Tema 6: Contabilitatea circulaţiei ambalajului

1. Clasificarea ambalajului.
2. Evidenţa ambalajului ţinută de persoanele cu răspundere materială.
3. Perfectarea documentelor la intrarea şi ieşirea ambalajului.
4. Contabilitatea ambalajului.

-1-
Ambalajul reprezintă obiectul ambalării, transportării şi păstrării mărfurilor, produselor
finite, materiei prime ş.a. bunuri materiale.
Pentru asigurarea păstrării şi utilizării raţionale a ambalajului este necesar să să
organizeze perfectarea documentară la timp a mişcării şi păstrării lui la întreprindere. Marea
diversitate a ambalajelor şi caracteristicile unora dintre ele face necesară clasificarea lor după
mai multe criterii[18,p.175]
1. După natura meterialului din care sunt confecţionate se disting:
 din lemn, ce includ butoaie pentru lichide, pentru marfă uscată, bacuri lăzi şi
fanere.
 de pânză, plasă şi rogojină, ce includ saci pentru zahăr şi produse de panificaţie,
 de metal, includ lăzi butoaie, bacuri, coşuri,
 polimerice, includ lăzi, butoaie, saci peliculă,
 de carton, includ lăzi, cutii, saci de hîrtie,
 de sticlă, includ sticle şi borcane,
 containere pentru legume şi fructe.
2. După provenienţă ambalajele pot fi:
 indigene (de pe loc)
 din import
3. După posibilitatea de utilizare:
 recuperabile
 nerecuperabile
4. După modul, durata de funcţionare utilă şi valoarea unitară a ambalajelor avem:
 ambalaje incluse în categoria mijloacelor fixe, ce sînt utilizate de mai multe ori
(cisterne)
 ambalaje de natura mijloacelor circulante incluse în categoria obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată şi materialelor de ambalat.
5. După modalitatea de facturare şi decontare, ambalajele pot fi:
 facturate aparte de mărfuri -ce circulă prin restituire către furnizori
 nefacturate –cele ambalaje care sunt incluse în preţul mărfii.
Ambalajul de unică folosinţă utilizat în procesul de producţie este inclus în categoria
meterialelor, iar în comerţ în categoria mărfurilor. La ambalaj deasemenea se referă materialele
şi accesoriile destinate fabricării ca: piese pentru asamblarea lăzilor, cercuri pentru butoaie,
mijloace de acoperire ca capace din plută şi polietilenă.

-2-
Persoanele cu răspundere materială sunt obligate să ţină evidenţa operativă a circulaţiei
ambalajului în Registre speciale pe secţiuni diferite: ambalaje de lemn, carton, metal, masă
plastică, fară divizare pe calităţi. Sacii se evidenţiază aparte pentru produsele de panificaţie, de
zahăr, iar în cadrul acestor grupe: pe tipuri de rezistenţă şi pe categorii.
Evidenţa ambalajului are loc în UCA şi UAP în etalon natural şi valoric, în „Borderoul de
circulaţie a ambalajelor”, care se află pe verso la „Raportului marfar al gestionarului”.
În caz de existenţă a mai multor tipuri de ambalaje, evidenţa se ţine în acelaşi document
numai pe foi diferite prezentate împreună cu „Raportul marfar”.
 La întreprinderile cu ridicata şi la depozitele de achiziţie, evidenţa cantitativă se
efectuează în Cartea marfară sau în „fişele speciale”. La depozitele de legume şi fructe evidenţa
operativă a circulaţiei ambalajului se ţine în „cărţi speciale” pe fiecare tip de ambalaj în baza
documentelor primare de intrare, ieşire şi sold.
La depozitele întreprinderilor de producţie (vinicolă, de conserve, de panificaţie),
evidenţa cantitativă se efectuează în „fişe”, iar a butoaielor în „jurnalul circulaţiei butoaielor”.
Persoanele cu răspundere materială înregistrează operaţiile de intrare şi ieşire a ambalajului în
borderouri, cartele, raporturi de producţie în ziua efectuării acestor operaţii şi determină la
sfîrşitul zilei soldul.
Pentru ambalajele care se află la UCA datele privind circulaţia lor se înscrie pe total în
perioada de Dare se Seamă, iar la depozitele de legume şi fructe stocul se determină zilnic în
„cartea evidenţei cantitative a intrărilor şi ieşirilor de ambalaje”.
După finalizarea înregistrărilor în această carte toate documentele primare se transmit în
contabilitate în termenele stabilite însoţite de „Raportul gestionarului de marfă” în UCA,
„Raportul asupra alimentaţiei publice” sau „Raportul de circulaţie a mărfurilor şi ambalajului la
depozit” în UCR sau în cele de achiziţie.
Persoana cu răspundere materială ale punctelor de recepţie a ambalajului din sticlă de la
populaţie în „raportul marfar” reflectă valoarea ambalajului în coloana „mărfuri” iar în coloana
„ambalaj” se indică valoarea lăzilor, containerilor ce sunt destinate pentru păstrarea şi
transportarea ambalajului din sticlă.
Ambalajul în care este ambalată marfa şi care se eliberează cumpărătorilor (sticle,
borcane) cît şi cel ce este colectat gol de la populaţie se evidenţiază ca marfă. Iar sticlele primite
de la depozitele angro şi întreprinderi cu amănuntul se evidenţiază ca ambalaj.
Ambalajul utilizat ce trebuie restituit furnizorilor în raportul marfar se indică aparte la
intrări, ieşiri şi sold în coloana „ambalaj”. Lucrătorii contabilităţii trebuie să controleze
sistematic corectitudinea înregitrsărilor efectuate de persoane cu răspundere materială în
„Registru” sau „Cartea de evidenţă cantitativă a ambalajului”. La finele lunii sau cînd are loc
inventarierea se verifică datele contabile cu datele persoanelor cu răspundere materială: intrările,
ieşirile şi calcularea soldului.
Evidenţa analitică a circulaţiei ambalajului în contabilitatea UCA şi Alimentaţia publică
se ţine în etalon valoric, iar la locul păstrării de către persoanele cu răspundere materială în
„Jurnalul Order” şi „borderoul de circulaţie a mărfurilor şi ambalajului” atît valoric cît şi
cantitativ.
Pe verso al raportului gestionarului ambalajul se evidenţiază în expresie naturală şi
valorică.

-3-
Recepţia cantitativă şi calitativă a ambalajului gol şi cu mărfuri trebuie să se efectuieze
potrivit regulilor de recepţie a producţiei şi mărfurilor. Ambalajul intrat la întreprindere
împreună cu mărfurile trebuie perfectat prin aceleaşi documente cu care este perfectată
documentar recepţia mărfurilor în funcţie de sursele de intrare şi anume: factura fiscală,
certificat de calitate, act de recepţie, procesele verbale comerciale ş.a.
Persoana cu răspundere materială la recepţia mărfurilor ambalate trebuie să verifice:
[18,19,p.180]
1. Corespunderea cantităţii efective intrate de ambalaje cu cantitatea stabilită în
documentele de însoţire.
2. Existenţa şi corectitudinea marcării şi corespunderea acesteia cu cerinţele standardelor
sau contractelor.
3. Corespunderea calităţii ambalajului cu cerinţele standardelor sau contractului indicate în
documentele de însoţire.
4. Corespunderea preţului indicat în documentele de însoţire de la furnizor cu preţul din
contract.
 Ambalajul intrat care nu asigură păstrarea mărfurilor poate fi reflectat la intrări ca
material de ambalat potrivit actului întocmit de comisia numită de conducătorul întreprinderii. În
baza aceluiaşi Proces verbal se reflectă la intrări şi ambalajul care nu este înregistrat în
documentele de însoţire de la furnizor. Eliberarea ambalajului se perfectează cu aceleaşi tipuri de
documente cu care se documentează ieşirea mărfurilor (factura fiscală, certificat de calitate ş.a).

-4-
Pentru contabilitatea operaţiilor cu ambalajele se utilizează contul 217.5 „Ambalaj cu
marfă şi gol”. În debit se înregistrează intrarea ambalajelor în gestiune, iar în credit costul
ambalajelor vîndute şi alte ieşiri. Soldul final al contului 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” este
debitor şi caracterizează stocul ambalajelor funcţionabile la preţuri de achiziţie aflate la
dispoziţia întreprinderii.
Intrarea ambalajelor în patrimoniu de la diferiţi furnizori împreună cu mărfurile la
valoarea de achiziţie fără TVA, se înregistrează astfel:
Dt 217.5„Ambalaj cu marfă şi gol”
Ct 521„Datorii comerciale curente”
TVA inclusă în valoarea ambalajelor reflectată în factura fiscală într-un rînd separat
devine deductibilă pentru suma TVA. Ambalajele ce nu se vor returna ulterior furnizorului,
deoarece sunt destinate vînzării către populaţie, li se calculează preţul de vînzare cu amănuntul
cu însumarea adaosului comercial. Încasările din vînzarea ambalajelor se înregistrează ca
venituri din vînzarea altor active circulante. Ambalajele deteriorate sau nefuncţionabile sînt
apreciate drept pierderi operaţionale şi sunt consemnate într-un proces verbal.
Cheltuieli ce ţin de repararea, întreţinerea şi operarea ambalajelor în conformitate cu
SNC, se evidenţiază în contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”. Astfel în
componenţa acestora se atribuie:
- pentru saci, diferenţele de preţ condiţionate de diminuarea calităţii şi categoriei, în
procesul utilizării.
- pentru ambalajele de lemn, cheltuieli legate de reparaţie şi întreţinere.
- pentru ambalajele de natura mijloacelor fixe, uzura calculată, cheltuieli privind reparaţia
şi întreţinerea acestora, precum şi cheltuieli de manipulare şi recuperare a lor.

EXEMPLU: Întreprinderea de comerţ a primit mărfuri însoţite de mabalaje contra plată prin
virament, înscrise separat în factură, în valoarea de 2250 lei, inclusiv TVA de 375 lei. În
contractul de livrare nu s-a specificat returnarea acestor ambalaje şi Întreprinderea de comerţ a
decis vînzarea lor la un preţ de 2700 lei inclusiv TVA de 450 lei.
1. La recepţionarea ambalajelor de la furnizori în baza documentelor de însoţire:
Dt 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” 1875
Dt 534„Datorii faţă de buget” 375
Ct 521„Datorii comerciale curente” 2250
2. Pentru diferenţa de preţ aplicată la ambalajele destinate vînzării:
Dt 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” 375 (2700-450-1875=375)
Ct 831 „Adaosul comercial” 375
3. Virarea sau transferarea datoriei faţă de furnizor privind ambalajele primite:
Dt 521„Datorii comerciale curente” 2250
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 2250
4. Încasarea numerarului din vînzarea ambalajelor:
Dt 241 „Casa” 2700
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” 2250 (2700-450=2250)
Ct 534„Datorii faţă de buget” 450
 5. Înregistrăm costul ambalajului vîndut:
Dt 714.1 „Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor active circulante ieşite”
1875
Ct 831 „Adaosul comercial” 375
Ct 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” 2250

La vînzarea ambalajelor ca şi pentru toate bunurile destinate comercializării, preţurile se

negociază. În scopul asigurării recuperabilităţii ambalajelor livrate se utilizează preţurile de gaj
la formarea cărora se i-au în consideraţie preţurile de achiziţie. Deoarece acest tip de ambalaj are
o participare multiplă în circulaţia mărfurilor nu-i cazul de a separa de fiecare dată suma TVA
inclusă în preţ.

EXEMPLU: Unitatea Comercială a primit cu mărfurile şi ambalaj în sumă de 5000 lei în

sortiment:
- 100 lăzi de polimer cu preţ de 20 lei-suma 2000 lei,
- 500 saci cu preţ de 4 lei-suma de 2000 lei.
- 400 cutii de mucava cu preţ de 2,5 lei-suma de 1000 lei.
Datoria privind ambalajele a fost achitată împreună cu mărfurile. Lăzile conform
contractului au fost primite la preţ de gaj şi au fost returnate furnizorului. Sacii s-au returnat la
acelaşi preţ cu achitare imediată. Cutiile de mucava au fost primite la preţ de achiziţie şi s-au
returnat furnizorului la preţ de 2,2 lei pentru fiecare, preţul fiind redus din cauza deprecierii
calităţii:
1. Recepţia ambalajelor la preţ de gaj(lăzi):
Dt 217.5„Ambalaj cu marfă şi gol” 2000 (100*20)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 2000
2. Pentru ambalajele la preţ de achiziţie:
a) Dt 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” 2500 ((500*4)+(400*2,5)-3000/6)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 2500
b) Dt 534 „Datorii faţă de buget” 500 (300/6)
Ct 521„Datorii comerciale curente” 500
3. Achitarea datoriei către furnizor pentru ambalajele primite:
Dt 521„Datorii comerciale curente” 5000
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” 5000
4. Livrarea ambalajelor către furnizori la valoarea totală a acestora :
Dt 221 „Creanţe comerciale” 4880
((100*20)+(500*4)+(400*2,2))
Ct 534„Datorii faţă de buget” 480 ((2000+880)/6)
Ct 612„Alte venituri din activitatea operaţională” 4400
5. Înregistrăm costul ambalajelor livrate către furnizor:
Dt 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” 4400
Ct 217.5„Ambalaj cu marfă şi gol” 4400
6. Pentru diferenţa de preţ:
Dt 714.9 „Alte cheltuieli operaţionale” 100 ((2,5-2,2)*400-120/6)=100
Ct 217.5 „Ambalaj cu marfă şi gol” 100
7. Reflectăm suma TVA aferentă diferenţei de preţ:
Dt 713 „Cheltuieli administrative” 20
Ct 534 „Datorii faţă de buget” 20