DENUMIREA CURSULUI: PLANIFICARE CURS Asistent Relații Publice

și Comunicare

PERIOADA CURSULUI:

DATA EXAMENULUI:

TEMA PROIECTULUI: ISTORIA RELATIILOR DIPLOMATICE

DINTRE ROMANIA SI SUA

FORMATOR

PARTICIPANT

Page 1 of 7

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………….1

Relatiile diplomatice dintre Romania si SUA……………………………1

Concluzii…………………………………………………………………6

Bibliografie
 Page 2 of 6

Istoria relatiilor diplomatice dintre Romania si SUA

1. Introducere

In secolul XX, relatiile SUA-Romania au pendulat intre cordiale, Romania luptand de

partea Aliantei in Primul Razboi Mondial si reci, Romania declarand razboi in 1941 Statelor
Unite ale Americii, iar in prima parte a perioadei Razboiului Rece relatiile au fost aproape
inghetate.
Relatiile SUA-Romania au inceput sa se imbunatateasca incepand cu anii 1960, cand
Romania a inceput sa isi distanteze politica externa de cea a Uniunii Sovietice, mai ales dupa
invazia sovietica a Cehoslovaciei in 1968.
Anii 1970 au reprezentat si ei o perioada de incalzire a relatiilor, ca urmare a cresterii
numarului de schimburi culturale, stiintifice si educationale. Totusi ani 1980, aduc din nou
incordarea relatiilor ca urmare a criticilor aduse situatiei drepturilor omului in Romania.
Revolutia din decembrie 1989, din Romania, care a detronat regimul comunist, aduce o
schimbare in relatiile dintre cele doua state, legaturile devenind mai stranse.

2.Relatiile diplomatice dintre Romania si SUA

Interesul Statelor Unite pentru zona economică a Principatelor s-a manifestat încă din anul
1839, atunci când consulul SUA la Constantinopol, John Porter Brown, recomanda într-un
raport crearea unui vice-consulat pe teritoriul acestora.
Revoluţia de la 1848 a reprezentat momentul care a prilejuit primele contacte politice directe
româno-americane, iar după înfrângerea revoluţiei de la 1848, a avut loc emigrarea în SUA a
unor de revoluţionari români participanţi la revoluţia din Transilvania.
Data de 29 ianuarie 1850 marcheaza prima instituţionalizare a relaţiilor româno-americane,
prin inaugurarea, la Galaţi, a primului oficiu consular cu rang de viceconsulat al S.U.A. în
România, viceconsul onorific fiind numit negustorul Anton Negroponte.
Interesului crescut pentru zona Principatelor, face ca la 30 martie 1858, James Buchanan,
preşedintele SUA, sa numeasca la Galaţi primul consul american, Henry T. Romertze,
momentul fiind considerat începutul relaţiilor consulare între România şi SUA.
Domnitorul Al. I. Cuza este cel care a exprimat dorinţa Principatelor Unite de a „întreţine
relaţii prieteneşti” cu poporul american şi de a încheia un tratat de comerţ şi navigaţie,
înaintând un proiect în acest sens, dar şi un tratat de asistenţă militară din partea Statelor
Unite iar Principele Carol I a continuat politica predecesorului său, existând din partea sa un

Page 3 of 6

interes particular în direcţia încheierii unor contracte comerciale privind procurarea de

armament de provenienţă americană.
Istoria relatiilor diplomatice bilaterale romano-americane incepe oficial la data de 14 iunie
1880, la inceput la nivel de agentie diplomatica, pentru ca dupa doua luni aceasta sa fie
ridicata la nivel de legatie.
Presedintele SUA de la acea vreme, Rutherford B. Hayes, a semnat o scrisoare prin care il
informa pe domnitorul Carol I aupra numirii lui Eugene Schuler in calitate de agent
diplomatic/consul general al SUA in Romania, acest moment marcand practic stabilirea
relatiilor diplomatice.
Diplomatul american şi-a stabilit reşedinţa la Casa Capsa, era cunoscator al limbii romane,
publicând mai multe texte despre literatura română în revista americană „The Nation” fiind
ales ulterior şi membru al Academiei Române de Ştiinţe. Drept răspuns, tot în anul 1880 a
fost trimisă în S.U.A. prima misiune diplomatică română condusă de colonelul Sergiu
Voinescu cu misiunea specială de a notifica independenţa de stat a României,.
Legatia Romaniei in SUA, a fost infiintata in octombrie 1917 si deschisa efectiv odata cu
sosirea la post a sefului misiunii si prezentarea scrisorilor de acreditare, la 15 ianuarie 1918.
Primul sef de misiune a fost Dr.Constantin Anghelescu, trimis extraordinar si ministru
plenipotential, numit incepand cu data de 1 octombrie 1917.
Relatiile diplomatice au fost intrerupte la 12 decembrie 1941 si au fost reluate la 7 februarie
1946, la nivel de legatie iar la data de 1 iunie 1964, relatiile diplomatice dintre cele doua state
au fost ridicate la nivel de ambasada.
Participarea României la Primul Război Mondial a fost elogiată de însuşi preşedintele de
atunci al Americii, Woodrow Wilson, care, într-un mesaj adresat regelui Ferdinand, afirma:
„Cetăţenii Statelor Unite au urmărit cu sentimente de cea mai caldă simpatie şi
admiraţie lupta curajoasă a Maiestăţii Voastre şi a poporului Român de a feri de
dominaţia militarismului german integritatea ţării şi libertatea naţională”.
Primul ambasador român la Washington a fost acreditat Petre Bălăceanu în timp ce ca
ambasador al Statelor Unite la Bucureşti a fost W. Crowford.
După acest moment, a urmat o perioadă fastă în relaţiile României cu SUA, marcată şi de
înmulţirea vizitelor bilaterale la nivel înalt, culminând cu prima vizită a unui preşedinte
american în România şi prima în Europa de Est după Primul Război Mondial. Nixon a venit
la Bucureşti în 2-3 august 1969, fiind primit de Ceauşescu, iar pe parcursul vizitei şeful
statului american a făcut mai multe declaraţii măgulitoare la adresa poporului român. Vizita a
marcat aprofundarea relaţiilor bilaterale, concomitent cu reducerea dependenţei României
faţă de Rusia
Un moment important in reprezinta anul 1975 cand Senatul S.U.A aproba, cu 88 de voturi
pentru şi două împotrivă, Rezoluția 35 prin care se adopta recomandarea preşedintelui
Statelor Unite de instituire a clauzei națiunii celei mai favorizate în comerțul dintre cele două
țări prin intermediul Acordului comercial dintre Statele Unite ale Americii şi Republica
Socialistă România, iar Camera Reprezentanților, la rândul ei, voteaza cu 355 de voturi
pentru şi 41 împotrivă Rezoluția 252 referitoare la Acordul comercial româno-american prin
care se instituia acordarea reciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate.
Însă începutul anilor ’80 avea să aducă o răcire sub toate aspectele a relaţiilor dintre cele
două ţări, motivată în special de opacitatea regimului comunist de la Bucureşti faţă de orice

Page 4 of 6

posibilă schimbare în ceea ce priveste respectarea drepturilor omului.

Revoluţia din 1989 si perioada imediata aduce o stare de oarecare expectativă in ceea ce
priveste relatiile dintre România si SUA, însă începând cu data aderării României la
Parteneriatul pentru Pace – 26 ianuarie 1994, şi cu anunţul ţării noastre privind hotărârea de a
fi primită în Alianţa Nord-Atlantică, relaţiile bilaterale au luat amploare.
Un moment important in istoria relatiilor diplomatice romano-americane il reprezinta vizita
la Bucuresti a presedintelui SUA, Wiliam Jefferson Clinton, moment care marcheza lansarea
Parteneriatul Strategic Bilateral, cadru de colaborare vizand consolidarea relatiilor bilaterale,
sustinerea procesului de reforma si a demersurilor de integrare euro-atlantica a tarii noastre,
promovarea rolului Romaniei de factor de stabilitate si securitate in Europa de sud-est.
 După 11 septembrie 2001 şi disponibilitatea totală a României de a se alătura Statelor Unite
ale Americii în lupta împotriva terorismului, România devine nu numai un aliat de încredere
al celui mai important membru al NATO, ci şi o membră de facto a Alianţei Nord-Atlantice,
din 2004.
Anul 2003, marcheza un alt moment important in istoria relatiilor dintre cele doua state,
autorităţile americane acordand României statutul de „economie de piaţă”, element important
în promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în
planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.
In anul 2004, Romania s-a alaturat Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord( NATO)
consacrandu-se drept aliat statornic, atat al Statelor Unite, cat si al NATO. In acest sens,
Romania a continuat sa isi dezvolte capacitatile pentru operatiunile organizatiei si pentru cele
multinationale, demonstrand in multe randuri dorinta de a furniza forte si bunuri pentru a
sustine interesele nationale comune, contribuind semnificativ cu trupe, echipamente si alte
forme de sprijin, oferite in Afganistan, Libia si Kosovo.
La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind
Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.
Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre
cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic,
securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.
În contextul adoptării Declaraţiei Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task
Force) pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document.
In acelasi an a fost semnat un acord de aparare antiracheta iar in octombrie 2014, Marina
Statelor Unite a intemeiat oficial Unitatea de Sprijin a Fortelor Navele- Deveselu.
Domeniul energiei, este parafat in 2020, printr-un proiect de acord interguvernamental
pentru a coopera in ce priveste extinderea si modernizarea programului de energie nucleara
civila in Romania. Odata executat formal, acest acord istoric pune bazle pentru ca Romania
sa utilizeze expertiza si tehnologia SUA cu o echipa multinationala care sa construiasca
unitatile de reactor 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda si unitatea reactorului 1.
Acordul subliniază importanţa parteneriatului strategic între Statele Unite şi România şi angajamentul
reciproc al celor două părţi pentru securitatea energetică în regiune.

Page 5 of 6

3.Concluzii

Statele Unite si Romania au stabilit relații diplomatice inca din secolul al XIX-lea, relatii
care de-a lungul istoriei au fost cand cordiale, cand tensionate, existand si momente cand
acestea au fost intrerupte. După 1989, cand politicile României au devenit în mod neechivoc
pro-vestice si in deceniile următoare, Statele Unite și România și-au consolidat relațiile,
amplificând colaborarea pe obiectivele comune, inclusiv în ce privește dezvoltarea
economică și politică, reforma apărării și amenințările netradiționale precum criminalitatea.
În plus, Statele Unite și România și-au luat un angajament reciproc de a susține drepturile
omului, statul de drept, pacea și libertatea pentru toată lumea. Cele două țări sunt conectate
prin numeroase legături între oameni în afaceri, în artă, burse, precum și o mulțime de alte
schimburi. Promovarea de către România a unei cooperări mai ample între vecinii săi din
zona Mării Negre, în domeniul apărării, al ordinii și siguranței publice, al energiei, dezvoltării
economice și al mediului completează obiectivul Statelor Unite de a spori stabilitatea în
această regiune sensibilă și importantă.

Page 6 of 6

BIBLIOGRAFIE

https://ro.usembassy.gov

https://ro.wikipedia.orgi

https://www.rador.ro
https://www.mae.ro

https://historia.ro

https://economica.net