Posibilele influențe ale pandemiei Covid-19 asupra securității și apărării(din

perspective resurselor financiare)

Posibilele influențe ale pandemiei Covid-19 asupra securității și apărării(din

perspective resurselor financiare)
 Pandemia generată de virusul Covid-19 (SARS-CoV-2), cunoscut și sub denumirea
cronavirus, a schimbat dramatic lumea în care trăim , afectând negativ din ce în ce mai mult
economia națională precum și pe cea globală iar impactul asupra acestora poate crește în funcție
de amploarea răspândirii geografice a virusului.
Încadrarea pandemiei ca o problemă de securitate nu înseamnă „este timpul să intrați în
panică”, nici că ar trebui echivalată cu un război sau o problemă militară, dar cu siguranță este o
problemă de securitate, ce a supus inclusiv forțele armate unei provocări pe cât de periculoase pe
atât de inedite.
După cum se amintește și în „Strategia națională de apărare a țării” pandemia generată de
noul Coronavirus a produs un șoc strategic la nivelul întregii omeniri,efectele pandemiei în plan
economic afectând relațiile dintre actorii globali obligând astfel statele să își canalizeze resursele
pentru gestionarea problemelor interne , fapt care a condus la o reorientare a atenției autorităților
precum și a resurselor spre domeniile cheie,în majoritate spre sistemul medical care a fost luat
prin surprindere de numărul tot mai mare de infectări cu virusul Covid-19.
Declanșarea pandemiei Covid-19 are consecințe economice, sociale și financiare în
condițiile în care finanțele țăriilor sunt antrenate pentru asigurarea refacerii social-
economice,afectând toate domeniile de activitate inclusiv bugetele militare care au de suferit
putând fi profund afectate, redimensionate sau amânate, deoarece odată cu afectarea
economiei,resursele financiare acordate securității scad. Cu toate acestea statele membre NATO
urmăresc menținerea nivelului de 2% din PIB pentru cheltuieli cu apărarea ceea ce va fi destul de
greu de realizat deoarece mărimea PIB-ului național al statelor membre află în scadere în termeni
reali fiind afectat profund de impactul social-economic al pandemiei. Cele mai afectate vor fi
programele de achiziții cu efect asupra industriilor de apărare care au deja propriile provocări.
Așa cum se vede în aceste zile, statele au acum nevoie de cât mai multe spitale militare de
companie, de un corp sanitar medical militar cât mai puternic și mai numeros,de echipamente de
protecție și de medicamente, în aceste condiții societatea nu vrea să audă de tancuri și rachete.
Industriile naționale de apărare se confruntă cu necesități specific de adaptare la provocările
cauzate de pandemia Covid-19,în condiții social-economice
Pe decursul pandemiei s-a observat necesitatea investițiilor în domenii nonmilitare cum
este domeniul sanitar spre care s-au îndreptat majoritatea resurselor, iar cum pandemia reprezintă
pentru orice stat o criză națională de securitate majoră, forțele armate au trebuit să se implice și
să susțină prin toate mijloacele de care dispun. Astfel armata a intervenit în sprijinul autoritățile
centrale și locale prin instalarea a trei spitale ROL în București, Constanța, Timișoara, a instalat
peste 50 de unități de triaj epidemiologic în spitalele militare și civile din țară, militarii au
acționat pe perioada stării de urgență fiind alături de oamenii aflați în dificultate, au asigurat
transportul aerian pentru echipament de protecție, cercetătorii militari au pus accentul pe
dezvoltarea unor capabilități flexibile după cum se precizeaza și în „Strategia Militară” care să
vina atât în sprijinul armatei dar și în cadrul sistemului național de sănătate în acest scop au
realizat o izoletă ce a fost omologată și a intrat în producție precum și un demonstrator tehnologic
pentru un ventilator mecanic. Astfel se poate observa că resursele financiare din domeniul militar
precum și resurse umane au fost utilizate pentru a sprijini domeniul sanitar deoarece sănătate
cetățeanului este prioritară pentru un stat.
Totodată, pandemia de Covid-19 a scos în evidență modalitatea în care riscuri de natură
nemilitară pot genera implicații transnaționale și provocări multiple la adresa statelor, indiferent
de nivelul de dezvoltare economică, tehnologică și militară.
Sprijinul economic este indispensabil pentru a revitaliza sectoare aflate în dificultate, cum ar fi
turismul, călătoriile și divertismentul, iar pandemia a reflectat lipsa de pregătire a multor țări în
ceea ce privește asistența medicală și apărarea civilă.
În aceste condiții cheltuielile militare ar putea fi afectate de această schimbare a
priorităților și de măsurile pe care trebuie sa le adopte statele pentru redresarea din criza
economică actuală care a provocat consecințe economice mai grave decât criza economica din
2008. Dar cu toate acestea cheltuielile militare mondiale au depășit 1,9 trilioane de dolari în
2019(anul de instalare al pandemiei), cel mai înalt punct de la sfârșitul războiului rece, cu toate
acestea s-au observat în SUA și în Europa încercarea de a continua creșterea cheltuielilor
militare chiar și în apogeul pandemiei. Motivele pentru aceasta variază de la amenințările
percepute până la modernizarea militară și planurile de construire.
Principalele riscuri și amenințări la adresa securității naționale au surse diverse și un
spectru larg de manifestare, generând astfel o multitudine de provocări în plan politico-militar.
Într-un interviu acordat celor de la EURACTIV, secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg, declara că „ Trebuie să ne ocupăm de Covid-19, dar, în același timp, trebuie să ne
asigurăm că această criză de sănătate nu va deveni o criză de securitate”. Tot acesta a adăugat că
se consolidează în continuare nevoia de a continua investiția în apărare și securitate.
Această declarație este susținută de mijloacele întreprinse de către state, care în ciuda pandemiei,
a crizei sanitare cu care se confruntă au reușit să mențină nivelul de 2% din PIB pentru apărare,
astfel încât în 2020 la un an după instalarea pandemiei cheltuielile militare din întreaga lume să
crească la un nivel fără precedent din 1988, în 2020 cheltuielile militare fiind estimate la 1981 de
miliarde, cu 2,6% față de anul precedent, a declarat Institutul Internațional de Cercetare a Păcii
din Stockholm (SIPRI), iar SUA a fost din nou înaintea tuturor țărilor în ceea ce privește alocarea
de resurse financiare pentru apărare.
Prin urmare criza economică cauzată de pandemia de Covid-19 afectează sever economia
mondială fiind deja resimțită la nivel global, iar criza sanitară influențează negativ dezvoltarea
social-economica deoarece resursele financiare ale țărilor se concentrează asupra susținerii
sistemului medical, afectând astfel inclusiv bugetul alocat apărării cu toate acestea consider că
suntem departe de momentul în care nu se va mai investi în armată și securitate națională
deoarece armata constituie elementul de bază al statului și fiind date toate incertitudinile,riscurile
și amenințările ce ne înconjoară statul nu își poate permite să renunțe la puterea militară.

Bibliografie:

1.https://mronline.org/2021/05/01/amidst-pandemic-and-economic-sufferings-2020s-global-
military-spending-reached-highest-level-in-decades/
2.https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente/
Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_2020_2024.pdf
3.https://books.google.ro/books?
id=4y0NEAAAQBAJ&pg=PT105&lpg=PT105&dq=Military+spending+in+a+post+pandemic+e
ra&source=bl&ots=AfO8F3jgMQ&sig=ACfU3U1BWLTR-8KdOu_C4Ygo5Hxw6Erz-
g&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiN5_ek9v7zAhWkQvEDHY0CC3E4HhDoAXoECBoQAg#v=
onepage&q=Military%20spending%20in%20a%20post%20pandemic%20era&f=false
4.https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/03/CARTA-ALBA-A-APARARII-.pdf