LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA GRADULUI

DIDACTIC I

Elemente de interdisciplinaritate în abordarea

textului liric 

Coordonator științific: CONF. UNIV. DR. PETROȘEL DANIELA

Candidat: Prof. Buhaciuc (Alecu) Ionela Petronela
 PLANUL LUCRĂRII

Argument
Capitolul 1
1.1 Interdisciplinaritatea – repere teoretice
1.2 Interdisciplinaritatea în context școlar
Capitolul 2
Textul liric – prezentare generală
Genul liric - forme şi evoluţie
Trăsături specifice genului liric
Elemente de versificaţie
Capitolul 3
Textul liric în programa și manualele de gimnaziu
Specii ale genului liric studiate în învățământul gimnazial
Metode și procedee de receptare a textului liric
Capitolul 4.
Modele de abordare interdisciplinară a textelor lirice studiate în
clasele gimnaziale
Concluzii
Bibliografie
 ARGUMENT

O abordare interdisciplinară a orelor de limba și literatura

română, cu precădere a celor de literatură este un proces plăcut
ce îmbină mai multe laturi ale dezvoltării elevului: intelectuală,
emoțională, socială, fizică, estetică, cu rezultate durabile. Elevii
pot dobândi o cultură educațională de bază, de a face conexiuni
rapide cu alte discipline, de a utiliza ce au colectat în
diversele ,,sertare” disciplinare
Scopul lucrării este de a găsi drumul comun al literaturii cu alte
discipline în multitudinea de texte lirice studiate în clasele
gimnaziale, de a porni într-o călătorie spre cunoaștere, ieșind
din ,,cușca” disciplinară.
Preocuparea mea a fost să contribui la drumul sensibil al
elevilor prin viață, să abordez interdisciplinar textele - suport
oferite de manualele utilizate de mine la clasele gimanziale, dar
și a manualelor digitale pentru a dovedi afirmația lui Mozart,
că ,,muzica este sora bună a poeziei” .
 Capitolul 1
 
Interdisciplinaritatea - repere teoretice
 Termenul de disciplină este cunoscut cercetătorilor încă din
antichitate.
 Termenul ce exprimă realațiile conexionale între disciplinele
cunoașterii este interdisciplinaritatea.
 Paul Caravia definește interdisciplinaritatea ca
fiind ,,interacțiunea dintre doua sau mai multe discipline...
 Lucian Ciolan consideră că interdisciplinaritatea
presupune ,,o intersectare a diferitelor arii disciplinare.”
 La colocviul internațional din 1985 s-a realizat un bilanț în
ceea ce privește promovarea interdisciplinarității în
învățământ.
 Promovarea interdisciplinarității a început în sfera cercetării,
unde s-a observat că, echipele, reunind competențe multiple,
obțineau rezultate remarcabile. Apoi, de la știința
contemporană, mișcarea s-a extins și a pătruns și în sfera
educației.
 1.2 Interdisciplinaritatea în context școlar

,,Succesul școlar al unui elev este dat de capacitatea lui de a

performa în cadrul diverselor structuri şi contexte
disciplinare, pe când succesul în viaţa personală,
profesională şi socială este dat tocmai de capacitatea de a
ieşi din "cutia" disciplinară, de capacitatea de a realiza
conexiuni şi transferuri rapide care să conducă la rezolvarea
rapidă şi eficientă a problemelor concrete cu care se
confruntă.” Lucian Ciolan
Beneficii: apropierea şcolii de viaţa reală, astfel încât copiii
să poată veni în şcoală "cu lumea lor cu tot" și accentul pe
formarea unor competente, atitudini şi valori transversale şi
transferabile, utile pentru dezvoltarea personală şi socială a
elevilor.
Interdisciplinaritatea nu anulează disciplinaritatea, ci pleacă
de la disciplinele existente, amplificând conxiunile dintre
acestea și încercând să elimine granițele dintre ele.
 Strategii pentru a lucra interdisciplinar în procesul de
predare și învățare:
 proiectele, unde elevii participă alături de profesori la
elaborarea și derularea unor proiecte integrate;
 predarea în echipă a profesorilor pentru a găsi
răspunsuri complete la întrebări complexe:
 învățarea prin cooperare, a elevilor, care descoperă
răspunsurile învațând să lucreze unii cu alții și că munca
în echipă este mai valoroasă decât munca individuală;
 învățarea activă- elevii caută informații în afara sălii de
clasă (biblioteci, instituții, internet, persoane etc)
 implicarea comunității.
 Teoria inteligențelor multiple (T.I.M.)
Howard Gardner
 una dintre cele mai importante metode de predare-
învățare în context interdisciplinar;
Au fost stabilite 8 aspecte care se pot evidenția:
 Inteligența lingvistică;
 Inteligența logico-matematică;
 Inteligența spațială / vizuală;
 Inteligența muzicală;
 Inteligența corporală / kinestezică;
 Inteligența naturalistă;
 Inteligența interpersonală;
 Inteligența intrapersonală.
Activitate T.I.M. Clasa a V-a, Unitatea Pe strada mea

O stradă cu sentimente
de Ana Blandiana

Inteligența logico-matematică va găsi pentru fiecare casă

descrisă o formă geometrică potrivită sau o formulă.
Inteligența spațial-vizuală va desena strada descrisă în poezie.
Inteligența muzicală se gândește ce tip de muzică s-ar potrivi
pentru cele șapte case.
Inteligența corporal-chinestezică va mima emoțiile pe care le
transmite fiecare casă.
Inteligența naturalistă va grupa casele descrise în categorii.
Inteligența interpersonală va realiza un joc de rol cu un coleg
interpretând casele descrise și un trecător.
Inteligența intrapersonală va scrie în jurnal despre emoțiile avute
la discutarea poeziei O stradă cu sentimente de Ana Blandiana.
 2.1 Genul liric - forme și evoluție
Termenul gen provine din latinescul genus, care înseamnă neam, familie,
origine, gen. Termenul ,,gen” apare prima dată în scrierile lui Diomede în
secolul IV d. Hr. Primul care s-a ocupat de teoria genurilor și a împărțit
creațiile poetice în trei categorii este Platon.

Termenul liric provine din francezul ,,lyrique”, derivat din fr. ,,lyre”, lat. ,
gr. ,,lyra” care înseamnă liră. Originea se află în poezia lirică recitată pe
fondul lirei la greci. Cele mai vechi poezii lirice sunt egiptene și datează
din a nul 2600 î. Hr.
Primele forme poetice erau strâns îmbinate cu muzica și dansul.
Cea mai veche specie lirică a fost ditirambul-
un imn grec vechi cântat și dansat în cinstea lui Dionysus, zeul vinului și
fertilității.
Treptat genul liric cuprinde specii ca oda, sonetul, elegia, madrigalul.
Denumirea de gen liric o primește la începutul perioadei romantice.
Titu Maiorescu vorbește despre condiția materială a poeziei, precizând că
poezia poate fi de trei feluri: epică, lirică și dramatică
 2.2 Trăsături specifice genului liric

1. Subiectivitatea
2. Limbajul poetic
3. Figurile de stil -pot fi clasificate în felul următor: figuri de sunet (aliterație,
asonanță, onomatopee), figuri de construcție (enumerație, repetiție,
inversiune), figuri semantice (epitet, personificare, metaforă, comparație) și
figuri de gândire (hiperbolă, antiteză, alegorie).
4. Imaginile artistice - pot fi vizuale, auditive, cromatice, olfactive, motrice.
5. Vocea lirică care poate fi subiectivă, obiectivă sau impersonală.
6. Motivul literar. În Povestea codrului de Mihai Eminescu, sunt prezente mai
multe motive: codrul protector, copilăria, luna, visul, teiul, izvorul.
7. Tema: religia, dragostea, moartea, copilăria, trecerea timpului bătrânețea,
viața efemeră, slăbiciunile omenești, natura, fericirea.
8. Elementele de versificație – provoacă cititorului o emoție mai puternică,
făcându-l să trăiască mai intens sentimentele pe care poezia dorește să le
transmită.
 2.3 Elemente de versificație

1. Versificația este modalitatea de a scrie versuri, prin intermediul ritmului,

măsurii și rimei.
Distih - două versuri.
Terțină când strofele sunt alcătuite din trei versuri.
Catren când avem patru versuri într-o strofă (poezii ce se studiază în
gimnaziu).
Cvintet sau cvinarie la strofe din cinci versuri.
Sextină sau senarie la strofe din șase versuri.
Există și poezii cu un singur vers, numit monostih, exemplu fiind poezia Poetul
de Ion Pillat.
Poezii care nu respectă normele, ce nu au versurile grupate în strofe, cele mai
mult fiind poezii populare.
2. Ritmul sau cadența ce constă în ,,repetarea regulată a silabelor accentuate și
a silabelor neaccentuate.”
3. Măsura este alt element specific versificației și reprezintă conform definiției
numărul de silabe dintr-un vers, aceasta putând fi variabilă. Putem avea
versuri alcătuite din opt silabe (Freamăt de codru de Mihai Eminescu), versuri
lungi de câte 16 silabe (Scrisoarea III).
Specii ale poeziei cu formă fixă: distihul, gazelul, catrenul, sonetul,
glosa, madrigalul, pantumul, ritornela, rondelul, rondoul, rubaiatul,
terțina și trioletul
 Capitolul 3 
3.1 Textul liric în programa și manualele de gimnaziu
 Pentru disciplina Limba și literatura română, programa cuprinde:
notă de prezentare, competențe generale, competențe specifice și
exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii
metodologice.
 Conținuturile învățării sunt împărțite în teme generale, urmărind
domenii specifice precum: comunicarea orală, lectura diferitelor
tipuri de texte, redactare, elemente de construcție a comunicării,
elemente de interculturalitate.
 La clasa a V- a , la domeniul de lectură avem studierea textului
descriptiv (literar/nonliterar).
 Clasa a VI-a : textul descriptiv literar - în proză, în versuri,
versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).
 La clasa a VII-a- identificarea trăsăturilor specifice unui text epic,
liric sau dramatic
 La clasa a VIII-a, genului liric i se acordă o mare importanță.
 3.2 Specii ale genului liric studiate în
învățământul gimnazial

La nivel gimnazial, elevii studiază ca specii ale genului liric

imnul, pastelul și doina.
Versurile imnului național al României, Deșteaptă-te,
române! scrise de Andrei Mureșanu, se află la începutul
fiecărui manual de gimnaziu. Inițial s-a numit Un răsunet,
iar melodia imnului este compusă de Anton Pann. Imnuri
au scris în literatura română Iancu Văcărescu, Vasile
Alecsndri, Ion Pillat.
Pastel :poeții Văcărești și I.H. Rădulescu, Vasile Alecsandri-
Oaspeții primăverii, Dimineața, Tunetul, Plugurile, Malul
Siretului, Balta, Cositul, Secerișul. Sfârșit de toamnă, Iarna,
Sfârșitul iernii, Gerul, Viscolul, Mezul iernei, George
Coşbuc (Vara, În miezul verii, Pastel), Nicolae Labiș, Fulg,
Ion Pillat (Cămara de fructe, În toamnă, Seara la Stînca,
Poteca din pădure, Limpezimi).
  
3.3 Metode și procedee de receptare a textului liric

 Jocul didactic  Cubul

 Conversația  Metoda cadranelor
 Învățarea prin descoperire  Mozaicul
 Problematizarea  Diagrama VENN
 Exercițiile  Explozia stelară
 Lucrul cu manualul  Teoria inteligențelor multiple
 Brainstormingul
 Tehnica 6/3/5
 Scrierea liberă
 Jurnalul de lectură
 Metoda piramidei sau a bulgărelui
de zăpadă
 Știu/ vreau să știu/ am învățat
 Gândiți/lucrați în
perechi/comunicați
 Capitolul 4
Modele de abordare interdisciplinară a textelor lirice studiate în clasele gimnaziale

Mihai Eminescu, Scrisoarea III (fragmente)

Fragmentul din Scrisoarea III de Mihai Eminescu poate fi abordat
interdisciplinar în asociere cu desenul, istoria, religia, geografia,
valorificând teme precum dragostea de țară, istoria, arta, creația,
venerarea lui Dumnezeu, natura, copilăria.
Legătura poeziei cu istoria se poate stabili când discutăm despre
chipul unui mare domnitor român sau despre mari evenimente
istorice din țara noastră.
Mănăstirea Cozia reprezintă ctitoria lui Mircea cel Bătrân. În relație cu
religia, elevi pot umări imagini cu acest monument cu scopul de a-l
vizita.
În relație cu educația plastică, elevii pot compara modul cum este
descris Mircea cel Bătrân de Mihai Eminescu în fragmentul prezentat
și modul în care este reprezentat de pictorul medieval într-un portret
alăturat textului-suport.
Ca o activitate extracurriculară, elevii pot viziona dramatizarea
fragmentului din Scrisoarea III de Mihai Eminescu
Alte poezii
O stradă cu sentimente de Ana Blandiana,
Lacul de Mihai Eminescu,
Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri,
Casa părintească de Grigore Vieru,
Limba noastră de Alexe Mateevici,
fragmente din Scrisoarea I și Scrisoarea III ale lui Mihai Eminescu,
 Crusta de Gellu Naum,
Răzvrătire (fragmente) de Alexandru A. Philippide, Cioara de George
Topârceanu,
Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu,
Portret de Geo Dumitrescu,
Joc de creion de Tudor Arghezi,
Cartea cu Apolodor de Gellu Naum,
Amurg în Deltă de Ion Pillat,
Balul pomilor de Dimitrie Anghel.
 CONCLUZII

 Abordarea interdisciplinară în cadrul orelor de limba și

literatura română au adus rezultate foarte bune în
procesul educațional și a crescut motivația pentru
învățare.
 S-a observat că acest mod de abordare menține atenția
elevului ridicată, nu există momente de plictiseală, ceea
ce ajută la înțelegerea mesajului transmis și la
interpretarea acestuia. Aspectul care a intervenit în
acest proces este gândirea critică.
 Abordarea interdiciplinară s-a dovedit, așadar, un drum
pavat cu aur în formarea competențelor de care au
nevoie elevii pentru a reuși în societate, de a dobândi
cultura de bază pentru a face față solicitărilor și
provocărilor lumii.