POLITICA

ÎN ATENA ȘI SPARTA:
STUDIU COMPARATIV

A elaborat :Nirșa Mihail

Coordonator:Dr.conf. Octavian Munteanu

Chișinău 2014
PLAN:
 Viața politică în Sparta;
 Legile lui Licurg;
 Viața politică în Atena;
 Reformele în Atena;
 Asemănări și deosebiri;
 Concluzii;
 VIAȚA POLITICĂ ÎN SPARTA
 Puterea regală dublă(domneau simultan două
dinastii regale);
 Sfatul bătrînilor ambii regi împreună cu
vreo 30 de oameni participau la ședințe unde
se rezolvau problemele administrației de stat;
 Gerousia;
 Adunarea poporului-Apella juca în
sistemul insituțiilor de stat un rol
auxiliar,aproba hotărîrile luate de regi și
bătrîni la ședințele lor comune;
 LEGILE LUI LICURG

 Principiul egalității toți cetățenii cu drepturi

depline ai Spartei oficial se numeau egali
 Eforii apărători ai ordinii publice
 VIAȚA POLITICĂ ÎN ATENA

 Bazileul(căpetenia de trib) colegiul

persoanelor oficiale(arhonții)
 Sfatul bătrînilor sfatul aeropagului,ce
se completează din rîndurile aristocrației
gentilice
 Aristocrația gentilică eupatrizii
 REFORMELE POLITICE ÎN
ATENA
 Dracon (sfârșitul sec. VII î.Hr.):
 introducerealegilor scrise și a justiției de stat, cu pedepse excesive;
 ocuparea funcțiilor publice, în exclusivitate, de către proprietarii de
pământ fără datorii.
 Solon (începutul sec. VI î.Hr..):
 interzicerea privării de libertate personală pentru neplata datoriilor;
 înființarea tribunalului poporului (Heliaia) și a sfatului (Boulé);
 reformele sale puneau bazele unei puternice pături mijlocii de
proprietari agricoli, negustori, marinari, meșteșugari și limitau
puterea aristocrației.
 Clistene (sec.V î.Hr.):
 împărțirea populației în 10 triburi;
 sfatul alcătuit din 500 de membri, aleși câte 50 de fiecare trib;
 colegiul specialiștilor militari – 10 strategi;
 introducerea ostracizării– exilul pe 10 ani.
ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI
SPARTA
Conducerea 2 regi din familii aristocratice;
Sfatul bătrînilor(Gerousia);
superioară 5 efori care controlau
(executivă) activitatea regilor;
Adunarea poporului Apella;
Toți cetățenii cu drept de
(legislativă) cetate ,în număr limitat de 10
000;
Vot prin aclamații;
Justiția Sfatul bătrînilor șI Eforii ;
ATENA
9
arhonți(religie,armată,finanțe
etc.);
Adunarea poporului(Boule);
Consiliul militar-10 strategi;
Eclessia;
Toți cetățenii liberi,născuți
atenieni (circa 40 000);
Vot direct;
Aeropagul(format din foști
arhonți);
Heliaia-tribunalul poporului
format prin alegeri;
CONCLUZII:
 Clasele sociale fundamentale ale Greciei arhaice
erau aristocrația și demosul. 
 În ceea ce privește sistemele politice din cetățile grecești ,
acestea au cunosct o mare diversitate (state oligrhice,
democratice, monarhice sau diarhii). Cele mai multe au
evoluat de la guvernări oligarhice către sisteme politice
democratice, dar, indiferent de tipul de guvernământ,
conducătorii trbuiau să aibă o legitimitate emanată de la
cetățeni, și nu, ca în statele orientale,de la divinitate. Având
în vedere marele număr de cetăți, în cursul de față se va
vorbi, mai pe larg, doar de Atena și Sparta, care exemplifică
cel mai bine cele două sisteme de guvernământ din Grecia,
democrația și oligarhia, și au jucat multă vreme rolul cel mai
important printre cetățile grecești.