SMinisterul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova Aprob:

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şef Catedră__________

Catedra de ştiinţe socoumane și asistență socială
Test / Evaluare periodică
Numele, prenumele Suleac Elena
de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor studenţilor la „Sociologie”
Citiţi atent subiectul şi alegeţi, din alternativele propuse, răspunsul corect. Fiecare subiect
presupune o singură variantă corectă.
1. Invocați argumente în favoarea ideii conform căreea cea mai importantă funcție a
sociologiei este funcția critică 15 p.

Sociologia exercita functia critica atunci cand aceasta evidentiaza drumul cattre normalitate
sociala si insista predilect pe aspectele cauzatoare de dezbalansare,dezechilibru in
societate.Obiectivitatea criticii echivaleaza cu fiecare unor altor motive ale schimbari
pozitive.Unii sociologi sustin ca functia critica a societattii este cea mai importanta
deoarece:1)aceasta nu se poate margini nici la a expune viata sociala nici numai la a o explica si
a o interpreta;
2)ea trebuie sa examineze critic fenomenele sociale;
3)sa prezinte concluziile acestei analize si sinteze critice;
4)ar trebuie sa semnaleze dificultatile vietii sociale,contractile vietii sociale in toate societatile
pentru ca fara critica sociala intreaga sociologie este mult diminuata in restul si functionalitatea
sa.Sociologia nu trebuie sa fie stiinta apologetica deoarece rolul ei este de a analiza critic
realitatea sociala.Un sociologul nu se multumeste cu descrierea ,explicarea si critica societatii ci
el incearca sa stabileasca formulele de contracarare ,impiedicare a patologiei sociale si
modelarea ori proiectarea pentru diverse perioade de timp.
3. Identificați caracteristicile principale ale societății postindustriale (cel puțin 5) 10p.
a) cunoştinţele teoretice (dar nu capitalul ) ca element organizaţional principal, „ nod de nervi
„ al sistemului social;
b) „revoluţia cibernetică”, care determină perfecţionarea tehnologiilor.
D. Bell a formulat cinci componente ale viitorului model de societate :
- în sfera economică: deplasarea epicentrului activităţii de la producţia de mărfuri la prestarea
serviciilor;
- în domeniul ocupaţional: predominarea clasei specialiştilor profesionişti şi a tehnicienilor;
- principiul axei : rolul hotărâtor al cunoştinţelor teoretice în asigurarea inovaţiilor şi
determinarea politicii în societate;
- orientarea ce va urma: controlul asupra tehnologiei şi evaluării tehnologice a activităţii ;
- adoptării hotărârilor: elaborarea „tehnologiilor intelectuale noi „,condiţionate de procesul de
computerizare.
4. Elucidați trăsăturile definitorii ale sistemului social 15 p.
Sistemul social se caracterizează prin câteva proprietăţi , precum:
1.totalitatea–elementele îşi pierd individualitatea,fiecare din ele căpătând însuşiri noi conferite
deraporturile cu celelalte elemente ale întregului;individualitatea este atributul întregului şi nu al
elementelor componente;
2.integrativitatea– dobândeşte dimensiuni distincte când se are în vedere proprietatea
deierarhizare; 
3.autoreglarea – autocorectarea, autostabilizarea, homeostaza, menţinerea stabilităţii sistemului,
acapacităţii lui de a-şi restabili echilibrul, structura şi funcţionalitatea, indiferent de acţiunea
unuia sau a mai multor factori de perturbare;
4.ierarhizarea – un sistem este simultan şi suprasistem pentru componentele sale, şi subsistem in
componenţa altor sisteme;
5.structurarea – fiecare sistem are a anumită configuraţie de raporturi dintre elementele
componente
5. Elaborați un eseu cu genericul: Particularitățile stratificării societății din Republica Moldova
25 p.
Transformările socioeconomice şi politice au condus la formarea a noi grupuri/straturi sociale,
noi structuri profesionale şi-au modificat structura societăţii în ansamblu. Noile grupuri/straturi
sociale apar nu în baza principiilor clasice de stratificare, ci au la temelie particularităţi specifice
naţionale, legate de procesele de privatizare, de formarea economiei şi relaţiilor de piaţă, de
factori geopolitici. În rezultat, în Republica Moldova s-a constituit o societate neomedievală, dar
nu capitalistă. În societatea capitalistă rolulinstituţiilor statului constă în redistribuirea veniturilor
de sus în jos, de la cei bogaţi la cei săraci (impunere economică...anumite grupe deinteres ...au
monopolizat instituţiile statului. Astfel, conducătorii acestor grupe utilizează instituţiile statului
în folosul lor. În viaţa publică moldovenească averea permanent este supusă riscului, oamneii
bogaţi în majoritatea lor nu au facut averi în baza factorilor sociocultiurali, ci în urma apropierii
lor cu ierarhia politică, adică în urma accesullui la banul şi averea publică. Oamenii bogaţi vin în
politică în scopul de a-şi consolida statutul lor social. Principalul factor al securităţii proprietăţii
economice devine apartenenţa de partid şi apropierea de cercurile politice conducătoare ale
statului. Societatea se confruntă nu doar cu o criză social-economică, dar şi cu o criză identitară
profundă. Ea rămâne a fi divizată după criterii etno-cultural-lingvistice formate în perioada
sovietică şi de aceleaşi mecanisme de rezolvare a conflictelor. În lipsa unei coeziuni sociale
bazate pe identitate naţională nu putem edifica o economie viabilă. În Republica Moldova nu
există o relaţie clară între educaţie, ocupaţie, venituri, proprietate, mod şi stil de viaţă etc., care
facilitează identificarea claselor sociale. Conform distribuţiei răspunsurilor, privind
autopoziţionarea subiecţilor, structura socială a Republicii Moldova poate fi reprezentată în felul
următor (studiu realizat în 2020): 1)2% din populaţie consideră că aparţine clasei de sus;
2)7% consideră că aparţine clasei de mijloc;
3)27% se poziţionează mai aproape de clasa de mijloc, iar 64% se autoidentifică cu clasa de bază
(de jos). Această divizare este una generală, deoarece clasele numite nu se disting prin
omogenitate.Potrivit stratificarii sociale a Republicii Moldova după trei decenii de
independență constatam ca doar 2% din populație consideră că sunt asigurați economic și își
permit luxuri; 10% consideră că nu duc lipsuri și își permit anumite bunuri; 27% se poziționează
mai aproape de stratul de mijloc, iar 58% se autoidentifică cu structurile sociale de jos.
Specialiştii menţionează că rezultatele studiului confirmă, încă o dată, faptul că, în lipsa unei
clase de mijloc înstărite,societatea moldovenească rămâne a fi una vulnerabilă și instabilă. Si
uitam de ,aspectele negative ale stratificarii care constau in diferențierea, inegalitatea socială;
lipsa echității sociale; pauperizarea populației și pierderea încrederii în ziua de mâine; prețuri
înalte la produse alimentare și servicii comunale; sărăcia absolută; nivelul scăzut al calității
vieții, șomajul; lipsa clasei mijlocii, care ar asigura stabilitate în societate; sistemul de pensionare
inechitabil”,sunt aspectele negative pe care le-au menţionat 36,9% din respondenţi. Constituirea
clasei de mijloc în Republica Moldova se desfășoară foarte anevoios, dat fiind că nu s-au
cristalizat și nu s-au consolidat premisele și factorii edificatori. Din cauza tranziției care se
prelungește mai mult de un sfert de secol, nu se formează mediul favorabil pentru stabilizare
socială relativă, cu extinderea segmentului social de mijloc,care, la rândul său, ar fi în măsură să
contribuie la înrădăcinarea și fortificarea democrației, a unui regim politic democratic. Din
contra, realitățile denotă că inegalitățile sociale se aprofundează, fiind omniprezente diferențe
izbitoare, alimentând și provocând neîncredere în autoritatea statului și în capacitățile de
mobilizare socială. Anume clasa medie nucleu este considerată baza unei societăți sustenabile,
orientată spre dezvoltare. Conform cercetării, ponderea clasei medii nucleu este foarte mică în
Republica Moldova și constituie doar 3–5%. Totodată, conform cercetării, între clasa mediede
jos și clasa medie nucleu a fost evidențiat un strat de populație care variază de la 5% la 30%, în
funcție de parametrii pe care îi îmbină. Acest grup social denumit și proto clasă medie, în
anumite condiții poate completa clasa medie nucleu.În concluzie: în lipsa unei clase de mijloc
consistente, societatea moldovenească rămâne a fi una instabilă.
Barem de notare: ,,10” -62-65; ,,9”- 55-61; ,,8”- 43-54 ; ,,7”- 32-42; ,,6” -22-31; ,,5” -16- 21; ,,4” –
12- 15; ,,3”- 7- 11; ,,2”-1- 10 ; ,,1” -0-1.