C5.Elemente de Sociologie A Colectivității-Comportamentul - Colectiv

Capitolul II
Omul ca ființă socială

Elemente de sociologie a
colectivității
Psih. Odeta Irimiea
Şcoala Postliceală de Stat

2021-2022, semestrul II “Hippocrate”- Focşani
II.2.Comportamentul
colectiv
Relațiile sociale ca relații

interpersonale

COMPORTAMENTUL COLECTIV
„În anumite împrejurări, şi numai în acestea, o aglomerare de oameni

capătă caracteristici noi, extrem de diferite de ale fiecăruia dintre
indivizii ce o compun. Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi
ideile tuturor elementelor componente fiind orientate într-o aceeaşi
direcţie. Se formează un suflet colectiv, desigur temporar, dar
prezentând caracteristici foarte clare.”
(Gustave Le Bon, „Psihologia mulţimilor”)

Definiţia
comportamentului colectiv
Comportamentul colectiv este un tip de

comportament spontan, ghidat de
norme adesea divergente faţă de cele
general acceptate, create de participanţi
în situaţia dată.

Temă de lucru:
IPOSTAZĂ I:
Vă imaginaţi că sunteţi spectatori la Festivalul UNTOLD. Exprimaţi
modul în care se manifestă grupul vostru de prieteni (cum exprimaţi
bucuria, euphoria când apare pe scena un artist preferat).

IPOSTAZĂ II:
Vă imaginaţi că în școala nostră este pe cale să se introducă o uniforma cu caracter
obligatoriu. Exprimaţi modul în care se manifestă grupul vostru împotriva
introducerii acestei măsuri (cum protestaţi în faţa școlii pentru a convinge corpul
profesoral).

DIMENSIUNILE COMPORTAMENTULUI
COLECTIV
sunt cele din tabelul de mai jos.
Estimați gradul de organizare și durata de manifestare în cazul celor 2
ipostaze propuse.
SCOPUL GRADUL DE DURATA DE

CONSTITUIRII ORGANIZARE MANIFESTARE
MULŢIMII
Cazul I (spectator la
Festivalul UNTOLD)
Cazul II (protestatari
contra uniformei şcolare)

Comparaţi comportamentul
colectiv cu cel individual
I-a ipostază
(spectatorii)
 Cum se  Cum se
manifestă un manifestă o
individ? mulţime?
A II-a ipostază
(protestatarii)
 Cum se  Cum se
manifestă un manifestă o
individ? mulţime?

DIMENSIUNILE
COMPORTAMENTULUI COLECTIV
SCOPUL GRADUL DE DURATA DE
CONSTITUIRII ORGANIZARE MANIFESTARE
(existenţa unui lider
formal sau informal, a
unui plan de acţiune)
◼ Eliberarea tensiunii ◼ Organizare slabă, fără ◼ Durata de

emoţionale pozitive sau să recunoască manifestare efemeră
negative autoritatea unui lider
COMPORTAMENTELE
COLECTIVE
EXPRESIVE
◼ Obţinerea anumitor ◼ Sunt bine organizate, ◼Durata de
drepturi, schimbarea unei mulţimile recunosc manifestare mai
anumite stări de lucruri autoritatea unui lider mare, pe câteva zile
COMPORTAMENTELE care îi conduce
COLECTIVE
INSTRUMENTALE
PROCESELE PSIHOSOCIALE ALE
COMPORTAMENTELOR COLECTIVE
 UNANIMITATEA
 CONVERGENŢA OPINIILOR
 EMOŢIONALITATEA PUTERNICĂ
 DEZINDIVIDUALIZAREA

UNANIMITATEA
 Gustave Le Bon o numește Contagiune mintală
 Herbert Blumer o numește Contagiune comportamentală
apărută datorită reacţiei circulare: în mulţime indivizii îşi
reflectă reciproc sentimentele, uniformizându-le şi
intensificându-le astfel.

Exemplu:
Dacă suntem martorii unui accident de circulaţie, victima ne produce un
sentiment de compasiune, dar şi de furie faţă de şoferul în stare de
ebrietate, să spunem.
Expresia facială a emoţiei, vorbele, gesturile noastre îi stimulează pe
ceilalţi martori ai accidentului, care deja sunt emoţionaţi de starea
victimei.
Astfel, sentimentele lor sunt şi mai puternice.
La rândul nostru, suntem stimulaţi emoţional de furia celorlalţi şi, în
final, inhibarea comportamentului agresiv va slăbi, putându-se ajunge
la agresarea verbală sau fizică a şoferului.

CONVERGENŢA OPINIILOR
 Oamenii tind să gândească la fel şi să-şi exprime gândurile în
acelaşi mod, folosind expresii identice, verbalizate în acelaşi ton.
Exemplu: În cursul evenimentelor din decembrie 1989 mulţimile scandau: “Nu

vă fie frică, Ceauşescu pică!”, “Jos dictatorul!”. Toţi participanţii gândeau la fel,
strigau într-un singur glas aceleaşi cuvinte.

EMOŢIONALITATEA CRESCUTĂ
 Sentimentul puterii nelimitate
Exemplu: În cazul mulţimilor reunite spontan pericolul de degenerare în violenţă
a comportamentului colectiv este real. Trebuie ca forţele de ordine să fie atente
ca persoanele turbulente să nu aibă acces în mulţime sau măcar să nu posede
obiecte ce ar putea fi folosite pentru agresarea celorlalţi. Iată de ce se fac filtre
la intrarea pe stadion a suporterilor.
1990. Cine e de vină pentru „Joia groazei”?

DEZINDIVIDUALIZAREA
(semnificaţie apropiată de termenul ANONIMAT)
Conduce la:
► reducerea sau blocarea conştiinţei de sine a indivizilor
►dezinhibarea comportamentelor
►comportamente impulsive, iraţionale

Exemplu:
Cercetătorul american Philip Zimbardo a abandonat o maşină decapotabilă veche

de 10 ani pe o stradă din New York şi o alta identică în orăşelul Palo Alto din
California.
El relatează că primul atac vandalic asupra maşinii din New York a avut loc după
10 minute: 2 adulţi şi 1 copil au luat bateria şi radiatorul. După 3 zile şi 23 de
astfel de acțiuni, din maşină nu mai rămăsese decât caroseria.
Prin contrast, maşina abandonată în Palo Alto a rămas neatinsă. Singurul care s-a
apropiat de ea a fost un trecător care i-a ridicat capota fiindcă începuse să plouă!

COMPORTAMENTUL COLECTIV
“Prin simplul fapt că aparţine unei mulţimi, omul
coboară aşadar cu mai multe trepte pe scara
civilizaţiei. Izolat, el poate fi un individ cultivat, în
mulţime însă este un instinctual, prin urmare un
barbar. Are spontaneitatea, violenţa, cruzimea şi,
totodată, entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive.”
(Gustave Le Bon, “Psihologia maselor”)

Temă 2
 Cum explicaţi degradarea fiinţei
umane în situaţia de mulţime?
Porniți de la o situație pe care o

cunoașteți, la care ați participat sau v-a
fost povestită… Descrieți-o și observați ce
v-a atras atenția la comportamentele
oamenilor implicați.

Relații sociale.
Relații interpersonale
Scena vieții noastre cotidiene o formează, grupul mic, care se află în cadrul unei
macrostructuri sociale.
❑ MACROSTRUCTURA SOCIALĂ
❑ GRUPUL mic sau mijlociu
❑ la care adăugăm INDIVIDUL cu nișa proprie de dezvoltare
Într-o macrostructură socială grupul nu-și poate schimba locul.

Individul poate trece dintr-un mediu într-altul și chiar să modeleze într-o anumită
măsură ambianța sa socială. El începe prin a fi integrat unui mediu familial,
continuă – în bună parte paralel cu familia – cu unități educaționale dispuse într-
o ierarhie și încheie print-un traseu professional, care comportă anumite grade de
libertate.

Relații sociale.
Poziţie socială - Status - Rol
Vom discuta despre ele în cursurile următoare. Sintetic:
 Statusul = poziţia socială pe care individul o deține

în grup și prețuirea colectivă atașată acesteia
 Rolul = modelul de comportare asociat unei poziții;
el condensează cerințele grupului față de persoana
care deține o anumită poziție

Relații sociale.
INDIVIDUL participă la viața grupului în două ipostaze:
1) ca purtător al unei FUNCȚII COLECTIVE

(STATUS), a unui rol, a unor norme și valori sociale
2) ca PERSOANĂ CONCRETĂ, care urmărește țeluri

individuale și efectuează alegeri raționale.

Relații sociale.
RELAȚIILE pe care INDIVIDUL le dezvoltă sunt:
 relaţii intrapersonale - se referă la modul de organizare

a experienţei individuale cu privire la lumea socială
 relaţii inter-personale - se referă la interacțiunile cu
celelalte persoane apropiate
 relaţii de grup - se referă la relațiile reglementate de
diferenţele de poziţie sau status, (ex.: şef-subaltern)
 relaţii inter-grupuri - norme şi reprezentări colective
asupra comportamentelor de grup şi individuale.


C5.Elemente de Sociologie A Colectivității-Comportamentul - Colectiv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C5.Elemente de Sociologie A Colectivității-Comportamentul - Colectiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II

Omul ca ființă socială

Şcoala Postliceală de Stat

Relațiile sociale ca relații

Şcoala Postliceală de Stat

„În anumite împrejurări, şi numai în acestea, o aglomerare de oameni

(Gustave Le Bon, „Psihologia mulţimilor”)

Şcoala Postliceală de Stat

Comportamentul colectiv este un tip de

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

SCOPUL GRADUL DE DURATA DE

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

◼ Eliberarea tensiunii ◼ Organizare slabă, fără ◼ Durata de

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Exemplu: În cursul evenimentelor din decembrie 1989 mulţimile scandau: “Nu

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Cercetătorul american Philip Zimbardo a abandonat o maşină decapotabilă veche

Şcoala Postliceală de Stat

Şcoala Postliceală de Stat

Porniți de la o situație pe care o

Şcoala Postliceală de Stat

Într-o macrostructură socială grupul nu-și poate schimba locul.

Şcoala Postliceală de Stat

 Statusul = poziţia socială pe care individul o deține

Şcoala Postliceală de Stat

INDIVIDUL participă la viața grupului în două ipostaze:

1) ca purtător al unei FUNCȚII COLECTIVE

2) ca PERSOANĂ CONCRETĂ, care urmărește țeluri

Şcoala Postliceală de Stat

 relaţii intrapersonale - se referă la modul de organizare

Şcoala Postliceală de Stat

S-ar putea să vă placă și