Tema 2.

Psihoprofilaxia colectivă
2.1. Structura și dinamica socială
2.2. Schimbările sociale
2.2.1. Cauzele schimbărilor sociale
2.2.2. Formele schimbărilor sociale
2.2.3. Consecințele schimbărilor sociale
2.3. Efectele schimbărilor sociale asupra sănătății mintale
2.4. Profilaxia în raport cu schimbările sociale

1. Structura și dinamica socială

Orice acțiune de psihoprofilaxie trebuie să plece de la cunoașterea exactă și amănunțită a „realității”
faptelor sociale și umane ale comunității către care își orientează intențiile. Acțiunea de profilaxie trebuie
adaptată acestor realități sociale aflate într-o permanentă schimbare. Ea trebuie să corespundă nevoilor sau
cerințelor societății respective. Pentru a putea fi eficientă, psihoprofilaxia trebuie să țină seama de specificul
societății, de caracteristicile structural-organizatorice și de dinamica acestora. Un aspect important, pe care
trebuie în mod absolut obligatoriu să-l aibă în vedere orice acțiune de profilaxie, este „modelul sociocultural”
al societății respective : mentalitatea, tradițiile, stilul de viață, aspirațiile, conduitele colective etc. ale
comunității social-umane la care aceasta se referă și în interiorul căreia urmează să se desfășoare. În plus, un
aspect important este reprezentat de „experiența istorică” a societății date, de modalitățile de răspuns și adaptare
a acesteia la „variațiile istorice” ale evenimentelor, la specificitatea „mecanismelor de apărare/adaptare”
colective.
Psihoprofilaxia trebuie să se înscrie în rândul măsurilor generale de strategie a politicilor sociale cu rol de
„protecție”, „intervenție” și „restaurare” a stării de ordine socială și echilibru uman. Ea trebuie să răspundă
„cerințelor”, atât imediate, cât și de perspectivă, privind dezvoltarea socială. Din acest motiv, strategiile de
psihoprofilaxie nu se „fac” și nici nu se „aplică” în mod rigid și automat, ca niște „șabloane”, ci forma, conținutul
și durata lor de acțiune sunt determinate și aplicate în raport cu „nevoile comunitare”, iar acestea, la rândul lor,
sunt dictate de natura schimbărilor social-istorice, economice, politice, cultural-morale și religioase.
Activități de învățare:
1. Realizați analiza SWOT pentru o psihoprofilaxie eficientă,
având în vedere:
2. Ce dificultăți ai întâmpinat?
3. Raportați cele expuse în
conținut la propunerea unui program de psihoprofilaxie colectiv cu
scopul dezvoltării toleranței față de homosexualitate în școală.

2. Schimbările sociale
Evoluția vieții sociale a comunităților umane presupune frecvente schimbări. Ea este caracterizată prin
perioade de progres, de regres sau de stagnare. Istoria socială a oricărei comunități umane ne aduce numeroase
argumente în susținerea acestor afirmații.
Schimbările sociale, care influențează în diferite moduri starea de sănătate mintală, atât cea individuală,
cât și cea colectivă, sunt atât formale, privind instituțiile, modelele de comunicare, relațiile interumane, cât și
de conținut, privind sistemul de valori pe care și din care se constituie și funcționează instituțiile, precum și
grupurile comunitar-umane. Orice acțiune de psihoprofilaxie trebuie în mod necesar, pentru a putea fi eficientă,
să se adapteze în mod flexibil la schimbările sociale cu care colectivitățile social-umane se confruntă.
În evaluarea situațiilor produse de „schimbările sociale”, trebuie să avem în vedere următoarele aspecte :
cauzele, formele și consecințele schimbărilor sociale. Le vom analiza în continuare.
Cauzele schimbărilor sociale
 Înțelegem prin cauzele schimbărilor sociale totalitatea factorilor care modifică o stare de fapt socială
specifică unor tipuri sau modele statuate ca atare, recunoscute, acceptate și funcționale, în raport cu care este
menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective.
Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot
fi atât negative (factori de regres, de involuție, de stagnare, de dezorganizare și devalorizare socială etc.), cât și
pozitive (factori de progres, de evoluție, de dezvoltare, de înnoire și revalorizare socială etc.).
Indiferent de natura lor, cauzele schimbărilor sociale presupun un „efort de adaptare”, un „efort de
asimilare” a schimbărilor, de acomodare a indivizilor cu noile forme sociale. Aceasta presupune o trecere de la
„obișnuit” la „nou”, o schimbare a stereotipurilor sociale, a stilului de viață etc. Toate aceste aspecte trebuie
luate în calcul atunci când se planifică o acțiune de psihoprofilaxie.
Formele schimbărilor sociale
Prin formele schimbărilor sociale înțelegem tipurile sau modelele de structuri sociale și/ sau de relații
sociale diferite ca aspect comparativ cu cele existente anterior, statuate și acceptate ca atare de către instituții și
comunitatea social-umană și funcționale în interiorul acestora.
Noile „forme sociale” sunt consecința „cauzelor” mai sus menționate. Ele apar ca urmare a evoluției
societății, cât și ale comunităților de indivizi și privesc instituțiile, mentalitatea, conduitele și acțiunile. Impactul
lor asupra dinamicii sociale este direct și imediat, iar măsurile de psihoprofilaxie care se impun sunt direct
proporționale cu natura și formele schimbărilor.
În ceea ce privește formele sau tipurile de schimbări sociale, cu efecte asupra stării de sănătate mintală a
comunităților umane, acestea pot fi : lente sau progresive ; bruște, brutale și zgomotoase ; periodice, cu caracter
de „înnoiri” sau de „regres”, de „reforme sociale” ; sub formă de „crize sociale” etc.
Consecințele schimbărilor sociale
Înțelegem prin consecințele schimbărilor sociale totalitatea efectelor, atât a celor cu semnificație pozitivă,
cât și a celor cu semnificație negativă, care influențează structurile sociale, dinamica vieții social-comunitare și,
în final, starea de sănătate mintală a grupurilor umane. Aceste aspecte vizează în mod direct strategiile acțiunii
de psihoprofilaxie colectivă. Aceste consecințe imediate sau tardive privesc :
- schimbarea structurilor de organizare socială ;
- schimbarea instituțiilor ;
- schimbarea relațiilor interumane, a modelelor de comunicare ;
- schimbări de comportament, acțiuni ;
- schimbarea modelelor de gândire, a aspirațiilor și idealurilor ;
- schimbarea oamenilor, a profilului sufletesc, moral și social al generațiilor.
Activități de învățare:
1. Realizați o schemă verbal-logică pentru aspectele schimbărilor
sociale care trebuiesc luate în vedere în psihoprofilaxie.
2. Ce ai invațat nou din acest conținut?
3. Raportați cele expuse în conținut la propunerea unui program de psihoprofilaxie colectiv cu scopul
dezvotării abilităților de parenting.

3. Efectele schimbărilor sociale asupra sănătății mintale

Orice schimbare socială, indiferent de faptul că are un caracter pozitiv sau unul negativ, presupune un
efort special, o supra-solicitare fie a „mecanismelor de apărare”, în cazul schimbărilor cu caracter negativ, fie a
„mecanismelor de adaptare”, în cazul schimbărilor cu caracter pozitiv. Indiferent însă de natura acestor
schimbări, ele vor afecta în mod direct, imediat sau tardiv, stilul de viață, de comportament, de activitate și
gândire sau, altfel spus, starea de sănătate mintală a grupurilor social-umane.
În ce constau aceste schimbări și care sunt efectele lor ? Ele sunt de două feluri, fiecare având caracteristici
și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos.
 a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin :
- nevroze și stări reactive ;
- conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale) ;
- conduite delictuale antisociale ;
- conduite de dependență socială.
b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin :
- schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane ;
- schimbarea gusturilor și a sensibilității, a preferințelor ;
- schimbarea modelelor de comunicare ;
- schimbarea mentalităților, a atitudinilor față de viață, de lume și de propria persoană ;
- adoptarea unor noi forme de identitate.
Toate aspectele mai sus menționate impun adoptarea, așa cum vom arăta în continuare, a unor strategii
speciale de profilaxie de factură protectivă, preventivă, protectoare sau de restaurare/recuperare.
Activități de învățare:
1. Asociază și analizează efectele schimbărilor sociale asupra sănătății
mintale:
2. Cum poți utiliza în viitor această informație?
3. Raportați cele expuse în conținut la propunerea unui program de psihoprofilaxie colectiv cu scopul
dezvoltării unui stil de alimentație corect al elevilor în școală.

4. Profilaxia în raport cu schimbările sociale

Profilaxia nu este o activitate singulară. Ea trebuie să se înscrie în programul complex de măsuri de
protecție socială, de păstrare și promovare ale stării de sănătate generală a populației, cu valoare de progres și
echilibru. Aceasta este cu atât mai necesar cu cât de starea de sănătate în general și de cea de sănătate mintală
în special depind atât echilibrul, cât și progresul social ale societății/cetății.
O societate modernă, civilizată, ajunsă la un nivel complex al dezvoltării sociale, trebuie să-și pună în
mod serios și cu prioritate problema asigurării stării de sănătate mintală a membrilor ei. Aceasta impune
adoptarea unor „strategii” de acțiune de profilaxie. În cele ce urmează vom descrie, principalele „sarcini” cu
caracter de „strategii de acțiune practică” ce revin programului de profilaxie în condițiile speciale impuse de
schimbările sociale. În sensul acesta, orice program de psihoprofilaxie va trebui să surprindă în mod obligatoriu
câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în cele de mai jos.
a) Planificarea evoluției sociale trebuie să țină seama de potențialul uman, de resursele de care
dispune comunitatea umană, de capacitățile acesteia, de profilul sufletesc și moral al membrilor societății, de
atitudini, de experiența istorică și socială a comunității umane.
b) Schimbările sociale și istorice presupun o pregătire specială a oamenilor, în vederea adaptării
acestora la schimbări, a asimilării factorilor de schimbare, a evitării stresului (factorilor psihotraumatizanți), a
păstrării stării de sănătate mintală. În sensul acesta, programele de psihoprofilaxie vor trebui ca, după o
prealabilă evaluare probabilistică a schimbărilor care urmează să se producă, să instituie, ca forme de pregătire,
următoarele :
- măsuri de educație specială ;
- modele de viață adecvate, cu caracter deschis ;
- introducerea unor noi forme de comunicare, de relaționare interpersonală ;
- noi modele de conduite, acțiuni.
c) Se va căuta, pe cât posibil, ca „schimbările sociale” să fie introduse treptat, ținute sub control
riguros, permanent, pentru a se putea preveni în felul acesta „șocul schimbării”, situațiile conflictuale, situațiile
cu caracter psihotraumatizant pentru starea de sănătate mintală colectivă, nevrozele, conduitele protestatare, de
refugiu, actele antisociale etc.
 d) În acțiunea de profilaxie, un rol esențial revine instituțiilor sociale și mass-media. Acestea vor
avea rolul de „introducere treptată” a schimbărilor sociale, care trebuie percepute ca „reforme” pozitive menite
să reflecte expresia progresului, și nu „criza socială”. Reformele trebuie percepute ca fiind ceva necesar și util,
nu ca niște „situații impuse”, cu caracter ostil, negativ.
e) Strategiile acțiunii de profilaxie, pentru a putea fi acceptate și integrate social și uman, trebuie să
aibă o semnificație valorică pozitivă. Ele trebuie să corespundă unor „nevoi” și „cerințe” ale societății și ale
comunităților umane, constituind o stare firească de fapt datorată evoluției social-istorice a comunităților.
f) Trebuie evitată, în aceste situații de schimbări sociale, care pot avea uneori un caracter de „criză
socială” (politică, economică, psihologică, culturală, moral- -religioasă etc.), acțiunea unor „modele negative”
ce cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică
socioculturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte negative, care duc la
manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc.
Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că profilaxia se prezintă ca una dintre cele mai importante
în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială. Ea privește, prin acțiunea de protejare și
dezvoltare a stării de sănătate mintală, progresul societății, starea de sănătate colectivă a acesteia, ca o garanție
a stabilității și dezvoltării sociale și istorice ale comunităților umane.
Activități de învățare:
1. Realizați o hartă a unui program de psihoprofilaxie, indicând aspectele esențiale ale acestuia;
2. Ce alte aspecte ați putea adăuga?
3. Raportați cele expuse în conținut la propunerea unui program de psihoprofilaxie colectiv cu scopul
detectării timpurii a abilităților, dizabilităților de dezvoltare și înscrierea în instituțiile educaționale
potrivite.