Valdenzi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Valdenzii sau Săracii din Lyon[1] sunt adepții mișcării de protest

religios și social inițiate de negustorul Pierre Valdes la sfârșitul
secolului al XII-lea în sudul Franței.[2][3] Mișcarea a cuprins
ulterior și nordul Italiei, de acolo răspândindu-se mai departe.
Aceștia au fost adepți ai unei tradiții bisericești proto-protestante
care a început ca o mișcare ascetică în creștinismul occidental
înainte de Reformă.

În centrul Italiei a apărut concomitent o mișcare asemănătoare

inițiată tot de fiul unui negustor bogat, Francisc de Assisi. Acesta
nu a ales confruntarea directă cu ierarhia bisericească, ci a inițiat
înnoirea spirituală din interior, prin întemeierea ordinelor
franciscane.

După excomunicarea lui Pierre Valdes de către arhiepiscopul de Emblema mișcării valdenze, cu
Lyon, valdenzii au fost urmăriți și persecutați ca eretici de inscripția Lux lucet in tenebris,
Inchiziție. „Lumina luminează în întuneric”.

În data de 22
iunie 2015 papa Protestantism
Francisc le-a cerut
valdenzilor iertare
pentru persecuțiile
suferite.[4][5]

Istorie (Cele 95 de teze)

Reforma Protestantă
Istorie
Mișcări Pre-Reformă
Husiți ·
Lolarzi ·
Valdenzi
Mișcări ale Reformei
Anabaptism ·
Anglicanism ·
Calvinism ·
Contrareforma ·
Disidenți și Nonconformisti
·
Luteranism ·
Bracia Polscy ·
Remonstranți
v ·d ·m (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Protestantism&action=edit)

Pierre Valdes a predicat sărăcia apostolică ca fiind calea spre perfecțiune. Învățăturile au intrat în conflict cu
Biserica Catolică și până în 1215 valdenzii au fost declarați eretici. Supuși unei persecuții intense, au fost
aproape anihilați în secolul al XVII-lea și au fost confruntați cu discriminări organizate și generale în
secolele care au urmat. În secolul al XVI-lea, valdenzii l-au influențat reformatorul elvețian timpuriu
Heinrich Bullinger. După ce au găsit ideile altor reformatori asemănătoare cu ale lor, aceștia au fuzionat în
reforma protestantă mai mare și, odată cu rezoluțiile de la Chanforan din 12 septembrie 1532, au devenit în
mod formal o parte a tradiției calviniste.

Încă din 1631 cărturarii protestanți și teologii valdenzi au început să-i considere pe valdenzi ca fiind
înaintașii timpurii ai Reformei, care, credeau ei, au menținut credința apostolică în fața opresiunii catolice.
Valdenzii moderni împărtășesc principiile esențiale cu calviniștii, inclusiv preoția tuturor credincioșilor,
politica congregațională și o viziune „scăzută” a anumitor sacramente precum Împărtășania și Botezul.
Valdenzii sunt membri ai Comunității Bisericilor Protestante din Europa și ai afiliaților săi din întreaga lume.

Note
1. ^ A History of the Waldensians (https://www.museeprotestant.org/en/notice/a-history-of-the-w
aldensians/) (în engleză), Musée protestant
2. ^ Waldenses | Description, History, & Beliefs | Britannica (https://www.britannica.com/topic/W
aldenses) (în engleză), www.britannica.com
3. ^ CATHOLIC ENCYCLOPEDIA: Waldenses
(http://www.newadvent.org/cathen/15527b.htm), www.newadvent.org
4. ^ Unterdrückte Glaubensgemeinschaft. Papst Franziskus bittet Waldenser um Verzeihung (h
ttp://www.rp-online.de/panorama/ausland/papst-franziskus-bittet-waldenser-um-verzeihung-a
id-1.5183505), rp-online.de, 22 iunie 2015. Accesat la 31 octombrie 2020.
5. ^ Papa Francesco chiede perdono ai valdesi: dalla Chiesa atti inumani (https://www.ilmessa
ggero.it/primopiano/vaticano/papa_francesco_chiesa_valdese_prima_volta_storia-1105062.
html), ilmessaggero.it, 22 iunie 2015. Accesat la 31 octombrie 2020.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valdenzi&oldid=15001833