1.

Constipatia
Constipatia pacientului varstnic: varstnicii au o probabilitate de cinci
ori mai mare de a prezenta constipatie. La aceasta categorie de
pacienti, constipatia este favorizata de:
– dieta precara;
– aportul insuficient de lichide;
– eforturile fizice suboptimale;
– efectele adverse al medicatiei unor afectiuni cronice;
– neglijarea momentelor de evacuare intestinala;
– obiceiurile alimentare nesanatoase joaca un rol semnificativ in aparitia
si cronicizarea constipatiei;
– lipsa interesului si a preocuparii pentru mancare – destul de frecventa
la persoanele varstnice, singure, vaduve – favorizeaza o dieta
unilaterala, saraca in fibre vegetale;
– problemele frecvente ale danturii – lipsa dintilor, inlocuita sau nu cu
proteze dentare, nu intotdeauna satisfacatoare functional, obliga
persoanele in cauza sa adopte o alimentatie de consistenta scazuta,
procesata avansat, saraca in fibre;
– persoanele varstnice omit adesea aportul de lichide pentru a evita
urinarea frecventa atunci cand sufera de incontinenta urinara. La
aceasta situatie se adauga mesele neregulate, dieta neechilibrata
calitativ si deficitara cantitativ. Sunt astfel, in final, afectate volumul, care
scade si consistenta scaunelor, care creste, rezultanta fiind scaunele tot
mai rare si mai tari, deci mai greu de evacuat;
– repausul prelungit la pat, dupa accidente vasculare sau de alta natura
sau in cursul unor boli prelungite, cronice, favorizeaza de asemenea
constipatia.
– medicamentele folosite pentru alte boli, cum sunt antidepresivele,
antiacidele cu aluminiu sau calciu, antihistaminicele, diureticele sau
antiparkinsonienele au efecte pro-constipante. Utilizarea, uneori
abuziva, a laxativelor stimulante poate provoca dependenta iar cu
timpul mecanismele naturale de control si evacuare a tranzitului
intestinal sunt tot mai putin eficiente. Folosirea frecventa a clismelor
poate avea efecte similare nedorite, de accentuare a constipatiei si de
agravare a sa.

Diagnosticul de constipație
Pacientul cu tranzit de constipatie trebuie sa se adreseze medicului curant
daca simptomele legate de constipatie sunt severe, dureaza de cel putin
trei saptamani sau daca au aparut unele din complicatiile amintite mai sus.
Medicul va fi informat ori de cate ori apar modificari semnificative sau
prelungite ale tranzitului intestinal. Aspectele anamnestice (istoricul) sunt
cruciale pentru orientarea diagnostica si terapeutica: scaunele sunt rare,
necesita efort pentru evacuare, se insotesc de dureri sau senzatie de
evacuare incompleta?! Medicul trebuie informat corect si complet despre
medicamentele utilizate de la aparitia tranzitului de constipatie.

Constipatia poate fi cauzata de modificarile patologice morfologice

sau obstructive ale tubului digestiv. Medicul specialist poate recomanda
sau efectua testele diagnostice menite sa certifice daca suntem in fata unei
constipatii functionale sau simptomatice, secundare unei boli organice
primare. Astfel, pe langa examenele de rutina, de sange, de urina si de
scaun se va efectua efectua endoscopia digestiva inferioara, respectiv
rectosigmoidoscopia sau colonoscopia totala (in functie de gravitatea
simptomatologiei, durata manifestarilor, natura complicatiilor, varsta
pacientului sau existenta bolilor asociate).

Endoscopia digestiva presupune introducerea la nivelul rectului si a

colonului a unui tub prevazut cu o minicamera video care capteaza imagini
din interiorul intestinului, pe care le inregistreaza pe suport digital. Pe
durata examinarii endoscopice se pot preleva fragmente bioptice de
mucoasa reco-colonica suspectata de boli care vor fi confirmate ulterior in
laboratorul de morfopatologie. De asemenea, in functie de situatia locala,
se pot efectua manevre endoscopice terapeutice de extirpare a
formatiunilor polipoide, sau tumorale, de oprire a sangerarii, etc.. Alte
metode imagistice de examinare a intestinului gros, fara a avea insa
posibilitatile de interventie terapeutica ale endoscopiei digestive, sunt:
irigoscopia cu substanta de contrast, colonografia computer tomografica
sau explorarea cu videocapsula endoscopica.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Pentru evitarea riscului constipatiei, este bine sa se tina seama de
urmatoarele recomandari:
-sa stim ceea ce se incadreaza in normalitate  si sa nu recurgem la laxative
daca nu este absolut necesar;
-sa recurgem la o dieta echilibrata, la tarate neprocesate, la cereale
integrale, la fructe si vegetale proaspete;
-sa bem suficiente lichide, cel putin doi litri zilnic;
-sa efectuam cu regularitate exercitii fizice;
-sa ne rezervam timp suficient pentru toaleta, dupa micul dejun sau cina;
-sa nu neglijam sau sa ignoram senzatia necesitatii de evacuare
intestinala;
-sa ne adresam medicului curant, generalist, internist sau gastroenterolog
in cazul in care ne confruntam cu o modificare prelungita sau semnificativa
a tranzitului intestinal.

Bisacodil comp. 5mg, sup rectale 10 mg

Ulei de ricin 100ml-- Pentru tratarea constipatiei este indicat sa luati cite o lingurita de
ulei in fiecare dimineata. Se poate consuma cu suc de portocale pentru un gust mai
bun. Este indicat sa nu tineti aceasta cura mai mult de 3 zile.