Formaţiunile de rod la gutui

Gutuiul fructifică pe ramuri lungi, măciulii şi coarne de melc.

Ramura mixtă este o creştere anuală de 20-60 cm lungime, care prezintă 5-20
muguri micşti în treimea superioară şi mediană şi câţiva muguri vegetativi slab dezvoltaţi
în partea bazală. Uneori mugurii vegetativi pot alterna axial cu cei micşti.
Din mugurii micşti se formează lăstari fertili de 5-12 cm, care poartă în vârf o floare
şi mai târziu un fruct şi devin măciulii la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
Ramura lungă evoluează într-o ramură de semischelet, garnisită cu măciulii, a căror
vigoare descreşte de la vârf spre baza ei.
Măciulia reprezintă o ramură de rod scurtă (5-12 cm) cu vârful îngroşat şi o
cicatrice pe el, rezultată în urma desprinderii fructului de pe lăstar. Pe partea terminală
îngroşată se formează câte 1-3 muguri micşti, iar lateral 3-7 muguri vegetativi.
Măciulia evoluează în formaţiunea coarne de melc, astfel, din muguri micşti se
formează lăstari fertili, care se îngroaşă terminal transformându-se în noi măciulii.
Măciuliile mai puţin viguroase, de cele mai multe ori se usucă sau formează o singură
măciulie.
Coarnele de melc constituie o formaţiune de rod multianuală ce cuprinde două
măciulii de un an situate pe una de doi ani.

Fig. 2. - Ramurile de rod la gutui şi moşmon

Ramura mixtă (1) şi evoluţia ei în ramură de semischelet garnisită cu măciulii
(2), iar în anul următor formează coarne de melc (3); evoluţia mugurilor micşti
în lăstari fertili (a,b). (după Mary -Ann Drobotă, 1996)
 Ramurile de rod la gutui şi moşmon
Ramura mixtă (1) şi evoluţia ei în ramură de semischelet garnisită cu măciulii (2),
iar în anul următor formează coarne de melc (3); evoluţia mugurilor micşti în lăstari fertili (a,b).
(după Mary -Ann Drobotă, 1996)