FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE: 

DEMOCRAŢIA ATENIANĂ - TESTUL NUMĂRUL II  (1H/S)

Citiţi cu atenţie textul apoi răspundeţi la întrebări:

                  A. „Şansa atenienilor a fost de a găsi în Clistene, (...), omul care a ştiut să înţeleagă că cetatea
nu va putea reveni la instituţiile trecutului şi la privilegiile de castă care nu făceau altceva decât să ridice
împotriva nobilimii celelalte clase ale populaţiei. (...) Pentru aceasta, (...), el a creat o nouă împărţire a
cetăţenilor. (...) Fiecare era, deci, cunoscut nu numai ca membru al unei familii, cu toate consecinţele pe
care le implica distincţia dintre familii nobile şi nenobile, dar şi ca locuitor al unui sat ori cartier al Atenei,
egal din punct de vedere juridic cu ceilalţi cetăţeni. Aparent anodină, această reformă punea, de fapt,
bazele democraţiei ateniene. (...) Încă nu este democraţie totală, aşa cum va funcţiona ea cinzeci de ani
mai târziu, căci încă se aleg arhonţi făcând parte din primele două clase de cetăţeni. Dar puterea de a
legifera este în mâinile întregului popor, deja stăpân al ecclesiei [Adunarea poporului] şi căruia îi este
recunoscut accesul în bulé, Consiliul celor 500, recrutat dintre toţi atenienii, câte 50 din fiecare trib.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei) 

                B. „Dar, începând din 461 [î.Hr.], democraţia ateniană are câmp liber, reducând Areopagul,
consiliul foştilor arhonţi şi simbolul spiritului conservator la situaţia de a nu mai fi decât un tribunal
pentru cazuri excepţionale de crime. Politica este de resortul Adunării [poporului] şi al Consiliului [celor
500] unde, după cum stabilise Clistene, orice cetăţean poate fi chemat să intervină. (...) Primii dintre ei,
arhonţii, începând din 457 [î.Hr.], încetează de a fi recrutaţi, în exclusivitate, dintre oamenii bogaţi din
primele două clase cenzitare: de fapt, de aici înainte oricare cetăţean poate avea acces la funcţia de
arhonte. (...) Dar democraţia nu ar fi decât o faţadă dacă, în practică, dificultăţile vieţii cotidiene ar
trebui să-i îndepărteze pe muncitori de reuniunile politice sau de funcţiile administrative. Neîndoielnic
cea mai mare originalitate a operei lui Pericle a fost aceea de a concepe necesitatea de a se asigura
democraţiei politice baze economice suficiente. Acordarea unei indemnizaţii zilnice acelora care se pun
în serviciul oraşului (...) însemna deschiderea căii spre o democraţie efectivă.”  (Henri van Effenterre,
Istoria universală)

1.Numiţi reformatorul atenian precizat atât în sursa A, cât şi în sursa B și precizați o alte două măsuri
adoptate de acesta. 
  In sursa A, fiecare era cunoscut nu numai ca membru al unei familii dar şi ca locuitor al unui sat ori
cartier al Atenei, egal din punct de vedere juridic cu ceilalţi cetăţeni. In sursa B Politica este de resortul
Adunării şi al Consiliului, încetează de a fi recrutaţi, oricare cetăţean poate avea acces la funcţia de
arhonte.
2. Numiţi 2 instituţii ateniene precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B. 
 Ecclesiei [Adunarea poporului] şi Consiliul celor 500.
3. Precizați secolul la care se referă sursa B.
Secolul V î.Hr. 
4. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, o deosebire referitoare la arhonţi.
Diferenta este ca in sursa A democratia nu este, inca, totala, ar in sursa B democratia are
camp liber .
5. Menţionaţi, pe baza surselor A şi B, câte o informaţie referitoare la Consiliul celor 500.  
In sursa A Consiliul celor 500 avea puterea de a legifera, iar in sursa B Consiliul celor 500 nu mai avea
aceeasi putere, deoarece si civilii aveau dreptul de a-si spune parerea.
6. Selectaţi din sursa B două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informaţii.
Arhontii inceteaza sa mai fie recrutati ceea ce duce la faptul ca fiecare cetatean putea avea
acces la functia de argonit .
Acordarea unei indemnizaţii zilnice acelora care se pun în serviciul oraşului aceasta duce la
deschiderea căii spre o democraţie efectivă.
7. Numiţi un regim politic la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
In ambele surse se vorbeste despre un regim politic democratic .
8. Precizaţi, pe baza sursei A, o categorie socială.
O categorie sociala precizata in sursa A este cea de arhonte.
9. Menționați o altă măsură adoptată de Pericle.
O altă măsură adoptată de Pericle a fost introdus ostracismul (exilarea din tara a infractorilor )
10. Menționați două deosebiri între democrația ateniană și democrația contemporană. 
Democratia ateniana avea sclavi, democratia contemporana nu.
In democratia ateniana exista o diferentiere clara intre cet atenii polisului si straini. Regimele
democratice contemporane nu fac astfel de discriminari.
Democratia ateniana era o democratie directa, democratia contemporana este una reprezentativa.
11. Menționați 2 conflicte la care au participat grecii în secolul al V-lea î. Hr. 
Raidurile și expedițiile de jaf ale goților și hunilor din secolele al IV-lea–al V-lea, împreună cu invazia
slavă a Greciei din secolul al VII-lea, au avut ca rezultat o prăbușire dramatică a autorității imperiale în
peninsula greacă
12. Formulați un punct de vedere referitor la democrația ateniană și susțineți-l cu o informație selectată
din sursa B.  
Din puntul meu de vedere democratia atenana a fost una dintre cele mai rele democratii din istorie,
dar cu timpul a reusit sa-si mai regleze cursul asa cum ni se specifica si in sursa B „Dar, începând din
461 [î.Hr.], democraţia ateniană are câmp liber, reducând Areopagul, consiliul foştilor arhonţi şi
simbolul spiritului conservator la situaţia de a nu mai fi decât un tribunal pentru cazuri excepţionale
de crime”. Acest lucru ne da de inteles ca acestia au inceput sa fie mai educati in sensul ca nu mai
foloseau oamenii ca s sclavi si in mare parte cu totii incep sa devina usor usor egali .