Constituția Spartei

Orasele-stat grecesti sunt primele care au introdus constitutii. Singurele constitutii cunoscute cu
adevarat sunt cea democratică a Atenei si cea aristocratică a Spartei.
Cunoastem aceste constituti datorità lui Aristotel si a elevilor sai, care au studiat istoria si
functionarea a celor 58 de cetati (toate grecesti, cu exceptia Cartaginei).

Legile dupã care era organizatã conducerea politica la Sparta, precum si cele privind educatia
spartanã, au fost atribuite, dupà traditie, legislatorului Licurg, care ar fi trait pe la sfârsitul secolului
al IX-lea î.Hr.
Constitutia a fost creatà de catre Licurg, care pe parcurs a suferit modificări tot mai progresive..
Primul document care se poate invoca este Marea Rhetra (lege), care reprezinta, in prima jumatate a
secolului al VIlI-lea, legea polisului spartan, care reunirea a 5 comunități/sate.Aceasta lege li
mentiona că instituțiile principale erau:
Printre orasele importante ale lumii grecesti, numai Sparta pastreaza regimul monarhic. Potrivit
legilor lui Licurg, spartanii bărbați trebuiau sã se ocupe numai cu pregatirea militarã/antrenamente
militare, find opriti de la alte activitati.
Constitutia spartanã incredinta puterea supremá la doi regi, alesi din rándurile a doua famili
aristocrate dintre cele mai vechi din Sparta. Regi, posesori ai unor mari bogätii si bucurându-se de
importante onoruri, exercità o putere absoluta asupra armate, pe care o pot duce acolo unde vor si in
orice conditi vor. Find si sacerdotii lui Zeus atributii religioase. În timp de räzboi, cei doi regi
spartani aveau puteri nelimitate; astfel ei conduceau oș tile si aveau dreptul de viatà si de moarte
asupra supusilor.
În conducerea statului, regii erau ajutati de un Sfat al Bătânilor/ Gerusia = Senat/, dar sustinatorii
aristocratiei spartane prefera denumirea de ,,adunarea celor privilegiati”. Gerusia era format din 28
de batrâni (geronti), in vârsta de peste 60 de ani si din cei 2 regi. Membri Gerusiei erau alesi pe viatà
de Adunarea poporului (Apella) si numai dintre aristocratii cei mai influenti. Gerusia propunea
legile, impartea spartanilor loturi de pamânt, declara razboi sau incheia pace si controla activitatea
regilor.
Gerusia se reuneste la date fixe avand și functia de judecarea proceselor importante, dar și de
dirijare a politicii externe. La Adunarea poporului (Apella) care intra toti spartanii, in vârstà de cel
putin 30 de ani, care se bucurau de toate drepturile cetätenesti. Ea era convocatã si prezidatã de rege
si putea primi sau respinge propunerile prezentate ei, alegea pe membrii gerusiei, precum si pe efori.
Dar aceastã adunare avea atributi limitate; ea aproba/vota hotarârile luate de sfatul batrânilor.
Totusi in Sparta, Adunarea poporului nu avea un rol important, dearece regii si gerusia nu tineau
intotdeauna seama de hotarárile ei, atunci când socoteau cà ele nu corespundeau intereselor lor.
Mai târziu, este înființat un nou organ numit Consiliul celor 5 efori, care limiteaza puterea regala.
La sfârsitul secolului al VI-lea î. Hr., acest Consiliu obtine controlul politicii interne si externe
Cei 5 efori sunt alesi pentru un an de Gerusia. Eforii sunt alesi la inceput din rândurile poporului,
treptat insa aristocratia si-a impus oamenii ei. Aceștea supravegheaza respectarea legilor si educatia
copillor, controleazà viata publica a cetatenilor si conduita regilor, judecand in acelasi timp si
cazurile civile.
Constitutia spartană era cu precadere o constituție oligarhica, dearece numai o foarte micá
minoritate, cea alcátuita din cei mai bogați aristocrați, ia pate la conducere, dar in sânul acestei
oligarhii toti cetatenii se bucura de drepturi egale. Evolutia sociala tinde chiar, spre sfarsitul
secolului al VI-lea i.Hir., sa intareasca egalitarismul, limitând puterea regilor.