Plan:

Ce este Adunarea poporului?;

Cine constituie,unde ?;
Cine convoacă,cât de frecvent era convocată;
Funțiile Adunării poporului;
Funcții în proces evolutiv la început și până atunci;
Adunarea poporului pe timpul lui Solon,Clistene,Pericle,Pisistrate;
Adunarea poporului(Ecclesia)era organul suprem în stat(sec V- lea î.Hr)prima adunare
a avut loc în anul 504 î.Hr,din care făceau parte cetățenii atenieni liberi,de peste 20 de
ani.Femeile, metecii şi sclavii nu participau la viaţa politică a cetăţii.Împuternicirile
Adunării poporului cuprindea toate sferile vieții.
Pentru a fi admis în Adunarea Poporului sau Ecclesia, trebuiau îndeplinite două
condiții: în primul rând, trebuia să fii atenian, adică cetățean. Din anul 451 î.Hr., legea
lui Pericle a hotărât ca pentru a fi atenian trebuia să fii născut din tată și mamă
atenieni; în anumite cazuri particulare dreptul de cetățenie putea fi dobândit sau
pierdut; în al doilea rând, trebuia să fii major. Majoratul se dobândea la 18 ani prin
înscrierea în registrele demei, dar cum majoritatea tinerilor efectuau 2 ani de armată, ei
participau la Adunare decât de la 20 de ani.
Ecclesia se reunea în Piața publică(Agora),tradiționalul loc al negoțului,devine atât
sediul adunării cetățenilor,cât și centru vieții politice a Atenei.Mai apoi după pe dealul
Pnyx,loc unde se puteau aduna până la 20.000 de oameni.În acest loc era
tribuna(bema)și un altar dedicat lui Zeus de unde fiecare cetățean putea să țină un
discurs.
Adunarea poporului putea fi convocată (în dependență de circumtanțele create)de :
1.Arhontele eponim.
2.Arhonetele basileus
3.Strategul.
4.Pritanii.
Este important de menționat faptul că,Adunarea poporului nu putea să fie convocată
spontan.Consiliul celor 500 (Bule) pregătea ordinea de zi(era subordonată Adunării
poporului). Pentru ca demos-ul să poată lua hotărârile, era necesar ca activitatea
legislativă să fie pregatită, ca decretele să fie formulate, conform regulilor, înainte de a-
i fi prezentate pentru ca el să poată vota pe texte precise și înțelept cântărite.Adunarea
era reunită de o persoană sau un grup de persoane autoritare.
De asemenea,frecvența cu care se convoca Adunarea poporului variază în funcție de
perioadă.În perioada democrației clasice(sec. V-IV î.Hr.),adunarea se întrunea de 3-4
pe pritanii,de 40 de ori pe an(odată la 9 zile).Anul era divizat în 10 cicluri (36 zile),iar
în fiecare ciclu erau câte 4 adunări(aproximativ 40 de adunări) și se dezbăteau toate
probleme legate de viața cetății;
3)partea cea mai importantă și, în
1)relatiile
Adunării poporului special, partea politică a puterii
exterioare;
îi reveneau decizii judiciare, subînțelegându-se ca
privind: pricinile pe care nu le reține, ajung
la tribunale emanând direct din
popor;

2)puterea 4)controlul puterii

legislativă; executive, în realitate
numirea și supravegherea
tuturor magistraților.
Funcțiile Adunării populare:
 Vota legi(nomoi),decretele(psephisma)trimise de Bule;
 Se confirmau decizii cu privire la decizia de a declara război sau de a încheia
pace(având control asupra tuturor organelor statului);
 Hotăra în privința problemelor administrative:aprovizionare orașului cu
produse,apărare etc
 Controlul puterii executive, in realitate numirea si supravegherea tuturor
magistraților;
 Împuternicirile Adunării poporului cuprindeau toate sferile vieții
politice,economice,sociale;
 Hotăra controlul puterilor executive(alegerea strategilor și administratorii
tezaurului);
 Discutarea și aprobarea bugetului de stat;
 Se controla darea în arendă a averilor statului,pământurilor;
 Se înfăptuia un control strict cum erau educați tinerii,care se pregăteau să
primească drepturile de cetățeni;
 Se discuta despre acordarea dreptului de cetățenie persoanelor din alt
polis(foarte rar);
 Hotăra ostractizarea(Dacă o persoană era suspectată că încerca să uzurpeze
puterea şi 6.000 de cetăţeni scriau pe o carapace de broască țestoasă numele
respectiv, aceasta era trimisă în exil.);
 Exercita atribuții juridice în cauze grave care atrag pedepse exilul,cu sau fără
confiscarea averii;
 Judecarea cazurilor de înaltă trădare(eisangelia),nerespectarea normelor
religioase(asebeia);
 Rezolva problemele legate de cauze religioase(situațiile de asebeia);
Cetățenii puteau vorbi în fața Adunării Poporului(expunerea trebuia să fie
frumoasă,logică,închegată).Cei care votaseră legea în cadrul Ecclesiei erau însărcinați
să o respecte și să participe la Tribunalul popular(Heliaia).Hotărârile erau făcute prin
vot,urmărindu-se ca ideal,obținerea unanimității,dar acceptându-se ca soluție de
compromis.
În adunare era frecvent absenteismul. De regulă, erau 3.000 de cetăţeni prezenţi, iar
numai în ocazii excepţionale se întruneau 6.000 de cetăţeni, din cei aproximativ 20.000
care aveau drept de vot.Motivul principal al acestui fenomen ar fi faptul ca aceste
adunări se întâmplau des de aproximativ 40 de ori și era costisitor pentru cetățenii cu
drept de vot care locuiau departe de cetate.Însă, sa găsit o soluție cei care veneau de
departe li se achitau 3 oboluri(care era echivalet a plății medie pe o zi de lucru a unui
meșteșugar atenian).
Două principii fundamentale al democrației ateniene,primul consta în suveranitatea
poporului,care se materializa în cadrul Adunării Poporului,iar al doilea era egalitatea
tuturor cetățenilor(isonomia).
Funcțiile Adunării Poporului în proces evolutiv:
Pe timpul lui Solon (594-593 î.Hr):
 Acesta a efectuat o reformă a censului, împărţind populaţia în funcţie de avere
în 4 triburi, fiecare trib trimitând 100 de reprezentanţi în Sfatul celor 400
(Bule). Această instituţie discuta problemele privitoare la buna funcţionare a
statului şi pregătea şedinţele Adunării Poporului (Ecclesia).
 În timpul lui Solon (secolul VI î.H.), această adunare, la care participau bărbați,
cu vârsta mai mare de 18 ani, din toate categoriile sociale (mai puțin sclavii),
avea atribuții legislative, alegea magistrații, declara război și încheia pace.
 Solon impune Adunarea Poporului (alcatuita din starile privilegiate) , ce avea
functie administrativa, juridica și financiara,această instituţie a devenit instituţia
fundamentală în statul atenian
 Pe timpurile lui Solon democrația în Atena efectuase abia primii pași, ideile de
alegere și controlare a conducătorului, acordul benevol de a se supune puterii
(și nu unei persoane fizice, ci legii) au capatat o largă aplicare.
Dacă legislația lui Solon este o etapă crucială a democratizării Atenei, ea este totuși pusă într-o
situație dificilă, începând cu anul 560 î.Hr., de tirania moderată a lui Pisistrate și, mai ales, de
cea, mai cruntă, a fiilor acestuia, Hipparh și Hippias (între anii 528-510). La căderea celui din
urmă, cetatea ateniană este divizată în trei fracțiuni rivale: una populară, cealaltă aristocratică,
iar a treia cuprinzând o clasă intermediară favorabilă unei politici moderate .
Pe timpul lui Pisistrate:
 a marit locul de intrunire a consiliului lui Solon in Agora (piața ateniana);
 Funcțiile instituțiilor rămân neschimbate;
Pe timpul lui Clistene(507 î.Hr):
Clistene, considerat fondatorul propriu-zis al democraţiei ateniene, continuă programul
reformator al lui Solon. Fiind un om de stat atenian – arhontele (conducător) oraşului-stat
Atena, el a implementat în anul 507 î.Hr. conceptul de democrație, realizând o vastă reformă a
structurilor politice. La acea vreme, guvernarea democratică se baza pe activitatea a trei
instituţii principale: Ecclesia (a cărei membrii elaborau legile statului şi conduceau politica
externă), Boule (consiliul reprezentanţilor triburilor ateniene) şi Dikasteria (adunarea
magistraţilor). Însă Adunarea Poporului (Ecclesia) devine unul dintre principalele organe ale
puterii în cetate.Boule se subordona Adunării Poporului.
Acesta a renunţat la împărţirea populaţiei în funcţie de avere, dizivând Atena în 10
unităţi administrative numite deme.
 Introduce termenul de ,,ostractionism,,(exil) și decizia prin vot asupra persoanei
exilate de catre popor;
Pe timpul lui Pericle(443-429 î.Hr)
În sistemul democratic instituția de bază era adunarea sau Ecclesia,compusă din toți
cetățenii atenieni,(prin reforma sa dă voie ca și cei mai umili oameni să aibă drept de
vot,) Pericle a introdus remuneraţia pentru participarea la activitatea în diferitele
organe ale statului. Pentru a asigura drepturi egale tuturor cetăţenilor, funcţiile erau
ocupate prin tragere la sorţi. Din anul 451 î.Hr., legea lui Pericle a hotărât ca pentru a fi
atenian trebuia să fii născut din tată și mamă atenieni pentru a participa la Ecclesia;
Această perioadă în timpul domniei lui Pericle se consideră secolul de aur al
democratiei ateniene (supranumit de istoricii Antichității secolul lui Pericle).
Hotăra într-o serie variată de probleme:
 Relațiile externe;
 Aprobarea legilor(a decretelor);
 Controlul puterii executive;
 Ostracizarea;

Din studiul meu și analiza pot afirma următoarele lucruri:

Nu trebuie confundată acestă instituție sau caracterul ei democratic, cu democrația
contemporană.
Esența democrației a fost participativă directă a totalității cetățenilor la guvernarea
cetății în cadrul Ecclesiei,care lua deciziile cu privire la politică,fiind corpul
suveran,compusă din toți cetățenii(liberi).Această adunare adunare era întruchiparea
concretă a principiului suveranității.
Am dedus puncte forte și puncte slabe ale Ecclesiei:
Puncte forte:
 Democrație participativă;
 Egalitate politică;
Puncte slabe:
 Nu puteau să participe toată lumea;
 Este practicată demagogia;
În cadrul acestei Adunări, fără anumite grupări sociale,se forma voința comună, se
adoptau legi, se luau decizii. Puterea Adunării Poporului nu era de nimic limitată și era
prezentă chiar și în viața personala a indivizilor.
Privind perioada de evoluție a Adunării Poporului afirm următoarele:
Solon prin reforma censului divizează populația în patru clase în funcție de averea pe
care o deținea.Pe timpul conducerii arhontelui Solon Adunarea Poporului vota
legile,alegea magistrații etc.
Pisistrate venind la putere reduce din puterile aristrocraților, el a păstrat
formele constituționale de guvernare și le-a făcut să funcționeze mai eficient.
Clistene continuă programul reformator a lui Solon, Pentru buna funcţionare a
sistemului democratic și pentru a preîntâmpina revenirea tiraniei, Clistene a instituit
ostracismul (se folosea atunci când o persoană era bănuită de posibilă uzurpare a
puterii,nu era o pedeapsă era o măsură de precauție).Adunarea Poporului devine una
dintre cele mai importante organe în stat.
El anulează reforma censului,împarte teritoriul în 10 deme În timpul lui Clisthene,
existau aproximativ 100 de deme,puterea reală a fost pusă în mâinile cetăţenilor aleşi ai
demei. Clisthenes a încurajat compilarea numelor cetățenilor de sex masculin de 18 ani
și mai sus în diferitele deme(din fiecare demă cate 5 cetățeni) Acest lucru a permis
oamenilor de rând să obțină drepturi civice.
Anume pe timpul lui Pericle(ales de 13 ori ca strateg)Adunarea Poporului atinge
apogeul său în drepturi și democratizare.
Pericle este cel care extinde atribuțiile Adunării care hotăra în toate chestiunile
economice,politice,militare,culturale,juridice și controla executarea tuturor hotărârilor
care sau efectuat în cadrul Adunării.
Aristotel,ucenicul lui Platon se afirmă critic față de democrație
Aristotel, care considera democraţia o formă de conducere coruptă, deoarece demos-ul
tinde să aibă vederi înguste şi să fie egoist.Aristotel identifica democraţia cu lipsa de
moderaţie, considerând-o (alături de oligarhie) drept o sursă de tulburări şi de acte
politice nechibzuite.
Anexe:

Anexa nr 1.
Bibliografie utilizată:
https://historia.ro/
https://istorie-edu.ro/istoria-universala/grecia-antica/constitutiile.html
https://historia.ro/sectiune/portret/pericle-omul-care-a-dat-numele-unei-epoci-
582532.html
https://istoriiregasite.wordpress.com/2013/10/18/atena-si-sparta-viata-publica-si-
privata/
https://old.bigenc.ru/world_history/text/4941690
https://view.livresq.com/view/6480e6d0e72c65000910156f/#reformele_lui_clistene
https://www.referatele.com/referate/istorie/online4/Atena-si-institutiile-ei-
democratice--Scurt-istoric-al-Atenei--Democratia-ateniana--Adunarea-poporul.php
https://istorie-edu.ro/istoria-universala/grecia-antica/institutii-politice.html
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-130_0.pdf
http://www.sno.pro1.ru/lib/buzeskul_istoriya_afinskoy_demokratii/index.htm?
fbclid=IwAR3F5HcTv-c4wiDnbAFEy-aWFN9sUO-NHo2zY7OOqeM-3aUdb5wfLC-
iG98
https://www.afaceriardelene.ro/altepagini/referat-democratia-ateniana
https://www.britannica.com/topic/democracy/Democratic-institutions