trecându-l printr-un process analitic, întorcându-i toate fațetele și
punându-l sub lupa vremii actuale. Autorul se întreabă: ,,Ce se pierde atunci când se câștigă
ceva?” Și tot el răspunde că Internetul și Facebook-ul au fost menite să simplifice viața și au
reușit într-o anumită măsură (în caz de accidente, ajutorul e la un telefon distanță, putem ține
legătura cu rudele și prietenii în alte țări, facturile se pot plăti online, cumpărăturile se pot face
online), însă au și complicat-o (ne ține în priza stresului, ne fugărește, ne impune anumite
standarde pentru a fi la pas cu moda, ne îndepărtează relațional de cei din jur deoarece suntem
permanent conectați în mediul virtual, chiar și când suntem în prezența oamenilor).

De asemenea, în carte este prezentată ideea că această lume online este populată de oameni care
cred că tot ce gândesc, trăiesc, simt și văd, este de un interes general și pentru ceilalți navigatori.
Și această idee este hrănită de like-urile și comentariile pe care le primește, uneori instinctiv de la
ceilalți, fără să fie prea atenți la ce au dat like deoarece pe Facebook, nu poți fi selectiv, ci ești
servit cu tot felul de informații la care vrei nu vrei, le acorzi o secundă de atenție dând scroll.
Facebook-ul îți dă și șansa de a te ascunde sub o mască, de a fi altcineva, de a păcăli audiența cu
mari isprăvi și de a primi aplauze: ,,Anumite persoane, complet nemulţumite de sinele lor real,
de viaţa lor strivită sub banalitatea provinciei sau umbrită de spectrul ratării, se reinventează prin
pseudonimie, acordându-şi o a doua şansă. Te poţi de pildă localiza într-o altă ţară, într-un oraş
legendar sau pe planet Earth sau poţi să-ţi maschezi singurătatea (adică lipsa unui partener stabil)
prin eufemisme misterioase de tipul: „e complicat.”

Odată cu era Facebook-ului, conceptele precum public și privat au devenit confuze și amestecate
fiindcă oamenii nu mai fac diferența între ele, intră cu bocancii în viața particulară a celorlalți și
își afișează și ei viața pe tavă în mediul online. În plus, oameni care nu au curajul să își susțină
punctul de vedere în față, pe Facebook sau mediul online în general sunt foarte vocali și plini de
vervă. În spatele ecranului, poți să primești curaj și să înfrunți orice și pe oricine, atâta timp cât
nu ești scos de acolo.

Cartea tratează și sindromul narcisismului, precum apare și în titlu, sindromul persoanei obsedate
de ea însăși însă care ascunde în spate singurătatea acută în care trăiește: ,,Selfie - adică mania
autoportretului pe smartphone - denunţă singurătatea lui Narcis. Şi teama lui de el însuşi. Nu te
poţi îndrăgosti de cineva dacă îl vezi într-un selfie. Nu atât pentru că imaginea lui autocaptată e
tehnic mediocră, cât pentru că acea imagine sugerează auto-suficienţa, închiderea,
indisponibilitatea dialogică.”

Ceea ce mi-a plăcut la cartea acesta, a fost că a abordat și domeniul de interes pentru mine
stârnind anumite întrebări la care trebuie să reflectez, și anume, cum reușim să îi motivăm pe
elevi să fie atenți la ore când ei sunt prinși în mediul online, cum putem să facem orele
interesante, captivante, când ei sunt dornici de adrenalina jocurilor pe calculator, iar o oră în care
trebuie doar să asculte și să răspundă la întrebări e plictisitoare și deloc pe placul lor: ,,Când îi
vezi pe tinerii de azi cu ochii lipiţi de ecrane, neatenţi la lumea reală (astfel încât vorbesc cu alţii,
pe FB sau chat, chiar şi în prezenţa unor prieteni reali) începi să chestionezi viitorul scolii asa
cum o ştim. Ce îţi mai poate „preda“ un profesor care să nu se „găsească“ (şi încă sub forme mai
abundente) pe net? Nu este informaţia deţinută de profesor depăşită în fiecare clipă? Nu este el
doar exponentul unui „canon“ în plină şi inexorabilă disoluţie?”

Semnele de întrebare care au fost ridicate cu privire la acest subiect și nu numai, ci pe parcursul
întregii cărți, ne ajută să ne gândim serios la schimbările prin care trece generația noastră și cea
care acum se ridică și provocările pe care le întâmpinăm de la an la an.
În concluzie, cartea ,,Facebook- Fabrica de narcisism,” țintește exact problemele și chestiunile cu
care ne confruntăm în ziua de astăzi, subiectul abordat fiind de actualitate și adresat publicului
tânăr și celor în domeniu, pentru a conștientiza și înțelege contextul lumii în care trăim.