FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE:

DEMOCRAŢIA ATENIANĂ - I

Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări:

A:”Din întregul curs al activităţii sale politice, la început Solon a fost mai strălucit, căci el a condus şi n-
a urmat pe nimeni, şi după propriile sale socotinţe, nu împreună cu alţii, a săvârşit cele mai multe şi mai mari
fapte obşteşti, dar la sfârşit Poplicola a fost norocos şi de invidiat. (...) Mai mult, Solon nici n-a putut să
împiedice pe Peisistratos, care îi presimţise gândul, ci a fost înfrânt, şi tirania s-a înscăunat, iar Poplicola, deşi
regalitatea avea putere de multă vreme şi era în vigoare, a doborât-o şi a nimicit-o, dând dovadă de o bărbăţie pe
măsura acţiunii sale şi având parte şi de un noroc şi o putere care i-a sprijinit bărbăţia.”
(Plutarh, Vieţi paralele)

B.„Mai întâi, Clistene a împărţit pe toţi atenienii în zece triburi, amestecând categoriile sociale de mai
înainte, deoarece voia să fie părtaşi cât mai mulţi oameni la drepturile cetăţeneşti. Apoi, el a orânduit ca sfatul
să fie alcătuit din cinci sute de membri, în loc de patru sute, câte cincizeci de fiecare trib (...) În felul acesta,
Constituţia ateniană ajunsese mai prielnică poporului decât pe vremea lui Solon (...) Clistene a statornicit noi
legi, ca să atragă mulţimea.” (Aristotel, Statul atenian)

C: „Cu totul altfel acţionau democraţii. Aceştia considerau că săracii trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca
şi cetăţenii cu stare. Deşi pentru a ocupa la Atena funcţii obşeşti nimeni nu trebuia să fie neapărat un om bogat,
săracii nu puteau să se îndeletnicească cu activitatea de stat. Ei erau nevoiţi să muncească tot timpul, pentru a se
putea hrăni atât pe ei, cât şi familia lor. La propunerea lui Pericle, s-a instituit o plată pentru îndeplinirea
obligaţiilor de stat (...) În plus, pe teritoriul statelor care făceau parte din Liga ateniană au fost înfiinţate colonii
ateniene, în care fiecare atenian putea să capete un lot de pământ. Prin aceste colonii erau dintr-o dată rezolvate
două probleme: se creau garnizoane dincolo de hotarele Aticii şi se ameliora situaţia poporului simplu.”
(Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei)

1.Numiți un reformator din Atena precizat atât în sursa A, cât și în sursa B și precizați 2 reforme adoptate de
acesta.
2 Precizaţi din sursa A regimul politic care s-a instaurat la Atena după plecarea lui Solon.
3. Numiţi un spaţiu istoric precizat în sursa C.
4. Numiți o instituție precizată în sursa B.
5.Selectaţi din sursa B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, menţionând rolul fiecărei informaţii.
6. Selectaţi din sursa C, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, menţionând rolul fiecărei informaţii.
7. Menţionaţi, pe baza textului C, motivul pentru care cetăţenii săraci nu puteau îndeplini treburile obşeşti,
anterior propunerii lui Pericle.
8. Menţionaţi, pe baza textului C, o măsură adoptată de Pericle.
9. Menționați o altă măsură adoptată de Pericle.
10. Menționați alte 4 instituții din Atena antică în afară de instituția precizată în sursa B.
11. Menționați două asemănări între democrația ateniană și democrația contemporană.
12. Formulați un punct de vedere referitor la democrația ateniană și susțineți-l cu o informație selectată din
sursa C.
 FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE:
DEMOCRAŢIA ATENIANĂ - TESTUL NUMĂRUL II (1H/S)

Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări:

A. „Şansa atenienilor a fost de a găsi în Clistene, (...), omul care a ştiut să înţeleagă că cetatea nu va
putea reveni la instituţiile trecutului şi la privilegiile de castă care nu făceau altceva decât să ridice împotriva
nobilimii celelalte clase ale populaţiei. (...) Pentru aceasta, (...), el a creat o nouă împărţire a cetăţenilor. (...)
Fiecare era, deci, cunoscut nu numai ca membru al unei familii, cu toate consecinţele pe care le implica
distincţia dintre familii nobile şi nenobile, dar şi ca locuitor al unui sat ori cartier al Atenei, egal din punct de
vedere juridic cu ceilalţi cetăţeni. Aparent anodină, această reformă punea, de fapt, bazele democraţiei ateniene.
(...) Încă nu este democraţie totală, aşa cum va funcţiona ea cinzeci de ani mai târziu, căci încă se aleg arhonţi
făcând parte din primele două clase de cetăţeni. Dar puterea de a legifera este în mâinile întregului popor, deja
stăpân al ecclesiei [Adunarea poporului] şi căruia îi este recunoscut accesul în bulé, Consiliul celor 500, recrutat
dintre toţi atenienii, câte 50 din fiecare trib.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

B. „Dar, începând din 461 [î.Hr.], democraţia ateniană are câmp liber, reducând Areopagul, consiliul
foştilor arhonţi şi simbolul spiritului conservator la situaţia de a nu mai fi decât un tribunal pentru cazuri
excepţionale de crime. Politica este de resortul Adunării [poporului] şi al Consiliului [celor 500] unde, după
cum stabilise Clistene, orice cetăţean poate fi chemat să intervină. (...) Primii dintre ei, arhonţii, începând din
457 [î.Hr.], încetează de a fi recrutaţi, în exclusivitate, dintre oamenii bogaţi din primele două clase cenzitare:
de fapt, de aici înainte oricare cetăţean poate avea acces la funcţia de arhonte. (...) Dar democraţia nu ar fi decât
o faţadă dacă, în practică, dificultăţile vieţii cotidiene ar trebui să-i îndepărteze pe muncitori de reuniunile
politice sau de funcţiile administrative. Neîndoielnic cea mai mare originalitate a operei lui Pericle a fost aceea
de a concepe necesitatea de a se asigura democraţiei politice baze economice suficiente. Acordarea unei
indemnizaţii zilnice acelora care se pun în serviciul oraşului (...) însemna deschiderea căii spre o democraţie
efectivă.” (Henri van Effenterre, Istoria universală)

1.Numiţi reformatorul atenian precizat atât în sursa A, cât şi în sursa B și precizați o alte două măsuri adoptate
de acesta.
2. Numiţi 2 instituţii ateniene precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B.
3. Precizați secolul la care se referă sursa B.
4. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, o deosebire referitoare la arhonţi.
5. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, câte o informaţie referitoare la Consiliul celor 500.
6. Selectaţi din sursa B două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informaţii.
7. Numiţi un regim politic la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
8. Precizaţi, pe baza sursei A, o categorie socială.
9. Menționați o altă măsură adoptată de Pericle.
10. Menționați două deosebiri între democrația ateniană și democrația contemporană.
11. Menționați 2 conflicte la care au participat grecii în secolul al V-lea î. Hr.
12. Formulați un punct de vedere referitor la democrația ateniană și susțineți-l cu o informație selectată din
sursa B.
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL II
I. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte)

1. Ordinea cronologică corectă a evenimentelor este:

a) războiul peloponesiac – legile lui Dracon – moartea lui Alexandru Macedon – războaiele medice;
b) războaiele medice – războiul peloponesiac – legile lui Dragon – moartea lui Alexandru Macedon;
c) legile lui Dracon – războaiele medice – războiul peloponesiac – moartea lui Alexandru Macedon;
2. Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
3. Epoca care începe cu moartea lui Alexandru Macedon se numeşte:
a) epoca romantică; b) epoca clasică; c) epoca greacă; d) epoca elenistică;
4. Pericle a îndeplinit timp de 15 ani funcţia de:
a) comandantul armatei ateniene; b) strateg; c) hoplit; d) negustor;
5. Ostracismul a fost introdus de: a) Dracon; b) Clistene; c) Solon; d) Pericle;
6. „Secolul de aur” al Atenei este: a) VII î.Hr; b) VI î.Hr.; c) V î.Hr.; d) IV î.Hr;
7. Democraţia directă înseamnă: a) alegerea unor reprezentanţi de către popor; b) numai bărbaţii au drept de vot;
c) participarea nemijlocită a cetăţenilor la decizie; d) ocuparea funcţiilor prin tragere la sorţi;

II. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători din lista dată: (10 puncte)

Reformelor lui Solon le urmează cele ale lui a) ...................El a împărţit populaţia în 10 b) .................,
această măsură ducând la unificarea Atticii. În caz de război, cetăţenii înarmaţi se adună sub comanda celor 10
c) ........................ La polul opus Atenei se afla Sparta, care are un regim aristocratic. Sparta e condusă de doi
d) ................... care fac parte, alături de cetăţenii trecuţi de 60 de ani, din Sfatul bătrânilor, numit e) ....................

LISTA TERMENILOR: Pericle, arhonţi, oraş, strategi, regi, Clistene, Gerusia, Apella, trib.

III. Realizaţi corespondenţa dintre termenii celor două coloane (10 puncte)

Coloana A Coloana B
1- 431 î.Hr. a – sfârşitul războiului peloponesiac;
2 – 490 î.Hr. b – începutul războiului peloponesiac;
3 – 480 î.Hr. c – legile lui Dracon;
4 – 621 î.Hr. d – lupta de la Maraton;
5 – 404 î.Hr. e – lupta de la Termopile;

IV. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări: (35 puncte)

„Avem o constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă – în loc să-i imităm pe alţii
– noi le suntem pildă. Se numeşte democraţie, pentru că orânduirea aceasta nu este în interesul celor puţini, ci în al
celor mulţi. În neînţelegerile dintre particulari, legea este egală pentru toţi. Cât priveşte dregătoriile, pe fiecare noi
îl preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care i-a făcut faima, şi nu potrivit categoriei sociale
căreia îi aparţine, ci doar virtuţii lui. Omul nevoiaş nu este împiedicat, prin aceea că nu are un nume vestit, de a
înfăptui vreun bine cetăţii[…]. La noi, aceeaşi oameni pot să se îngrijească şi de interesele lor, şi de treburile
obşteşti. Ba chiar, unii dintre cei, a căror îndeletnicire de căpetenie este munca, se pricep, totuşi, destul de bine să
cârmuiască cetatea. Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitate obştească nu un om paşnic, ci chiar un om
nefolositor.” ( Tucidide, Războiul Peloponesiac )

1. Pornind de la acest text, menţionaţi motivul pentru care Pericle considera că regimul din Atena reprezintă un exemplu pentru
celelalte oraşe din Grecia. 5 puncte
2. Selectaţi din text, elementul fundamental care stătea la baza ocupării unei funcţii la Atena. 3 puncte
3. Menţionaţi două măsuri adoptate de Pericle. 6 puncte
4. Prezentaţi o deosebire între democraţia ateniană şi democraţia contemporană. 10 puncte
5. Lumea contemporană poate reveni la principiile democraţiei directe ? Argumentaţi răspunsul. 5 puncte
6. Menţionaţi numele a trei instituţii ateniene. 3 puncte
7. Menţionaţi o măsură adoptată de Solon. 3 puncte
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL I

I. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte)

1. Democraţia ateniană era o democraţie limitată deoarece: a) funcţiile erau trase la sorţi;
b) femeile nu puteau ocupa funcţii publice; c) nu exista o constituţie; d) funcţiile nu erau plătite;
2. Una dintre urmările războaielor medice a fost: a) consolidarea regimului democratic la Atena;
b) moartea lui Pericle; c) creşterea prestigiului Atenei; d) decăderea cetăţilor greceşti;
3. Ordinea cronologică corectă a evenimentelor următoare este:
a) bătălia de la Maraton – moartea lui Solon – organizarea imperiului macedonean – marea colonizarea greacă;
b) moartea lui Solon – marea colonizarea greacă – organizarea imperiului maceonean – bătălia de la Maraton;
c) marea colonizare greacă – moartea lui Solon – bătălia de la Maraton – organizarea imperiului macedonean;
4. Tribunalul Poporului la Atena se numeşte:
a) Sfatul celor 400 de Bule; b) Heliaia; c) Adunarea Poporului; d) Colegiul celor 9 arhonţi;

II. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători din lista dată: (10 puncte)

Dacă unitatea a) .................... a învins imperiul persan, după războaiele medice, liga antipersană se destramă.
Cunoscut sub numele de războiul peloponesiac, acest conflict va opune Liga de la b) ....................., organizată în jurul
c) ...................... şi oraşele-stat cu regim aristocratic ce se grupaseră în jurul d) ........................ Atena a fost învinsă, datorită
superiorităţii pe uscat a armatei spartane. După anul 350 î.Hr., întregul teritoriu al Greciei continentale a intrat sub
dominaţia unei noi puteri, anume e) .........................

LISTA TERMENILOR: Sparta, Corint, Teba, Atena, Delos, Milet, Macedonia, greci, persani, spartani

III. Realizaţi corespondenţa dintre termenii celor două coloane (10 puncte)
Coloana A Coloana B
1-Termopile a - Pisistrate
2 – tiranie b - Solon
3 – cetăţenia ateniană c - Pericle
4 – Colegiul celor 10 strategi d - Leonida
5 - Heliaia e - Clistene

IV. Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări: (35 puncte)

„O faptă mai deosebită a lui Solon este suprimarea datoriilor, prin care a întărit mai ales libertatea
cetăţenilor. Într-adevăr nu-i de nici un folos libertatea pentru săraci, dacă datoriile le-o smulge şi tocmai acolo
unde se pare că cetăţenii se bucură de libertate, fiind puşi să judece şi să conducă şi să vorbească, ei sunt
sclavii celor bogaţi, de la care primesc porunci şi cărora le slujesc. (...)
Din întregul curs al activităţii sale politice, la început Solon a fost mai strălucit, căci el a condus şi n-a
urmat pe nimeni, şi după propriile sale socotinţe, nu împreună cu alţii, a săvârşit cele mai multe şi mai mari
fapte obşteşti, dar la sfârşit Poplicola a fost norocos şi de invidiat. Astfel, Solon însuşi şi-a văzut legiuirea
destrămată, pe când legiuirea lui Poplicola a păstrat cetatea în rânduială până la războaiele civile. Solon, de
îndată ce a dat legile sale, lăsându-le pe table de lemn şi în scrierile sale fără ajutor, a plecat, îndepărtându-se
de Atena, pe când Poplicola rămânând şi conducând şi chivernisind cetatea a aşezat legile sale şi le-a pus pe o
temelie trainică, ferită de zbucium. Mai mult, Solon nici n-a putut să împiedice pe Peisistratos, care îi
presimţise gândul, ci a fost înfrânt, şi tirania s-a înscăunat, iar Poplicola, deşi regalitatea avea putere de multă
vreme şi era în vigoare, a doborât-o şi a nimicit-o, dând dovadă de o bărbăţie pe măsura acţiunii sale şi având
parte şi de un noroc şi o putere care I-a sprijinit bărbăţia.” ( Plutarh, Vieţi paralele )

1. Transcrieţi din text o măsură adoptată de Solon. 2 puncte

2. Menţionaţi alte două măsuri adoptate de Solon. 4 puncte
3. Transcrieţi din text două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 8 puncte
4. Precizaţi din text regimul politic care s-a instaurat la Atena după plecarea lui Solon. 2 puncte
5. Prezentaţi o diferenţă între regimul politic de la Atena şi regimul politic de la Sparta. 5 puncte
6. Menţionaţi două măsuri adoptate la Atena de alţi reformatori, în afara lui Solon. 6 puncte
7. Definiţi termenii: ostracism, meteci. 8 puncte

IV. Elaboraţi un text istoric de circa 10-15 rânduri, având în vedere următoarele personalităţi, date şi termeni
istorici (15 puncte) PERICLE 490 î.Hr. DEMOCRAŢIE ATENA ADUNAREA POPORULUI
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL I

I. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte)

1. Democraţia ateniană era o democraţie limitată deoarece: a) funcţiile erau trase la sorţi;
b) femeile nu puteau ocupa funcţii publice; c) nu exista o constituţie; d) funcţiile nu erau plătite;
2. Una dintre urmările războaielor medice a fost: a) consolidarea regimului democratic la Atena;
b) moartea lui Pericle; c) creşterea prestigiului Atenei; d) decăderea cetăţilor greceşti;
3. Ostracismul a fost introdus de: a) Dracon; b) Clistene; c) Solon; d) Pericle;
4. Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
5. Democraţie înseamnă: a) puterea celor nobili şi bogaţi; b) puterea celor bine născuţi;
c) puterea tuturor cetăţenilor; d) un cult religios;

II. Așezați literele în ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor: (20 puncte)

A) adoptarea legii privind cetățenia ateniană de către Pericle

B) organizarea imperiului macedonean de către Alexandru cel Mare
C) lupta de la Maraton
D) adoptarea reformelor de către Solon

III. Citiţi cu atenţie textele, apoi răspundeţi la întrebări: (50 puncte)

A: „Caracterul distinctiv al aristocraţiei este fixarea unui cens destul de ridicat, pentru ca săracii
deşi în majoritate, să nu poată ajunge la putere, aceasta fiind deschisă numai acelora care posedă venitul fixat
de lege (...) Trebuie să spunem că dacă alegerile se fac dintre toţi censitarii, instituţia pare mai curând
aristocratică şi că ea devine oligarhică doar atunci când cercul alegătorilor este restrâns.”
(Aristotel, Politica)

B: „Cu totul altfel acţionau democraţii. Aceştia considerau că săracii trebuie să aibă aceleaşi
drepturi ca şi cetăţenii cu stare. Deşi pentru a ocupa la Atena funcţii obşeşti nimeni nu trebuia să fie neapărat
un om bogat, săracii nu puteau să se îndeletnicească cu activitatea de stat. Ei erau nevoiţi să muncească tot
timpul, pentru a se putea hrăni atât pe ei, cât şi familia lor. La propunerea lui Pericle, s-a instituit o plată
pentru îndeplinirea obligaţiilor de stat (...) În plus, pe teritoriul statelor care făceau parte din Liga ateniană au
fost înfiinţate colonii ateniene, în care fiecare atenian putea să capete un lot de pământ. Prin aceste colonii
erau dintr-o dată rezolvate două probleme: se creau garnizoane dincolo de hotarele Aticii şi se ameliora
situaţia poporului simplu.” (Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei)

1. Menţionaţi, pe baza textului A, un motiv al fixării unui cens ridicat. 3 p

2. Menţionaţi, pe baza textului A, condiţia în care „instituţia pare mai curând aristocratică”. 3 p
3. Menţionaţi, pe baza textului A, condiţia necesară pentru ca instituţia să devină oligarhică. 3 p
4. Menţionaţi, pe baza textului B, motivul pentru care cetăţenii săraci nu puteau îndeplini treburile obşeşti,
anterior propunerii lui Pericle. 3 p
5. Menţionaţi, pe baza textului B, o consecinţă a întemeierii coloniilor ateniene în timpul lui Pericle. 3 p
6. Precizaţi, pe baza textului B, opinia democraţilor referitoare la cetăţenii săraci. 3 p
7. Precizaţi spaţiul istoric la care se referă sursa B. 2 p
8. Menţionaţi două reforme adoptate de Clistene. 10 p
9. Menţionaţi două caracteristici ale democraţiei ateniene. 10
10. Menţionaţi o asemănare între democraţia ateniană şi democraţia contemporană. 10 p
 DEMOCRAŢIA ATENIANĂ
TESTUL NUMĂRUL II

I. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte)

1. „Secolul de aur” al Atenei este: a) VII î.Hr; b) VI î.Hr.; c) V î.Hr.; d) IV î.Hr;

2. Războaiele medice s-a desfăşurat între: a) mezi şi perşi; b) perşi şi greci;
c) atenieni şi spartani; d) macedonieni şi perşi;
3. Democraţia directă înseamnă:
a) alegerea unor reprezentanţi de către popor; b) numai bărbaţii au drept de vot;
c) participarea nemijlocită a cetăţenilor la decizie; d) ocuparea funcţiilor prin tragere la sorţi;
4.Cauza războiului peloponesiac a fost: a) dorinţa grecilor de a întemeia noi colonii;
b) lupta pentru supremaţie dintre Sparta şi Atena; c) invazia perşilor în Grecia;
5. Epoca care începe cu moartea lui Alexandru Macedon se numeşte:
a) epoca romanică; b) epoca clasică; c) epoca greacă; d) epoca elenistică;

II. Așezați literele în ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor: (20 puncte)

A) Lupta de la Termopile
B) Moartea lui Alexandru Macedon
C) Războiul peoloponesiac
D) Adoptarea reformelor de către Clsitene

III. Citiţi cu atenţie textele, apoi răspundeţi la întrebări: (50 puncte)

A: „Mai întâi, Clistene a împărţit pe toţi atenienii în zece triburi, amestecând categoriile sociale de mai
înainte, deoarece voia să fie părtaşi cât mai mulţi oameni la drepturile cetăţeneşti. Apoi, el a orânduit ca sfatul
să fie alcătuit din cinci sute de membri, în loc de patru sute, câte cincizeci de feicare trib (...) În felul acesta,
Constituţia ateniană ajunsese mai prielnică poporului decât pe vremea lui Solon (...) Clistene a statornicit noi
legi, ca să atragă mulţimea.” (Aristotel, Statul atenian)

B: „Avem o Constituţie (la Atena) care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă, în loc să-i imităm
pe alţii, noi le suntem pildă. Se numeşte democraţie, pentru că guvernarea acestora nu este în interesul celor
puţini, ci în al celor mulţi. În neînţelegerile dintre particulari legea este egală pentru toţi. Cât priveşte
dregătoriile, pe fiecare noi îl preţuim pentru îndeletnicirile obşeşti, potrivit meritului care i-a făcut faima (...)
Numai noi îl socotim pe bărbatul fără activitate obşetască nu un om puternic, ci chiar un om nefolositor.”
(Tucidide, Războiul peloponesiac)

1. Menţionaţi, pe baza textului A, motivul reorganizării populaţiei de către Clistene. 3 p

2. Menţionaţi, pe baza textului A, o modalitate de organizare a statului în timpul lui Clistene. 3 p
3. Precizaţi, pe baza textului A, o consecinţă a activităţii legislative a lui Clistene. 3 p
4. Menţionaţi, pe baza textului B, o caracteristică a „Constituiei ateniene” referitoare la criteriile de apreciere în
societate. 3 p
5. Precizaţi, pe baza textului B, motivul pentru care regimul politic al Atenei poate fi definit ca democratic. 3 p
6. Menţionaţi, pe baza textului B, principiul care funcţiona în cazul neînţelegerilor dintre particulari. 3 p
7. Menţionaţi o instituţie ateniană. 3 p
8. Menţionaţi două reforme adoptate de Solon. 10 p
9. Menționați o diferenţă între regimul politic de la Atena şi regimul politic de la Sparta. 10 p
10. Menționați denumirea a trei instituții ateniene. 9 p