Reforma Protestant, cteodat numit i Revoluia Protestant, a fost o micare n secolul XVI de a

reforma Biserica Catolic din Europa Occidental. Reforma a fost nceput de Martin Luther, cu Cele 95 de teze despre practica indulgenelor. La sfritul lunii Octombrie 1517, el le-a afiat pe ua Bisericii Castelului din Wittenberg, folosit n mod obinuit ca afiier pentru comunitatea universitar. n Noiembrie, le-a trimis diferitelor autoriti religioase ale timpului. Reforma s-a sfrit n divizare, prin ntemeierea unor noi instituii. Protestantismul nutrete nobila aspiraie de a reveni la formele primare ale cretinismului. Principiile fundamentale ale protestantismului l deosebesc att de catolicism ct i de Biserica Ortodox. Protestanii de toate categoriile, luterani, zwinglieni i calvini sau reformai se deosebesc de cele doua Biserici, n nvtura lor despre har, mntuire, Biseric, sfinenie, numrul i valoarea Tainelor. n nvtura luteran despre mntuirea omului numai prin credin, st n legtura ci concepia lor despre coruperea total a chipului i asemnrii omului cu Dumnezeu, prin cderea protoprinilor Adam i Eva n pcatul originar, nct omul este incapabil de vreun efort personal n actul mntuirii, adic s fac ceva bun de la sine i ca atare faptele bune ale omului nu pot avea n actul mntuirii nici un rol. Referitor la predestinare, luteranii susin c Dumnezeu tie totul mai dinainte i rnduiete totul mai dinainte. n nvtura despre Biseric, ei prefer concepia despre Biserica invizibil, nu admit infailibilitatea bisericii ca depozitar a carismei adevrului i nici infailibilitatea sinoadelor ecumenice. Nu admit ierarhia bisericeasc haric, stabilit canonic pe temeiul succesiuni apostolice ci preoia universal. Renaterea moral a omului se face n legtur direct cu Hristos, fr mijlocirea ierarhiei harice. n ortodoxie i catolicism, ns, acestea se face prin mijlocirea ierarhiei harice.

Trebuie evocat cu mult naintea diferenelor sensibile de natur economic, mental, social pe care Uniunea European le implic ntre rile membre momentul Reformei protestante din secolul al XVI-lea, pentru a nelege c varietatea este cuvntul de ordine al civilizaiei apusene. Momentul care a marcat punctul central al sciziunii Occidentului a fost conciliul de la Trento, cel mai lung i cel mai politic din istoria bisericii occidentale i ultimul naintea celor din epoca modern (Vatican I, 1869-1870; Vatican II, 1962-1965). n cele din urm, n nordul Italiei, la Trento (anticul Tridentum) se deschide, la 31 mai 1545, aceast adunare a prinilor Bisericii chemai a dezbate, n spiritul timpului, ceea ce se prefigura ca o nou ordine spiritual i, implicit, politic vest-european. Este drept c, de la bun nceput, protestanii au lipsit, participanii catolici cu o predominare net a episcopatului italo-spaniol, aadar a nucleului dur al bisericii romane deciznd a discuta despre consecinele noii doctrine a celor ce nu veniser la ntlnirea conciliar, n spirit de bunvoin rbdtoare i patern. Biserica rmnea pentru prinii din conciliul tridentin un fapt de comunitate: ea nu s-a nelat vreodat, de la Hristos i discipolii si pn la Augustin, Ieronim, Ambrozie i pn la celebrii capadocieni ai Rsritului. Ceea ce se accepta, ns, era doctrina venit din umanismul pios al Renaterii, cea a liberului arbitru, aa cum o conturase mpotriva lui Luther i a tradiiei augustiniene Erasmus din Rotterdam: era acea perspectiv luminoas care fcea pe om prta la dumnezeire i potrivit creia natura uman, cndva ntinat de pcatul originar, este capabil s-i dobndeasc propria salvare.]
Politica La mijlocul sec XVI locuitori Europei erau mult mai religiosi decat in zilele noastre. Insa clasa conducatoare vedea religia prin prisma politici. Astfel, cand se ivea posibilitatea unor schimbari la nivelul religiei nu era Oare aceste schimbari vor determina o forma noua purificata de religie? ci oare care va fi efectul acestor schimbari la nivelul echilibrului politic de forte?.Religia in sec XVI era vazuta ca o forta menita sa mentina situatia deja existenta. Conducatori statelor erau reprezentantii lui Dumnezeu

pe Pamant si considra ca cei care le incalca autoritatea comit un mare pacat.Pe fondul razboiului taranesc ( 1524-1525 germania) are loc ascensiunea lui Martin Luther printre reprezentantii clasei conducatoare , intrucat sustine ideea datoriei fiecarui om de a se supune stapanului sau. Calvin isi clarifica pozitia, urmand calea adoptata de Luther insa ii aduce unele modificari destul de importante.Conceptia lui decurge din invataturile lui despre pacatul originar.Ptr el este foarte cla ca Dumnezeu a stabilit un sistem de putere temporala exercitata de magistrati ptr ca faptele condamnabile ale oamenilor sa fie pedepsite.LA fel delimpede fiind obligatia credinciosilor de a isi asculta conducatori.Din punctul lui de vedere , Calvin indeamna inclusiv la respectarea conducatorilor nedemni.Explicatia pe care o da , provine de la forta divina, intrucat oameni au facut rele au parte de un conducator nedemn. Insa Calvin traseaza o limita a conducatorilor peste care nu pot sa intervina si anume subordonarea bisericii puterii civile. Astfel el se deosebeste de Luther si Zwingli. Miscarea lui se intensifica si isi gaseste simpatizanti in intreaga Europa, insa ii sunt solicitate sfaturi , intrebandu-l daca exista imprejurari in care sa se opuna rezistenta in mod activ actiunilor unui conducator. La inceput, Calvin a fost limpede si consecvent , emitand o rezistenta pasiva insa datorita executari unui numar mare dintre adeptii sai din Franta ajunge la concluzia ca aceia dintre conducatorii de rang inferior care au fost alesi de masele populare au datoria sa tina piept actiunilor tiranice ale superiorilor lor. Astfel s-a nascut doctrina calvina potrivit careia persecutiei i se poate opune rezistenta atata vreme cat aceasta este dirijata de oameni care sunt autoritati oficiale.Calvinismul era privit ca dusman al monarhiei si prietenul republicanismului.De aceea Geneva era locul sau de nastare si a aramas cartierul general al calvinismului de-a lungul sec XVI ,perioada in care statul oras republican nu a fost readus sub controlul domnitorului. Jean calvin nu a fost un revolutionar in domeniul politicului insa nici un democrat autentic

Societatea AM putea afirma ca toti calvini sunt puritani nu si invers. Calvin considera ca DUmnezeu face viata grea oamenilor daca acestia se abateau de la poruncile date de DUmnezeu. Luther-> afirma ca o practica daca nu exista in biblie si nu dauna celorlalti era acceptata => cei care Calvin ->un bun crestin trebuie sa faca doar ce este scris in biblie Calvin a dus la instituirea puritarismului in Geneva. Insa nu a dorit sa impuna anumite gandiri, ci doar lea exprimat considerand ca acestea sunt cele care vor aduce dezvoltarea societatii.Astfel el nu a intervenit in acest proces, chiar daca unii dintre conationali lui au inteles gresit ideile sale. IN privinta Sexualitati Calvin si adeptii sai au considerat femeia inferioara barbatului avand o clasa inferioara, asemnatoare cu cea a sclavului. Dupa ce si-a luat sotie el a tratat-o ca pe o sora medicala si ca pe o menajera demna de incredere.Insa, chiar daca o considera pe femeie inferioara barbatului, perceptia lui reprezenta o forma mai evoluata a mentalitatilor privind cele 2 sexe. Casatoria se reechilibra, dupa spusele apostolului, femeia putand sa ceara divort in cazul in care barbatul o insela. Ideea generala era de a lega destinele a doua persoane in functie de interesele sociale-economice, insa Calvin reuseste sa schimbe acest lucru

stabilind varsta de casatorie fara consintamantul parintilor la (20 ptr femei si 24 ptr barbati) stabilind clar ca parintii nu isi mai vor sili copii sa se casatoreasca fara voia lor. Aceasta schimbare trebuie sa o punem pe baza idei ca Dumnezeu a creeat pe barbat si pe femeie diferiti oferindu-le in dar o egalitate, care nu trebuie contestata intrucat Dumnezeu in nemarginita Sa intelepciune cunoaste ceea ce trebuie sa fie. In privinta Statului saracilor si nevoiasilor Calvin considera ca ei sunt asa ptr ca meritau sa fie asa si ca aristocratii sau conducatori nu au nimic de a face cu asta. O astfel de conceptie era Inferioara fata de ceea a lui Luther , care punea in centru Existenta lui Dumnezeu(exact ca ceea a lui Calvin) insa nu neglija statutul oamenilor, ei fiind egali in fata lui Dumnezeu. Calvin reuseste sa reformeze societatea, insa datorita plasari oamenilor intr-un plan periferic, ignorandu-le dorintele, este privit de catre societatea sec XX-lea ca cel care a produs o reforma caracterizata de abuzuri si nedreptati. Economia. Gandirea protestanta influenteaza Economia sec XX. Max weber isi sustine tezele potrivit carora gandire protestanta sta la baza capitalismului care se diferentieaza de celelalte sisteme economice.Promovarea valorii adaugata, nu numai ca era oportuna dar era o datorie a alesilor lui DUmnezeu. R.H Towney un simpatizant al ideilor lu M Weber , sustine ca membri calvinisti au muncit si au dovedit mai mult curaj si iscusinta decat oricare alta secta. Predeterminant au fost atitudinele care puneu actiunea in fata contemplatiei, munca in fata comfortului , rezultatul primind binecuvantarea lui Dumnezeu.Spre jumatatea sec XVII calvinisti au tras egal intre mantuire si strangerea averilor. In acest mod daca omul era capabil sa isi stranga averi, pe cont propriu, el ajungea sa primeasca mantuirea. Acumularea de bani devenind o activitate onorabila. Acest lucru in conceptia lui Towney fiind Axul de schimbare a feudalismului in capitalism.Un alt argument sustine camataria ca fiind o schimbare a atitudini fata de investitiile din comert si industrie care a incurajat aparitia capitalismului. Camataria in Evul Mediu nu era acceptata de biserica fiind socotit un pacat sa obtii profituri din bani altora.Towney sustine ideea cresteri dobanzilor ca fiind una buna si il considera pe Calvin un parinte al capitalismului. Chiar daca in conceptia Evului Mediu , negustori erau niste paraziti nu il impiedica pe Towney sa ii considere pe acestia la fel de importanti ca si proprietati de pamanat. Calvin nu credea in accesul tuturor la profit, insa nici in orice activitate care punea interesele particulare in fata intereselor generale. De aceea in Noua Anglie s-au facut eforturi sustinute ptr a intari relglementarile menite sa limiteze interesele economice personale fiind intocmite legi care stigmatizau principii cum ar fi: Omul poate sa cumpera cat de ieftin si sa vanda cat de scump poate,daca pierde din marfuri poate ridica pretul,poate sa vanda dupa propria indemanare sau pricepere, si poate vinde chiar daca iese in pierdere. Faptul ca atat Calvin cat si adeptii lui insinuau necesitatea de a il aseza pe Dumnezeu deasupra tuturor lucrurilor, comunitatea dupa el si mai apoi individul au facut ca argumentele lui Weber si Tawney sa nu fie prea convingatoare.Weber si adeptii lui au cam exagerat lucrurile si au neglijat alte aspecte care ar fi putut avea un rol la fel de important ca cel al religiei in distrugerea caracteristicilor econimice specifice Evului Mediu. Chiar tezele lui Weber si Tawney nu sunt acceptate in forma lor originala de catre istorici comporani asta nu inseamna ca au fost lipsite de valoare. ELE reprezinta o piatra de hotar in studiul istoriei moderne.Reforma protestanta a pornit din sanul biserici catolice si a cunoscut un moment de desprindere influentand societatea si gandirea din aceea perioada. Insa acest lucru a capatat amploare si ameninta autoritatea catolica Astfel Roma era din nou punctul focal. al catolicismului, cel care

decidea, pe plan spiritual, destinele unei mprii universale. Decis a nva din lecia unei mari nfrngeri care a fost pentru sine Reforma, papalitatea roman hotrte cum s-i organizeze, potrivit elurilor expansiunii sale i a recuperrii pierderilor teritoriale i ideologice care nu fuseser puine, o autentic propagand prin instrucie, printr-o nvtur teologic i nu numai care a pus o parte din temeiurile Europei moderne. Aa s-au nscut, n spiritul ofensiv al Contra-Reformei i pentru pregtirea celor ce trebuiau s acioneze n numele Romei ntru convertirea schismaticilor fie ei protestanii din Europa apusean i central, fie ei ortodocii din Rsrit , instituii colare al cror centru era Roma i a cror difuziune a mers pn n Anglia i n Lituania, n rile romne i n arhipelagul grecesc. Concluzie Un eveniment important ce a conditionat decisiv viata intelectuala in Evul Mediu a fost ruperea unitatii lumii catolice prin reforma protestanta fapt ce a dus la emanciparea laicilor de autoritate spirituala.Reformatori de seama ca Martin Luther, Jean Calvin au avut un imbold nou asupra perceptiilor specifice Evului mediu fiind considerati pietrele de hotar ai modernitati.Intrucat aceasta miscare scapa din fraul bisericii catolice, papa organizeaza contra-reforma ptr aducerea oilor ratacite pe drumul cel bun.Finalul apartine unui citat al Papei Paul III considerat de mine emblematic pozitiei Bisericii Catolice fata de orice idee diferita de a lor din perioada Evului Mediu. Mai departe, promit i declar c, atunci cnd se va ivi oportunitatea, voi porni i purta rzboi necrutor, n secret sau deschis, mpotriva tuturor ereticilor, protestanilor i liberalilor, dup cum sunt instruit i s-i extirp i extermin de pe faa ntregului pmnt, i c nu voi crua niciun sex, nicio vrst sau condiie, i c-i voi spnzura, distruge, fierbe, jupui, sugruma i ngropa de vii pe aceti eretici infami; voi sfia pntecele femeilor lor i zdrobi capetele copiilor lor de perete, pentru a anihila pentru totdeauna rasa lor execrabil. Papa Paul III