Grecia Antica

Civilizația europeană își are începuturile în zona mediteraneană unde a apărut polisul,
orașul-stat grecesc, ai cărui locuitori erau împărțiți în cetățeni, străini și sclavi în funcție de
drepturile pe care le aveau.
Cele mai cunoscute dintre aceste orașe-stat (polisuri) vor fi Atena și Sparta.
Sparta înființată în Pelopones, în sudul peninsulei grecești de către dorieni în sec.IX î.Hr de
către dorieni, va avea ca formă de guvernământ monarhia, deoarece era condusă de doi
monarhi, care aveau atribuții de conducători militari, mari preoți și având unele prerogative
judecătorești.
Alte instituții erau sfatul bătrânilor (Gerusia) membrii săi fiind aleși pe viață din rândul
aristocraților și adunarea poporului (Apella). Activitatea era controlată de Colegiul celor 5
efori, care vegheau la respectarea legilor și tradițiilor. Eforii proveneau din rândul poporului
fiind numiți prin tragere la sorți. Stat aristocratic cu un pronunțat caracter militar, Sparta va
purta războaie de cucerire în Peloponez, reușind să-și impună stăpânirea în zonă prin Liga
Peloponesiacă (sec.VI î.Hr).
Atena a fost situată în Attica și a fost înființată în sec.VIII Î.Hr. de către Tezeu, conform
legendei.
La început a avut în frunte un rege și era condusă de către aristocrație. Ulterior, în sec.VII î.Hr
nemulțumirile îndreptate împotriva judecăților arbitrare ( care nu erau corecte, nu erau bazate
pe lege) au dus la o conducere colectivă formată din 9 arhonți care aveau rol de judecători și
erau aleși pentru un an de zile.
Starea de nemulțumire îndreptată împotriva acestei situații nu va înceta din moment ce la
sfârșitul secolului este numit în răndul arhonților Dracon pentru a consemna în scris legile în
așa fel încât ele să fie cunoscute și de cei bogați și de cei săraci.
O inițiativă asemănătoare este realizată și la Roma când sunt afișate în piața publică pe cele 12
table de aramă legile existente până atunci.(asemănări cu Roma)

Începuturile democratizării vor fi inițiate însă de către Solon, care ajunge arhonte la începutul
sec.VI î.Hr. Deși provenea din rândul aristocraților, el a adoptat măsurile pe care le considera
necesare desființând sclavia din datorii a cetățenilor atenieni și ștergerii tuturor datoriilor și a
diminuat influenta vechii aristocrații împărțind cetățenii Atenei în funcție de avere și nu de
origine socială, fiind avntajați noii îmbogățiți (măsură asemănătoare introdusă și de Servius
Tullius la Roma). El a înființat un tribunal al poporului, care reprezenta interesele Adunării
Poporului și a constituit un Consiliu al celor 400 care avea misiunea de a pregăti cazurile mai
dificile ce urmau să fie dezbătute în Adunarea Poporului și întrunirile acesteia din urmă.
Democrația va fi consolidată în timpul lui Clistene care va împărți populația în funcție de
teritoriul ocupat, (criteriul teritorial) acordând astfel tuturor cetățenilor șanse egale de a
participa la conducerea statului prin înființarea unui Consiliul al celor 500 unde erau
reprezentați câte 50 din fiecare 10 triburi înființate prin reformă.
Acest Consiliu acționa ca un guvern dar putea să aibă și inițiativă legislativă. Sistemul
democratic va fi definitivat în timpul lui Pericle, în sec.V î.Hr. când va fi introdus criteriul
remunerației prin care, pentru a permite participarea tururor cetățenilor la conducerea cetății s-a
luat decizia acordării unei sume de bani cetățenilor mai săraci. Democrația avea și ea limitele
sale prin eliminarea din viața publică a străinilor și femeilor, permițând existența sclavilor.
Superioritatea democrației ateniene va fi evidentă prin victoriile obținute împotriva persanilor,
în războaiele medice.
Astfel, în 490 î.Hr, la Maraton, sub conducerea strategului Miltiade atenienii obțin o
victorie împortantă în fața armatei persane a lui Darius cel Mare, victorie egalată de cea din
480î.Hr obținută la Salamina de către flota ateniană sub conducerea lui Temistocle.
Rivalitatea dintre Sparta și Atena din păcate va duce la declanșarea Războiului
Peloponesiac între anii 431-404 î.Hr, câștigat datorită unor evenimente mai mult sau mai puțin
neprevăzute (moartea lui Pericle, o epidemie de ciumă, trădarea unui general atenian, Alcibiade)
de către Sparta.
Chair dacă militar Atena nu va mai reprezenta o forță, din punct de vedere cultural ea își
va păstra influența considerabilă asupra lumii grecești, fiind un model peste timp din punct de
vedere politic.