Capitolul 3

3.1 Textul liric în programa și manualele de gimnaziu

Conform definiției date de Constantin Parfene în Metodica studierii limbii și literaturii

române în școală, programa școlară reprezintă ,,curriculum-ul (lat. curriculum – curs,
desfășurare) parcurgerii (eșalonării) conținutului unei discipline de învățământ, în funcție de
ciclurile școlare, de clase, prin respectarea particularităților de vârstă ale elevilor” 1, în cazul
nostru eșalonarea conținutului disciplinei limba și literatura română.
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română reprezintă oferta
curriculară pentru clasele a V-a – a VIII-a. Conform Planului-cadru de învățământ, aprobat prin
OMENCS nr. 3590/05.04.2016, limba și literatura română are alocate 4 ore pe săptămână. Pentru
disciplina Limba și literatura română, programa cuprinde: notă de prezentare, competențe
generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii
metodologice. Conținuturile învățării sunt împărțite în teme generale, urmărind domenii specifice
precum: comunicarea orală, lectura diferitelor tipuri de texte, redactare, elemente de construcție a
comunicării, elemente de interculturalitate.
La clasa a V-a1, la domeniul de lectură avem studierea textului descriptiv
(literar/nonliterar) -Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-
soluţie etc.), predicții, împărtășirea impresiilor de lectură − Strategii de interpretare: răspuns
afectiv, discutarea mesajului/mesajelor textului, interpretarea limbajului figurat (personificarea,
comparaţia) − Interese și atitudini față de lectură
În clasa a VI – a, la conținuturile din clasa a V-a referitoare la genul liric (actualizate), se
vor adăuga următoarele: textul descriptiv literar - în proză, în versuri, versificație: rima, strofa,
măsura versurilor, ritmul (intuitiv), strategii de comprehensiune: reprezentări mentale, integrarea
informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv, strategii de interpretare: interpretarea
limbajului figurat (epitetul, enumerația), discuții pe marginea textelor citite , interese și atitudini
față de lectură.

1
Parfene, Constantin, Op. cit. , p. 19
 La sugestii pentru alegerea textelor literare și nonliterare/ficționale și nonficționale (text
integral sau fragment; fără definirea conceptelor) se recomandă ca text al genului liric pastelurile.

Pentru orice profesor documentul operațional principal este programa școlară, așa cum
pentru elev este manualul școlar. În manualul școlar sunt prezentate conținuturile din programa
școlară ce se studiază la fiecare disciplină, structurate în unități și teme.
Coordonatorii Didacticii moderne, Miron Ionescu și Miron Radu, afirmă că manualul
școlar este supus în scopul modernizării, unor transformări esențiale, menite ,,să transpună pe
elev din postura de a înțelege, de a memora cunoștințele elaborate și sistematizate de-a gata, în
subiect activ” p134ce străbate drumul cunoașterii descoperind, selectând, sistematizând și
prelucrând informații necesare culturii generale și dezvoltării personalității.
În zilele noastre, manualele tradiționale au pierdut teren în fața celor digitale care impun
utilizarea a numeroase mijloace didactice.
La clasa a VII-a, programa prevede la activitățile de învățare identificarea trăsăturilor
specifice unui text epic, liric sau dramatic. La conținuturile din clasa a VI-a (actualizate), se va
adăugă: textul liric - exprimarea emoțiilor și a sentimentelor; strategii de comprehensiune:
reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; strategii de
interpretare: interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora), discuții privind semnificaţiile
textelor citite; monitorizarea propriei lecturi. La sugestii pentru alegerea textelor, programa
recomandă texte continue de tipul poeziilor lirice selectate, în primul rând din operele autorilor
clasici ai literaturii române. Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să sprijine
formarea competențelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte
următoarele criterii: valoric, estetic, formativ şi adecvare la vârsta elevilor.
La clasa a VIII-a, genului liric i se acordă o mare importanță. Printre activitățile de
învățare programa recomandă exerciții, în grup, de prezentare a unor texte epice, lirice sau
dramatice alese de elevi şi/sau de profesori; prezentarea creațiilor originale ale elevilor, din
proprie inițiativă sau la cerere, cu împărtășirea, impresiilor, a gândurilor în public, în fața unui
auditoriu necunoscut. La partea de lectură, genul liric are un loc bine stabilit. Se vor studia:
strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și
al structurii; strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (aliterația, hiperbola,
antiteza), interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite;
dezbateri pe marginea textelor citite; monitorizarea și evaluarea propriei lecturi.
În ultima parte a programei, la sugestii metodologice, se recomandă ca, în abordarea
didactică a conținuturilor, să se aibă în vedere unele precizări. La clasa a V-a ,,profesorul va
selecta 7 texte de bază integrale, destinate lecturii aprofundate (5 literare şi 2 nonliterare).
Textele literare și nonliterare vor fi grupate în jurul unei tematici comune. Profesorul va adăuga
minimum 5 texte (integrale sau fragmente), de preferinţă literare, provenind cu preponderență
din literatura română, clasică şi contemporană. Tematic, textele vor fi alese în consens cu
cerinţele şi cu nevoile de instruire ale elevilor. Dimensiunea textelor selectate se va raporta la
numărul de cuvinte din textele propuse la testările internaționale. Profesorii au libertatea să
aleagă texte-cu scopul de a aborda, în mod aplicativ, noţiunile de teorie literară, necesare în
asigurarea comprehensiunii și în argumentarea interpretării.”p26 La clasa a VI-a, numărul de
texte crește la 8, dintre care destinate lecturii aprofundate (6 literare şi 2 nonliterare). La clasa a
VII-a 9 texte de bază integrale, destinate lecturii aprofundate (6 literare şi 3 nonliterare).
Profesorul va selecta la clasa a VIII-a 10 texte de bază integrale, destinate lecturii aprofundate (7
literare şi 3 nonliterare).
Programa prevede abordarea conținuturilor în mod progresiv și să se regăsească toate
domeniile de conținut (Comunicare orală, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a
comunicării, Elemente de interculturalitate) vizând toate competențele generale. Manualele
digitale respectă această structură.
Strategiile didactice recomandate de programă se împart în funcție de competențe. Pentru
activităţi centrate pe receptarea mesajului oral şi producerea de mesaj oral, pentru genul liric sunt
benefice activităţile de pre-ascultare vor viza strategii ce pregătesc şi facilitează receptarea
textului, activităţile de ascultare propriu-zisă când vor face cunoștință cu textul liric și vor fixa
conținutul, activităţile de post-ascultare vor viza strategii de reflecţie. Pentru activităţi centrate pe
receptarea textului scris de diverse tipuri se recomandă activităţile de pre-lectură ce vor viza
strategii ce pregătesc şi facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea
dificultăţilor lingvistice, semantice, referenţiale etc.). Activităţile de lectură vor viza strategii de
ritmare şi orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silenţioasă, lectura orientată/neorientată,
lectura pe roluri, exersarea fluenţei în lectură) şi strategii de fixare a conţinutului textului
(chestionar, exerciţii cu itemi de tip adevărat/fals, exerciţii cu alegere multiplă, exerciţii de
completare, rezumat, povestire, harta sensului, organizarea grafică a informaţiei, memorare etc.).
Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare şi de producere de text (discuţii
orientate asupra semnificaţiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea creativă etc.).

Manualul de limba și literatura română de clasa a V-a de la editura Intuitext începe ca

toate manualele de limba și literatura română cu textul liric Deșteaptă-te, române! de Andrei
Mureșanu, imnul național al României. Următorul text liric este Jocuri de Ana Blandiana, ce
face parte din unitatea Album de familie, O, rămâi de Mihai Eminescu și Mezul iernii de Vasile
Alecsandri din unitatea Leagănul dorului. Cu ajutorul acestor texte elevii vor învăța
personificarea și comparația, precum și conceptul de exprimare a emoțiilor.

Manualul editurii Sigma are primul text liric imnul național al României, apoi Cartea cu
Apolodor de Gellu Naum, Joc de creion de Tudor Arghezi, Portret de Geo Dumitrescu.
Editura Corint propune textul liric Scrisoarea I de Mihai Eminescu.
Manualul editurii Litera conține textul lui Gellu Naum, Crusta, a lui Grigore Vieru,  Casa
părintească și fragmente din Scrisoarea III de Mihai Eminescu din unitatea Eroii de ieri,
modele și pentru azi.
Colinde, colinde de Mihai Eminescu, Jucăriile celui cuminte de George Coșbuc fac parte
din manualul de clasa a V-a al editurii Ars Libri.
Rapsodii de primăvară de George Topârceanu, Revedere de Mihai Eminescu și Fiind
băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu sunt textele lirice selectate din manualul Editurii CD
Press.
Ex libris de Tudor Arghezi și Malul Siretului de Vasile Alecsandri se regăsesc în
manualul Editurii Didactice și Pedagogice.
Editura Booklet are următoarele texte lirice: Frumoasă-i de Mihai Eminescu, Jucăriile de
Marin Sorescu și Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu (fragment).
În clasa a V-a, elevii fac cunoștință cu textul liric O stradă cu sentimente de
Ana Blandiana.
În clasa a VI-a, manualele Editurii Didactice și Pedagogice propun să fie studiate
următoarele texte lirice: Amurg în Deltă de Ion Pillat, Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri,
Limba noastră de Alexei Mateevici, Balul pomilor de Dimitrie Anghel.
 În manualul de clasa a VII-a, Editura ART Klett, există două unități dedicate genului
liric: Harta sentimentelor și Cunoașterea de sine. Textele lirice propuse spre a fi studiate sunt
Lacul de Mihai Eminescu, pentru prima unitate și Harta de Marin Sorescu, pentru a doua unitate.
Manualul Editurii Aramis, are Unitatea 2 numită sugestiv Emoțiile, poezia sufletului și cuprinde
textul liric O, rămâi de Mihai Eminescu și Lasă-mi, toamnă... de Ana Blandiana și Cămara cu
fructe de Ion Pillat pentru reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip liric. Manualul
Editurii Intuitext ne propune pentru studierea textului liric două poezii profunde ale unor poeți
consacrați: Sufletul satului de Lucian Blaga și Acuarelă de Ion Minulescu. La strategii de
interpretare a textelor literare, textul liric propus pentru genul liric este Rondelul lucrurilor de
Alexandru Macedonski.
În clasa aVIII-a, elevii studiază în profunzime genul liric. Manualul Editurii Art dedică
genului un capitol numit Unde găsim frumusețea propunând texte care evidențiază frumusețea
naturii prin Într-un lac de Tudor Arghezi, frumusețea umană în  Izvorul nopții de Lucian Blaga,
frumusețea artei în poezia Controverse de Nina Cassian. Editura Aramis dedică Unitatea 1
Iubirii, cel mai frumos sentiment prin Când amintirile...de Mihai Eminescu și La-nceputul
serilor de Nichita Stănescu. În manualul Editurii Corint Logistic, unitaea de învățare 3 este
dedicată orizonturilor lirice și propune Pleiadă de Lucian Blaga, actualizându-se elementele de
versificație, precum și strategii de interpretare a limbajului figurat, Evocare de Nichita Stănescu,
A asfințit lumina de Alexandr Sergheevici Pușkin, traducere de Lucian Blaga. Scrisoarea III de
Mihai Eminescu, Cerbul cu stea în frunte de Vasile Militaru sunt texte în versuri care îmbină
diverse structuri textuale
 3.2 Specii ale genului liric studiate în învățământul gimnazial

La nivel gimnazial, elevii studiază ca specii ale genului liric imnul, pastelul, doina și oda.
Imnul este specie lirică ce își are originea în grecescul ,,hymnos”, care înseamnă cântec
de biruință. Este înrudit cu oda, însă diferența constă în faptul că imnul se cântă. Imnul este
considerat prima formă de poezie, fiind de origine orientală. În Antichitate, la greci, prin imn se
înțelegea cântecul de preamărire a eroilor legendari sau zeilor. Avea caracter religios, atestat în
cărțile sfinte, în inscripţiile de pe mormintele egiptene (imnurile vedice, imnurile biblice, litaniile
ebraice etc.). În Grecia antică (sec. al VI-lea î. Hr.) însemna orice poezie, mai tîrziu va purta
nume diferite, în funcţie de divinitatea evocată: pean (imnul închinat lui Apollo), ditiramb (imnul
cîntat în cinstea zeului Dionysos) etc. De regulă, erau acompaniate la chitară. Noţiunea de imn
este atestată la Platon, în Republica, şi este considerat cântec închinat numai zeilor. O categorie
specială de imnuri sunt cele orfice, care au fost scrise între secolele III-IV e. n. şi autorul a rămas
necunoscut. Culegerea de 38 de imnuri închinate zeilor şi forţelor naturii i se atribuie
personajului mitologiei greceşti Orfeu, care, se consideră, prin cântecul său, a îmblînzit fiarele şi
forţele naturii, de aici utilizarea termenului orfic cu sens de misterios, ezoteric. Cu timpul, specia
va acoperi şi conţinuturi profane, apar imnuri nupţiale, funebre, patriotice, naţionale etc. Sînt
forme laice şi desacralizate de exprimare solemnă a bucuriei, a recunoştinţei, a entuziasmului. În
literatura română au scris imnuri Iancu Văcărescu (Imne), Vasile Alecsandri (Imn lui Ştefan cel
Mare), în literatura modernă – I. Pillat (Imnuri tîrzii), Ioan Alexandru (Imnele Transilvaniei,
Imnele Moldovei) ş.a.

Cu timpul, în cadrul imnului sunt integrate și cântecele care proslăvesc o faptă, un

eveniment sau o personalitate. Din secolul al XIX-lea, prin imn se înțelege acel cântec care
exprimă unitatea de voință a unei colectivități naționale sau sociale. În zilele noastre, orice țară
are propriul imn. Versurile imnului național al României, Deșteaptă-te, române! scrise de Andrei
Mureșanu, se află la începutul fiecărui manual de gimnaziu. Inițial s-a numit Un răsunet, iar
melodia imnului este compusă de Anton Pann.
 Conform Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul pastel, cu forma de
plural pasteluri, este un substantiv neutru ce semnifică un creion colorat, moale, pentru desen,
făcut din pigmenți pulverizați, amestecați cu talc și cu gumă arabică, desen executat cu acest fel
de creioane, iar ca valoare adjectivală, culoare pastel, desen pastel. Al doilea sens este de poezie
cu conținut liric, în care se zugrăvește un tablou din natură. Deci pastelul este o operă lirică în
versuri în care poetul descrie un peisaj din natură.
În teoria literaturii, pastelul este specia literară aparținând genului liric - peisagistic în
versuri, în care sunt descrise, pe baza unei succesiuni de tablouri unitare, aspecte semnificative
din natură, inducându-se, de cele mai multe ori indirect și sentimentele poetului față de acestea.
Tablourile se realizează prin dezvoltarea de câmpuri semantice explicite sau implicite. Mărcile
de identificare ale eului liric pot să nu apară la nivel lexical, dar sunt validate în structura de
adâncime a textului. Tehnica picturală este impresionistă, iar atitudinea parnasiană. Printre
trăsături întâlnim multitudinea de imagini vizuale, auditive, olfactive cromatice, motrice,
descrierea ca mod principal de expunere, prezența figurilor de stil (epitete, metafore, comparații,
hiperbole), prezența repetițiilor, enumerațiilor, aliterațiilor ce conferă muzicalitatea, predomină
substantivele și adjectivele, prozodia este simplă, iar ritmul trohaic.
În literatura română, elementele de pastel au apărut la poeții Văcărești și I.H. Rădulescu,
însă cel care aduce această specie la un nivel artistic înalt este Vasile Alecsandri. Pastelurile
reprezintă toate fazele anotimpurilor percepute la Mircești, iar în concepția poetului, toate
anotimpurile sunt capabile să trezească trăiri depline. Primăvara este prezentă în poeziile
Oaspeții primăverii, Dimineața, Tunetul, Plugurile, reprezentând un timp al renașterii și al
apariției speranței. Vara, anotimp al limpidității solare, al bucuriei muncilor câmpenești, o
întâlnim în Malul Siretului, Balta, Cositul, Secerișul. Toamna induce o stare de melancolie în
Sfârșit de toamnă. Iarna este văzută ca o ființă fantastică, înzestrată cu accesorii inedite în poezii
precum Iarna, Sfârșitul iernii, Gerul, Viscolul, Mezul iernei.
În literatura română, au scris pasteluri și alți poeți: George Coşbuc (Vara, În miezul verii,
Pastel), Nicolae Labiș, Fulg, Ion Pillat (Cămara de fructe, În toamnă, Seara la Stînca, Poteca
din pădure, Limpezimi).
În clasa a VII-a, elevii studiază poezii lirice specifice folclorului românesc, cântece
populare și doine. Creațiile lirice populare exprimă direct sentimente puternice și variate, prin
care se oglindesc suferințele și speranțele poporului, modul de viață, revolta împotriva asupririi,
dragostea, dorul de cei dragi sau de locul natal. După conținutul lor tematic, Ioan Andrău împarte
doinele și cântecele populare în ,,doine și cântece sociale, doine de bir și sărăcie, doine de
haiducie, de păstorie, de cătănie, doine de dor și jale, de dragoste.”p180
Doina este ,,expresia unui sentiment individual, capătă valoare general umană,
transformându-se într-un dialog al omului cu întreaga lume.” Manual p93 clasa 7
Doinele și cântecele sunt însoţite de o melodie specifică cu ritm liber. Structura prozodică
constituie versuri cu măsura de 7-8 silabe, cu ritm trohaic, rimă împerecheată sau monorimă.
Valoarea doinei a fost recunoscută în 2009, când a fost inclusă de UNESCO în lista
Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Elementele caracteristice doinei sunt: transmite sentimente dominante, starea sufletească
a eului fiind complexă, stabilește o relație cu sufletul omului, conţine indici spaţiali şi temporali
clar precizaţi, prezența refrenului, a expresiilor tipice precum „frunză verde”, „foaie verde”, a
regionalismelor, a cuvintelor derivate cu sufice diminutivale, a exclamațiilor retorice și
interogațiilor retorice, a interjecțiilor. Doina apelează la elemente de oralitate, având caracter
oral, sincretic, anonim și colectiv, la figuri de stil (epitete, comparaţii, repetiţii, hiperbole,
inversiuni), abundă în imagini vizuale şi auditive fiind prezente elemente ale naturii.
Exemple de doine: Doina, Cântecul doinei, Nu știu, Frunză verde magheran.
 3.3 Metode și procedee de receptare a textului liric

Prin metodă de învățământ se înțelege un anumit mod de organizare a procesului de

predare-învățare, mai exact cum anume trebuie să acționeze profesorul împreună cu elevii pentru
a realiza obiectivele propuse.
Disciplina limba și literatura română impune metode și procedee de predare – învățare
care implică activ elevul și-i trezindu-i interesul și motivația pentru a învăța. Profesorul are rolul
major de a menține atenția elevilor pe tot parcursul activităților, iar acest lucru nu este posibil
decât prin creearea unui mediu potrivit de lucru și antrenarea elevilor prin utilizarea unor
metode, de preferat interactive de grup, care sunt modalități moderne de stimulare a învățării,
instrumente didactice care favorizează schimbul de experiențe, de cunoștințe. Metoda este o cale
pe care profesorul trebuie să o urmeze pentru a-i ajuta pe elevi să găsească o modalitate proprie
pentru a descoperi lumea.
În predarea literaturii române, mai exact a textului liric, pot fi utilizate atât metode
clasice, în care rolul important îi revine profesorului, cât și moderne, centrate pe elev.
Analiza și comentariul literar este o metodă didactică practicată în învățământul
tradițional, când elevii își însușeau pe de rost unele texte prefabricate. Analizele și comentariile
literare au fost eliminate din manualele actuale și înlocuite cu strategii de interpretare a unor
texte. Referindu-se la analiza literară, Constantin Parfene, în Metodica studierii limbii și
literaturii române în școală, considera ca fiind ,,o operație foarte complexă”p124, însă în școală
nu ne putem antrena în analize literare complete pentru că obiectivul nostru ca profesori nu este
să formăm critici literari profesioniști, ci cititori de poezie capabili de a surprinde mesajul operei
literare. Prin urmare, ,,comentariul literar, se deovedește a fi compatibil cu obiectivul urmărit și
cu particularitățile de vârstă și intelectuale ale elevilor, această cale implicând identificarea și
interpretarea liberă a unor aspecte structurale ale operei” p124 la clasele a V-a și a VI-a
comentariul literar are forma unei conversații libere în ceea ce privește impresiile provocate de
texte literare, iar la clasele a VII-a și a VIII-a au loc discuții aprofundate și dezbateri pe baza
textelor lirice reprezentative.
Jocul didactic poate fi integrat în activitățile de abordare a textelor lirice, dacă profesorul
este suficient de creativ pentru a atrage elevii și de a înlătura momentele de plictiseală. Corneliu
Crăciun propune câteva activități: jocuri de enigmistică din care face parte ,,fuga vocalelor”.
P186Textul liric poate fi reconstituit pe baza consoanelor din cuvinte, care reperezintă puncte de
sprijin suficiente pentru rezolvare. De exemplu:
Criptograma constă în împărțirea cuvintelor unui text unitar într-un număr exact de unități
(litere) care se scriu într-o formă geometrică regulată. Careul este construit din pătrățele care să
cuprindă litere în combinațiile următoare: 6*6.= 36, 6*7=42, 7*7= 47, 7*8= 56, 8*8= 64 etc.
Descoperind locul de unde începe succesiunea unităților și urmărind o anumită ordine, se poate
afla textul camuflat. Profesorul prezintă elevilor cele patru locuri de unde se poate porni și
variantele de continuare a traseului. Pornind dintr-un anume punct și urmând o anumită ordine,
se descoperă o strofă dintr-o poezie a unui scriitor cunoscut de elevi, cum ar fi Mihai Eminescu.
Un alt joc poate fi ..Epitete în lan”, un joc de tip concurs, în care clasa este împărțită în echipe.
Profesorul pregătește o bandă din coala A4, scrie un termen, apoi banda circulă la fiecare elev
din echipă care vor scrie câte un epitet și vor îndoi foaia să nu vadă următorii ce au scris. Câștigă
echipa ce are cele mai multe epitete originale.
Conversația este o metodă ce se poate aplica la toate clasele, prin care se transmit și se
însușesc informații. Presupune o serie de întrebări adresate elevilor de către profesor, urmate de
răspunsurile acestora, cu scopul de a-i ghida spre noile informații. Se recomandă ca întrebările să
fie concise, cu adresare directă, accesibile și corecte din punct de vedere gramatical. Prin dialog
între profesori și elevi, se pot desfășura activități didactice de studiere a textelor lirice,
cultivându-se creativitatea elevilor și capacitatea de a folosi cunoștințele dobândite. În funcție de
scopul urmărit se disting msi multe tipuri de conversație: conversație euristică pentru însușire de
noi cunoștințe, conversație de reactualizare pentru reamintirea unor cunoștințe anterioare,
conversație de fixare, pentru consolidarea cunoștințelor însușite și conversația de verificare,
utilizată în cadrul verificării orale a cunoștințelor. De exemplu, discuțiile în legătură cu textul
unei poezii vor fi orientate astfel încât să conducă elevii la înțelegere prin raportare la temă,
caracterul poeziei, semnificația cuvintelor. Reușita conversației euristice este condiționată de
caracterul întrebărilor, să fie formulate întrebări de descoperire: Cum considerați...? Ce se poate
spune despre...? Alina Pamfil2 clasifică întrebările după gradul de complexitate a răspunsului în
întrebări închise care nu acceptă decât un singur răspuns corect și verifică modul în care au fost
înțelese/învățate conținuturile și întrebări deschise, care cer o interpretare și o evaluare a
conținuturilor și acceptă mai multe răspunsuri. Exemplu de întrebări închise: ,,Care este tema

2
P 215-216 Pamfil, Alina
poeziei? Care sunt mărcile eului liric?” Exemplu de întrebări deschise: ,,Ce sentimente trăiește
eul liric? Care este sensul metaforei?” Potrivit textului liric sunt și întrebările intertextuale, de
tipul: ,,Cunoașteți și alte texte cu aceeși problematică?”, dar și întrebările extratextuale, ce se
referă la reacția emoțională transmisă de text.
La clasele gimnaziale, această metodă este utilizată înaintea lecturii model a textului,
pentru a pregăti înțelegerea lui, pentru a afla impresiile elevilor după citirea operei. pentru
adresează întrebările: ,, Cu ce specie literară se aseamănă această poezie? Care este figura de stil
predominantă? Care sunt versurile care redau atitudinea poetului? Care este rolul verbelor în
descriere? Care este rolul epitetelor? Care este tipul de rimă folosit?”

Învățarea prin descoperire este o metodă modernă ce se poate utiliza pentru receptarea
operei lirice la toate clasele, diferențiat, în toate cele trei variante ale ei: ,,inductivă, deductivă și
analogică”3. Este operantă în lecțiile tip comentariu literar, cât și în lecțiile de însușire a
noțiunilor de teorie literară. În lecțiile de interpretare a textului poetic, prin descoperire inductivă,
elevii pot identifica elementele structurale ale operelor: teme, motive, sentimente transmise,
figuri se stil, imagini artistice, elemente de prozodie. Pe baza acestora pot să ajungă la
generalizări în ceea ce privește specia genului liric. În lecțiile de teorie literară, prin inducție,
elevii pot surprinde trăsăturile caracteristice care îi va conduce la formularea definiției noțiunii
ilustrate prin poezia respectivă. Prin descoperire deductivă, care pornește de la general spre
particular, elevii pot să ilustreze specia prin cazuri particulare. De exemplu, pentru pastel, știind
care este definiția, elevii vor identifica poezii care să reprezinte această specie. Prin descoperire
analogică, elevii pot descoperi diferențele dintre structurile unor specii precum pastelul, doina,
imnul sau pot descoperi criteriile de grupare a unor specii literare. Folosirea metodei constă în
formularea unor sarcini de învățare date spre rezolvare elevilor, ca activitate frontală,
independentă, individuală sau pe echipe, în clasă sau acasă, apoi în verificarea și evaluarea
modului de rezolvare, prin conversație.
Activitatea de învățare prin descoperire se bazează pe investigarea proprie a realității de
către elevi, presupune un efort din partea elevilor. Este un proces de învățare dirijată, deoarece

3
Parfene, Constantin,
profesorul este cel care indică sarcini, sugerează modalități de rezolvare și sprijină efortul
elevilor.
Activiatatea de învățare prin descoperire are următoarea structură4: informarea cu privire
la acțiunea pe care elevii urmează să o facă, explorarea materialului, prin analiză și comparație,
verbalizarea rezultatului și argumentarea lui, aprecierea de către profesor, propunerea unui
material nou, pentru a aplica cele descoperite în opere lirice noi.
Problematizarea este o metodă modernă a euristicii, reprezentând o modalitate mai
complexă a învățării prin descoperire. Esența aceste metode, afirmă Ioan Cerghit în Metode de
învățământ, ,,constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu concluziile finale ale
științei, cunoștințe gata elaborate, ci dezvăluie elevilor embriologia adevărurilor, spre construcția
unor noi structuri mintale, structuri ale realului.” 5 Este o metodă ce poate fi folosită în receptarea
textului liric, deoarece favorizează formularea de întrebări-problemă cu mai multe posibilități de
rezolvare. Receptarea operei lirice, afirmă Constantin Parfene, constituie un prilej de stimulare a
capacităților interpretative ale elevilor, oferindu-le libertatea deplină de a-și stimula și dezvălui
reacțiile emoționale și reflexive în contact cu ea. Fiecare elev, în funcție de gradul receptivității
lui literar-artistice, poate ajunge la răspunsuri nuanțate, când este pus în situația de a rezolva o
întrebare-problemă. De exemplu, contactul cu opera lui Mihai Eminescu oferă elevilor prilejul să
constate folosirea unor modalități de viziune și expresie artistică. Se poate formula următoarea
întrebare-problemă: ,,În ce curent literar poate fi încadrată creația poetică eminesciană?” Unii
elevi vor răspunde că poate fi încadrată în romantism, alții în parnasianism, iar alții în simbolism.
O altă întrebare-problemă poate fi: ,,Nota de seninătate din Mai am un singur dor de Mihai
Eminescu caracterizează și viața reală a poetului?”
Pentru ca elevii să reușească să rezolve situații-problemă este nevoie ca acestea să apară
clar evidențiate, să fie rezolvabile la nivelul de cunoștințe ale elevilor, la nivelul experienței lor
de viață, aceștia să aibă curajul de a exprima ceea ce gândesc, de a propune soluții, de a-și
organiza argumentele pentru a susține rezultatul final. Elevii pot lucra individual sau pe grupe,
iar soluțiile evaluate frontal.
Exercițiile, deși este o metodă tradițională, a fost preluată de didactica modernă, deoarece
poate contribui la formarea elevilor ca autentici cititori de literatură. Îmbinând studierea limbii
române cu textele literare, exercițiile ajută elevii să se exprime corect, oral și în scris. Exercițiile
4

5
P 104
contribuie la formarea deprinderilor de muncă independentă, la dezvoltarea creativității elevilor.
Având în vedere caracterul artistic al disciplinei literatura română, exercițiile trebuie adaptate
formării profilului de cititor de opere lirice, capabil să vibreze emoțional în contact cu textul și să
exprime impresiile de cititor.
Programele pentru gimnaziu propun o gamă variată de exerciții ce se pot rezolva frontal,
individual sau prin cooperare în funcție de obiectivul propus: cunoașterea textului liric,
interpretarea textului, însușirea unor noțiuni literare, analiza stilistică sau structurală a diferitelor
opere lirice.
Constantin Parfene grupează exercițiile de receptare a textelor lirice în ,,exerciții de
înțelegere, explicitare și ilustrare a noțiunilor de teorie literară, exerciții de familiarizare cu
specificul artistic al operelor literare (de exemplu, de motivare a expresivității diverselor
compartimente ale limbajului poetic), exerciții pentru dezvoltarea creativității, exerciții care
cultivă gândirea, spiritul critic, gustul literar, imaginația, exerciții de însușire a un or moduri
artistice ce exprimare.”p 127-128
Alina Pamfil, în lucrarea sa Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise6propune exerciții specifice receptării textului liric: exerciții de repetiție orale
pentrumemorarea și recitarea poeziilor, exerciții de recunoaștere a unor figuri de stil, exerciții de
recunoaștere și grupare (identificați și grupați epitetele substantivale și epitele verbale), exerciții
de recunoaștere și disociere (evidențiați epitetele și metaforele din textul liric), exerciții de
exemplificare liberă (construiți un text care să conțină personificări, hiperbole etc), exerciții de
completare și înlocuire (completați epitetele absente din versurile), exerciții de transformare-
resutaurare (restabiliți structura strofei, recompuneți versul), exerciții creatoare (identificați și
interpretați metaforele),exerciții cu caracter ludic (jocuri cu tropii, jocul epitetelor).
Lucrul cu manualul presupune contactul direct cu opera literă, mai exact cu textul liric, ce
se realizează de obicei în clasă, atunci când are loc lectura textului propus de manual. Manualul
devine un instrument indispensabil pentru elev, dar și pentru profesor, fiind un ghid de îndrumare
a elevilor în lectura operelor lirice prin numeroasele strategii folosite pentru înțelegerea,
interpretarea și exprimarea propriilor opinii. Lucrul cu manualul presupune o serie de informații
rezultate în urma lecturii textului concretizate în fișe cu citate, scheme, tabele, fișe de portofoliu.
Face parte din etapa de pregătire a elevilor care vor trebui să realizeze lectura în mod

6
Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, p 194-195
independent acasă sau în timpul orei. În clasa a V-a profesorul realizează lectura model a
textului liric la prima vedere pentru a respecta intonația, semnele de punctuație, ritmul. Urmează
apoi lectura explicativă pentru cuvintele noi apărute în text. Pentru elevi se practică lectura pe
sărite sau în lanț, fiecare elev poate citi câte un vers din poezie, în felul acesta aprofundând și
partea teoretică. Lectura selectivă poate fi în felul următor: se cere elevilor să citească versul care
conține o comparație sau o altă figură de stil, versurile care le-au plăcut cel mai mult.
Brainstorming-ul sau ,,furtună în creier” sau asaltul de idei este o metodă interactivă ce se
poate utiliza la începutul orei. Constă într-un izvor de idei noi, fiind o tehnică de creativitate, ce
dă posibiliate fiecărui elev să vină cu sugestii. ,,Prin brainstorming se provoacă elevilor o stare
de uimire față de ineditul unei perspective pe care nu o cunoșteau și pe care o descoperă destul
de apropiată de capacitatea lor de înțelegere. Utilizarea brainstormingului obligă elevii la a ieși
dintr-o atitudine de pasivitate sau de cunoaștere superficială a unei chestiuni de literatură.”7
De exemplu, putem aplica metoda la descifrarea titlului unui text liric. Elevii vor scrie
timp de 5 minute tot ce le vine în minte în legătură cu titlul propus. Se va alege cea mai bună
variantă. În urma
Brainstormingul sub formă de ciorchine sau metoda ciorchinelui ajută la stabilirea de
conexiuni între titlul, temă, motive, stările sufletești. Toate răspunsurile elevilor pot fi grupate
sintetic în ciorchine. Se notează cuvântul în mijlocul tablei sau pe foaie de flip-chart. Elevii
notează toate ideile legate de acel cuvânt, unind prin linii conexiunile.
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare cu brainstormingul. Diferența constă în notarea ideilor
de către elevi pe foaie care circulă printre bănci. Cifrele din denumire reprezintă pe cei 6 membri
dintr-un grup care notează timp de 5 minute doar 3 soluții de rezolvare a situației dezbătute.
Scierea liberă este utilizată înainte de înțelegerea textului-suport. Timp de 5 minute,
elevii vor scrie liber tot ce le trece prin minte după ce au citit o dată poezia Lacul de Mihai
Eminescu sau să scrie ce emoție i-a cuprins după prima lectură. Colegii de bancă își citesc unul
altuia ce au scris, apoi comunică ideile spre a fi evaluate.
Jurnalul de lectură reprezintă o activitate independentă a elevului prin care este
valorificată reflecția. Elevul poate lucra acasă sau în spațiul școlii, fie în clasă sau la bibliotecă,
pe un caiet special. În jurnal se vor consemna comentarii pe marginea textului citit, expresii
frumoase pentru a fi valorificate în creațiile personale. Aspecte din jurnal se pot valorifica și în

7
Craciun corneliu ,p 30
receptarea unui text liric pentru a comenta o figură de stil sau realizarea unei figuri de stil după
un anumit model.
Metoda piramidei sau a bulgărelui de zăpadă se poate utiliza în argumentarea încadrării
unui text într-un anumit gen sau specie. De exemplu, se cere elevilor să încadreze poezia Amurg
în Deltă de Ion Pillat în specia numită pastel. Metoda îmbină lucrul individual cu cel în perechi și
în grup. După ce profesorul anunță sarcina de lucru, fiecare elev lucrează individual timp de 5
minute, apoi lucrează în perechi cu colegul de bancă, notând soluțiile cerute. Se alcătuiesc
grupuri și mai mari în care elevii se consultă, iar în final se raportează soluțiile.
Știu/ vreau să știu/ am învățat se realizează prin parcurgerea a trei etape, realizându-se pe
tablă un tabel cu trei coloane: elevii vor stabili ceea ce știu, vor afla ce vor să învețe, iar la sfârșit
vor reactualiza ceea ce au învățat. Primele două etape se realizează oral, iar ultima în scris, în
timp ce se citește textul liric. Această metodă se folosește la receptarea textului, pentru a reține
cât mai multe informații. Elevii lucrează în perechi, dar și independent. După ce profesorul
anunță tema lecției, elevii notează tot ce știu despre acel subiect, apoi profesorul le ordonează în
coloana ,,Știu”. În rubrica ,,Vreau să știu” se vor trece ideile formulate de elevi din dorința de a
afla cât mai multe despre tema discutată. După lectura textului – suport se vor trece în
coloana ,,Am învățat” răspunsurile, apoi se vor trage concluziile. Traseul metodei este evocare -
realizarea sensului - reflecție. Acest model alternativ de predare – învățare este elaborat de
Donna M. Ogle în 1986 și pleacă de la ideea că ,,informațiile pe care le dețin deja elevii trebuie
luate în considerare în cadrul procesului de predare.” 8 De exemplu, la lecția Oaspeții primăverii
din clasa a VI-a, la ,,Știu” putem trece opera lirică cu trăsăturile specifice și definiția, la ,,Vreau
să știu” avem mai multe caracteristici despre specia pastelului, elemente specifice descrierii și de
versificație, iar la ,,Am învățat” – rima, măsura, ritmul, figuri de stil și imagini artistice.
Gândiți/lucrați în perechi/comunicați presupune cooperarea elevilor, dar și reflecția
personală. Profesorul adresează o întrebare, iar elevii notează răspunsurile în scris individual,
timp de 5 minute. Apoi elevii se grupează câte doi, formează perechi și formulează un răspuns
comun. Exemple de activitate: le cere elevilor să scrie timp de 5 minute tot ce știu despre genul
liric sau pastel, apoi să discute cu colegul de bancă pentru un răspuns comun. Perechile prezintă
răspunsurilor care sunt evaluate.

8
Predarea inovativă
 Cubul este o metodă bazată pe lucrul în echipă, ce se poate utiliza atunci când avem de
studiat un text liric din perspective diferite. Metoda constă în utilizarea unui cub acoperite cu
hârtie colorată pe fețele căruia de scriu următoarele activități: descrie, compară, asociază,
analizează, aplică, argumentează. Se constituie grupe de elevi și după un timp limitat de lucru se
vor prezenta răspunsurile, în ordinea prezentată pe fețele cubului. Aplicarea metodei cubului în
receptarea textului liric – Dorința de Mihai Eminescu. Elevii sunt impărțiți în șase echipe. Prima
echipă descrie cadrul în care se desfășoară ceremonialul erotic în poezie. A doua compară
imaginea lacului din ,,Dorința” de Mihai Eminescu cu alte imagini prezentate în alte poezii scrise
de poet. A treia echipă asociază figurile de stil și imaginile artistice din coloana A cu versurile
corespunzătoare din coloana B. Echipa patru analizează structura prozodică a poeziei ,,Dorința”.
La cerința ,,aplică” vor continua povestirea spunând ce cred că s-a întâmplat mai departe cu cei
doi îndrăgostiți și vor argumenta că opera literară ,,Dorința” este o operă lirică
Metoda cadranelor este o metodă potrivită pentru receptarea textului liric și presupune
munca în echipă. Se crează patru grupe ce rezolvă cerințele din cele patru cadrane: emoția
transmisă de textul liric, prezentarea unei imagini sau a unui termen din text, selectarea a trei
cuvinte - simbol din text, cvintetul. Cvintetul este o poezie de cinci versuri ce se realizează
individual de fiacare elev. Primul vers trebuie să fie un substantiv, al doilea vers este format din
două adjective și sugerează două însușiri importante, al treilea vers are trei verbe la modul
gerunziu, iar al cincilea vers are un singur cuvânt, subtantiv sau verb.
Mozaicul presupune organizarea în grupe de patru elevi prin numărare de la unu la patru.
Toți cei cu numărul unu vor alcătui o grupă, la fel și ceilalți elevi. Tot în număr de patru vor fi și
cerințele. Textul suport va fi împărțit în patru părți. După ce au rezolvat cerințele, grupele de
experți se întorc în grupele de la care au plecat și prezintă colegilor rezolvarea. Metoda se poate
folosi la analiza unui text liric, cele patru cerințe având sarcini din nivelurile fonetic și de
punctuație, lexico-semantic, morfo-sintactic și stilistic-figurativ. Exemple: Extrage din text un
element de versificație, prezintă două mărci gramaticale ale eului liric, selectează o figură de stil
și comenteaz-o, găsește un cuvânt obținut prin conversiune, explică formarea unui cuvânt derivat
din text, comentează o imagini vizuală întâlnită în prima strofă, explică folosirea cratimei etc.
 Diagrama VENN presupune compararea de către elevi a două poezii, noțiuni, autori,
evidențiindu-se elementele comune și cele diferențiate. Grafic se reprezintă prin două cercuri
care se intersectează. În zona de intersecție se notează asemănările, iar în celelalte cercuri
trăsăturile specifice fiecărui element. Exemplu: stabiliți asemănările și deosebirile între poeziile
Într-un lac de Tudor Arghezi și Izvorul nopții de Lucian Blaga. Tehnica se poate realiza pe
tablă, iar elevii pot lucra individual sau în perechi.
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității ce poate fi folosită în receptarea
textelor lirice. Se desenează o stea mare, iar în cele cinci colțuri se atașează următoarele
întrebări: Cine? Ce? Unde? De ce? Cum? Se constituie cinci grupuri, fiecare grup pregătind
întrebările. Ficare grup prezintă întrebările celorlate grupuri, care vor oferi răspunsurile. De
exemplu: Cine este autorul textului liric? Ce teme și motive întâlnim în textul liric? Unde a fost
publicat textul poetic? De ce textul aparține genului liric? Cum rușește poetul să transmită emoția
cititorului?
Teoria inteligențelor multiple este detaliată de Lucian Ciolan în cartea Învățarea
integrată. Fundamente pentru un curriculum trandisciplinar. Este legată de numele americanului
Howard Gardner care formulează ideea conform căreia nu există