OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA

SOCIOLOGIEI

⚫ Perspective în sociologie
⚫ Funcțiile sociologiei

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
20

C. Perspective în sociologie

Studiul societăţii, al părţilor sale componente şi al

interacţiunilor dintre acestea a generat o diversitate
de concepţii sociologice. Acestea au dat naştere
perspectivelor sau curentelor sociologice.
Perspectiva sociologică poate fi definită ca o
analiză a societăţii facută dintr-un anumit punct
de vedere. Este o cale de a privi societatea, de a
studia viaţa socială şi de a o explica.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
21

C. Perspective în sociologie

⚫ Perspective ale secolului al XIX-lea:

– Perspectiva evoluţionistă
– Perspectiva conflictualistă

⚫ Perspective ale secolului al XX-lea:

– Perspectiva interacţionalistă
– Perspectiva funcţionalistă
– Perspectiva structuralistă

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
22

C1. Perspective ale secolului al XIX-lea

1. Perspectiva evoluţionistă
Perspectiva evoluţionistă a reprezentat în fapt o
dominantă culturală a întregului secol XIX. Şi Comte şi
Spencer, parţial însă şi Marx propun modele
evoluţioniste, adică modele care urmăresc să
explice nu atât societatea, cât evoluţia acesteia.

Această perspectivă explică originea societăţilor şi

creşterea lor din punct de vedere evoluţionist.
Şcoala Postliceală de Stat
2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
23

C1. Perspective ale secolului al XIX-lea

2. Perspectiva conflictualistă
Karl Marx este fondatorul acestei perspective, a doua din punct
de vedere istoric. In opinia lui Marx, la baza vieţii sociale stă
conflictul social, care este sursa schimbării sociale.
Acesta este înainte de toate conflictul între clasele sociale
antagoniste, adică între clasa proprietarilor şi cea a
neproprietarilor de mijloace de producţie.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
24

C2. Perspective ale secolului al XX-lea

1. Perspectiva interacţionistă
îşi concentrează analiza asupra raporturilor dintre individ şi societate.
Societatea este în permanenţă creată prin interacţiunea
indivizilor, fiind totuşi preexistentă lor. Indivizii se modelează în
cadrul societăţii în timp ce societatea se schimbă şi ea sub
influenţa acţiunii acestora. Indivizii şi societatea se presupun
reciproc şi nici o parte nu poate exista fără cealaltă.
Printre precursorii acestei perspective este Charles Cooley care propune
la începutul secolului al XIX-lea Teoria sinelui oglindă, potrivit căreia
sinele individului este format doar în interacţiunea cu ceilalţi,
care sunt ca nişte oglinzi în care un individ se observă pe sine.
Adevăratul creator al interacţionalismului însă,
este George Herbert Mead.
Şcoala Postliceală de Stat
2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
25

C2. Perspective ale secolului al XX-lea

2. Perspectiva funcţionalistă
În anii 1950-1960 a fost perspectiva dominantă în sociologie.
Functionaliştii concep societatea ca pe un sistem, ca pe un
întreg compus din mai multe părţi aflate în interacţiune,
fiecare parte îndeplinind o anumită funcţiune.

Principali reprezentanţi ai acestei perspective sunt Emile

Durkheim, Talcott Parsons, Robert Merton s.a.

pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
26

Perspectiva funcţionalistă (2)

⚫ Societatea este gândită ca un ansamblu de structuri care

îndeplinesc anumite funcţii, totul fiind reductibil la aceste două
concepte. Conform acestei perspective societăţile tind spre
echilibru, spre menţinerea ordinii.
⚫ Fiecare instituţie îndeplineşte o funcţie socială clară. Dar
instituţiile nu se manifestă separat, ele sunt interdependente, sunt
părţi fundamentale ale societăţii care se prezintă sub forma unui
sistem complex şi relativ stabil.
⚫ Atingerea echilibrului este dependentă de îndeplinirea funcţiei
specifice de către fiecare parte a sistemului. Dacă funcţiile nu
sunt realizate, sistemul se dezechilibrează şi poate să moară.
⚫ Funcţionalitatea sistemului se asigură prin controlul social.
pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
27

Perspectiva funcţionalistă (3)

⚫ Schimbarea socială se produce numai în cadrul sistemului,

care îşi păstrează echilibrul şi stabilitatea. Nu sunt acceptate
mişcările sociale bruşte sau revoluţionare.
⚫ Anumite părţi ale societăţii nu-şi pot îndeplini funcţiile şi atunci
devin disfuncţionale.
⚫ Pentru menţinerea echilibrului şi a stabilităţii sistemului social
este necesar să se asigure un consens social, adică un
acord al membrilor societăţii asupra a ceea ce este bine, drept
şi moral.
⚫ Procesul de socializare joacă unul dintre cele mai
importante roluri în obţinerea consensului social.

pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
28

Perspectiva funcţionalistă (4)

⚫ Diferite elemente ale socialului pot fi şi funcţionale şi

disfuncţionale în acelaşi timp.
– Exemplu: şomajul este ambivalent; el poate fi
funcţional prin încurajarea creşterii competenţei
profesionale, a performanţelor individuale, prin
crearea locurilor de muncă pentru cei ce se ocupă
de asistenţa şomerilor, dar poate fi, în acelaşi
timp, disfuncţional prin problemele sociale pe care
le creează: sărăcie, alcoolism, insatisfacţie,
devianţă, etc.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
29

C2. Perspective ale secolului al XX-lea

3. Perspectiva structuralistă
Claude Lévi-Strauss – in Anthropologie
structurale (1958) – consideră că obiectul ştiinţelor
structurale este ceea ce conferă caracterul de
sistem.

Prin aceasta caracteristică se desemnează orice

ansamblu din care nici un element nu poate fi
modificat fără a antrena modificarea tuturor celorlalte.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
30

2 momente istorice semnificative

⚫ Primul este marcat, la începutul secolului XX, de

sociologul francez Emile Durkheim, cel care
propune primul curs universitar de sociologie, dar
şi prima lucrare de sociologie care se bazează pe
date empirice, este vorba de “Sinuciderea”, lucrare
în care autorul francez analizează datele statistice
privitoare la rata sinuciderilor în diferite regiuni şi la
diferite populaţii din Franţa şi Germania.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
31

2 momente istorice semnificative

⚫ Al doilea moment semnificativ îl reprezintă

lansarea cercetărilor de teren, la nivelul
oraşului, în anii 1920 în SUA.
Este vorba de prima mare şcoală de
sociologie din America, Şcoala de la
Chicago, reprezentată de Robert E.Park şi
William Sumner, şcoala care propune
considerarea oraşului ca laborator social.
Şcoala Postliceală de Stat
2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
32

D. Funcţiile sociologiei

⚫ Sociologia, ca stiinţă teoretică având

deopotrivă o finalitate cognitivă şi una
practică, are o serie de funcţii:
– Funcţia expozitivă sau descriptivă
– Funcţia explicativă
– Funcţia critică
– Funcţia predictivă sau de prognoză socială
– Funcţia practic – operaţională sau
praxiologică

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
33

D1. Funcţia expozitivă sau descriptivă

se concretizează într-o acumulare de date, fapte şi informaţii
suficiente şi relevante pentru respectiva realitate.

Pentru a fi îndeplinită această funcţie, sociologia trebuie să

îndeplinească o serie de condiţii:
- de completitudine - adică de luare în consideraţie a tuturor
datelor şi faptelor necesare pentru a testa valoarea de adevăr
a ipotezelor utilizate.
- evitarea selectării arbitrare, strict subiective datelor şi
faptelor analizate.
- maxima obiectivitate faţă de fapte (evitarea apropierii de
fapte având idei preconcepute despre acestea; datele, faptele,
fenomenele trebuie analizate aşa cum se prezintă ele).

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
34

D2. Funcţia explicativă

permite sociologiei să înţeleagă realitatea socială

⚫ permite să identifice mecanismele intime de funcţionare

şi schimbare a realităţii sociale, de producere şi derulare
a faptelor, a fenomenelor sociale, a vieţii sociale în
general, să desprindă determinările multiple ce se
manifestă la nivelul realităţii sociale şi îndeosebi, relaţiile
cauzale între variabilele realităţii sociale.
⚫ Prin îndeplinirea acestei funcţii, sociologia poate
elabora generalizări teoretice de diferite grade, poate
dezvolta teorii explicative, poate construi diferite
paradigme.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
35

D3. Funcţia critică (cognitivă)

permite cercetării sociologice să nu se rezume la descrierea şi
explicarea societăţii aşa cum este la un moment dat şi la
descrierea tendinţelor probabile de evoluţie ulterioară, ci să
încerce să arate cum ar trebui să fie această realitate socială.

⚫ Pentru a reuşi acest lucru sociologia trebuie să compare

realitatea socială aşa cum se prezintă ea la un moment dat,
cu un model normativ al realităţii sociale. În esenţă, o
asemenea analiză comparativă se reduce la încercarea de a
surprinde nemultumirile, disfunctionalitatile existente la
nivelul realităţii investigate, la realizarea a ceea ce împiedică
funcţionarea şi dezvoltarea normală, firească a societăţii în
ansamblul său, a unor unităţi sau grupuri sociale specifice
(deficienţe de organizare, conducere, structurare, deficienţe
predominant subiective posibil de remediat).
pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
36

D3. Funcţia critică (2)

⚫ Pentru că analiza să fie critică ea trebuie să respecte

două condiţii:
a) Să fie întemeiată - adică să se bazeze pe o
cunoaştere temeinică, aprofundată a realităţii
sociale.
b) Să fie constructivă - analiza disfuncţionalităţilor
să fie reală şi corectă având ca scop perfecţionarea
realităţii sociale.

pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
37

D3. Funcţia critică (3)

⚫ Sociologia este o stiinţă critică, declarat antiapologetică

(APOLOGÍE ~i f. = laudă exagerată, ridicare în slăvi, susținere
servilă și interesată a cuiva sau a ceva - DEX ), negarea sau
ignorarea disfuncţionalităţilor este contraproductivă.

⚫ Funcţia critică a sociologiei conferă acestei stiinţe o

certă utilitate socială, dar o poate face, în acelaşi timp,
relativ incomodă pentru unii factori aflaţi în posturi de
decizie sau de conducere, purtând responsabilitatea
modului de derulare a vieţii sociale atât la nivel
macrosocial cât şi la nivel microsocial.
Şcoala Postliceală de Stat
2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
38

D4. Funcţia predictivă (de prognoză socială)

⚫ prin intermediul căreia sociologia cercetează atent şi

aprofundat realităţile sociale prezente pentru a identifica
direcţiile cele mai probabile de evoluţie ulterioară a
societăţii.
⚫ Studiind trecutul şi prezentul, sociologia poate
identifica şi proiecta tendinţele probabile de evoluţie
ulterioară a societăţii.

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
39

D5. Funcţia practic–operaţională

(praxiologică)

⚫ prin intermediul căreia sociologia îşi propune

să identifice modalităţile prin care se pot
înlătura disfuncţionalităţile, dereglările,
neajunsurile constatate în vederea
modelării realităţii sociale la un nivel cât mai
apropiat de modelul normativ stabilit.

pagina urmatoare

Şcoala Postliceală de Stat

2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani
40

D5. Funcţia practic–operaţională

(praxiologică) (2)

⚫ Pentru îndeplinirea acestei funcţii, sociologia trebuie să

ţină cont de urmatoarele:
a) soluţiile propuse trebuie să fie rezultatul unei analize atente atât
a realităţii sociale prezente cât şi a efectelor posibile ale aplicării
acestor soluţii asupra realităţii sociale;
b) soluţiile propuse să fie realiste;
c) să fie oferite un set de soluţii bine fundamentate şi argumentate
realist şi raţional, set de soluţii din care decidentul să aleagă
varianta optimă;
d) sociologul să acorde asistenţa tehnică la implementarea soluţiei
alese, să urmărească efectele acesteia.
Şcoala Postliceală de Stat
2020-2021, semestrul
2011-2012, sem. al II-lea II “Hippocrate”- Focşani