Curs 3-2012

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE – Conf.dr.arh.
Angelica STAN @ U A U I M _ 2012
Curs 3
REPERE ISTORICE ŞI
TIPOLOGICE ÎN EVOLUŢIA
PERIFERIILOR URBANE
CARACTERISTICI ALE
ELEMENTELOR CONSTITUITIVE
ALE PERIFERIILOR URBANE:
1. PARCELARUL
CURS ANUL I
MASTER
DINAMICA PERIFERIILOR URBANE – Conf.dr.arh. Angelica STAN @ U A U I M _ 2012
~ 1830- 1900 – Periferia ca expresie a crizei marilor oraşe
ORASUL CONCENTRAT – atractia intereselor

catre centru
DEZVOLTARE INTENSIVA IN LIMITELE LUI
(cresterea rapida a populatiei)
INDUSTRII + LOCUIRE SARACA LA PERIFERII
CONCENTRAREA PROBLEMELOR SOCIALE

LA PERIFERIE – insecuritate, amenintare
ACUTIZAREA PROBLEMELOR DE IGIENA

Franţa şi Anglia - epidemia de holeră din 1832
CRIZA ORASULUI CLASIC

(DE TIP VICTORIAN)
MASURI (de stanga) vizand rezolvarea problemelor

sociale si de igiena a periferiilor
Ex.
- modernizarea Parisului prin intervenţiile conduse de
baronul Haussmann (~1870)
- Londra: cartiere noi la periferii pentru cei saraci
- Bucuresti (1900) denumit Hilariopolis – oras al
discrepantelor ciudate, luxul se alatura mizeriei
ADANCIREA CRIZEI URBANE

cresterea discrepantei dintre bogati si saraci
- adancirea rupturii dintre centru si periferie
(noile “foubourg” uri – “cartiere muncitoresti”, ieftine, lipsite de
servicii, dependente de calea ferata)
prefigurarea unui prim val de expansiune a orasului-

reactia la cartierele sarace: cartiere de vile cu un standing mai ridicat
pozitivarea periferiei prin specularea atractivităţii sale: contactul cu natura,

fermierii devin promotori imobiliari, conflict cu vechile forme rurale traditionale.
În Anglia, răsturnare de valori urbane ~ 1830,

enclave rezidenţiale - « Villa parks » - « Prince’s Park » în Liverpool (1842), « Victoria Park » în
Manchester (1837), Regent’s Canal Village » în Londra (1823)
În Franţa, colonii suburbane - destinate iniţial pentru locuire temporară, de

aceea situate mereu în proximitatea unei gări.
cartiere ca Maisons-Laffitte, Le Raincy, Le Vésinet, Aulnay apărute între 1830 şi 1860
In USA ~ 1800, miscarea “City Beautiful” – iesirea din criza periferiilor sarace, urate,
bolnave = o noua coroana periferica a “ frumusetii”- Daniel Burnham - “White City”
"White City" - World's Columbian Exposition

Chicago - 1893
~ 1900 – 1930 - Periferia urbană = “scenă” a căutărilor de soluţionare a

crizei oraşului
omul ORAŞUL
NATURA
DECONGESTIONAREA ORASULUI
CONTROLUL DEZVOLTARII URBANE PERIFERICE
DEZBATERI, IDEI,
ABSOLUT PROBLEMATIZAREA
SAU
RELATIV
? ORASULUI
RECALIBRAREA
URBANISMULUI CA
PROFESIUNE
MODELUL CULTURALIST
des-centralizarea la nivel spaţial şi morfologic a oraşului,

contra-oferta oraşelor satelit + spaţiul plantat ca tampon între
aceste două entităţi.
- Ruskin, William Morris în Anglia
- Gibbon Wakefield în Australia
-fundamentat teoretic spre sfârşitul secolului al XIX-lea de Ebenezer Howard, părintele oraşului-
grădină în Europa şi de Frederick Law Olmsted, în SUA.
CONCEPTUL DE ORAS- GRADINA

EBENEZER, Howard, “Garden Cities of To-Morrow”, 1889
prototipurile de la Letchworth în 1903 şi Welwinn în 1919.
Crestere controlata dupa

modelul de divizare al
celulelor vii
-multiplicare pe sistem concentric:
odată cu supra-concentrarea
populaţiei într-unul din centre, se
genera un alt nou centru, suficient
de departe de primul încât să nu se
contopească
-plantaţia (centura verde) are

un rol determinant în acest sens.
omul
NATURA Orasul - gradina
Oraşul-grădină trebuia să împace nevoia de oraş cu nevoia de natură

prin cele două entităţi urbane complementare create în teritoriu:
“oraşul-mamă” şi oraşul-satelit
Orasul – gradina = construct artificial (cultural) care opunea net
naturalul urbanului, limita acestuia din urmă fiind o limită separatoare, fără alte
breşe decât culoarele de transport.
-limitarea creşterii urbane prin menţinerea, prin politica de stat şi resorturi

financiare, a unor terenuri permanent libere cu funcţie agricolă (permanent
agricultural land), dispuse sub forma unei centuri care înconjura oraşul
-noi - oraşe- satelit (city – cluster), dincolo de care nevoia de creştere a

orasului era rezolvată prin noi centre proiectate, relaţionate prin intermendiul
căii ferate, cel mai rapid mijloc de transport la ora respectivă.
Periferia urbană devine din teritoriul cel mai puţin

controlat al oraşului, un teritoriu foarte controlat,
cu un peisaj în care domina spaţiul liber (agricol sau al
parcurilor, pădurilor, etc.) având în primul rând o sporită
capacitate recreativă, compensatoare pentru oferta limitată
din cadrul oraşului şi în plus aflat într-o proximitate
confortabilă faţă de acesta.
www.garden-city.net/
www.tomorrowsgardencity.com/proudpast
~1930-1944 - Periferia urbană între cele două războaie mondiale

AVANTUL RELOCARII LA PERIFERIE
începutul etapei de suburbanizare
“No great town can longer exist without great suburbs”
- concilierea dintre urban şi natural
-d.p.d.v. structural : MODELUL DISPERSAT
-d.p.d.v.teoretic : MODELUL NATURALIST
- Frank Lloyd Wright
Disappearing City , Broadacre-city
- SUA - suburbia = bunăstare = expresia spaţială a diviziunii sociale şi etnice,
rezervată « albilor » (spre deosebire de centre, care devin treptat ocupate de
« non-albi »).
- zone rezidenţiale aparţinând clasei medii şi bogate (upper- middle class) -
atrăgând, pe cale de consecinţă, o serie de alte funcţiuni către exteriorul oraşului
(comerţ, agrement, dotări socio – culturale) şi astfel lăsând centrul pentru birouri
şi administraţie (pe timp de zi, iar pe timp de noapte unor minorităţi marginalizate).
[1] HALL, Peter, “Oraşele de maine. O istorie intelectuală a urbanismului sec. XX”, ed. All, 1999, p. 75
Primele efecte ale periferizarii…

• 1920, American Institute of Architects deplânge oficial designul sărac şi
“arhitecura viciată” a sistemului de dezvoltare rezidenţială masivă, pe baza
principiului do it your self şi a caselor din catalog[1],
HAYDEN, Dolores, “Building Suburbia – Green Fields and Urban Growth,
[1]
1820-2000”, Ed. Vintage Books, New York, 2003, p.116
• Franţa - “le mal-lotis”, lotizări defectuoase

sub aspectul echipării edilitare şi sociale,
create prin operaţiuni rapide, punctuale,
necoordonate, de sub-divizare a unor parcele
de factură agricolă din periferia Parisului.
Acest fenomen care făcea parte dintr-unul
mai larg - al aşa numitelor lotissement
pavillionaire
• pauperizarea centrelor - plecarea

rezidentilor in zonele suburbane (cu mai mare
confort si mai aproape de locuinta)- centrele
raman ocupate de o populatie saraca…
> 1925 - Periferia intra pe agendele guvernamentale
cooperare între stat –

Ex. Franta
societăţi private-
sistemul fiscal de
Legea asupra protecţiei sănătăţii publice credite şi împrumuturi, în
Legea Strauss vederea salubrizării periferiei
Legea Ribot şi a accesului facil la o
Legea Bonnevay locuinţă cu teren în afara
Legea Loucheur (1928-1939) oraşului, statul intervenind
masiv în amelioararea sub
Legea relativă la “habitations à bon aspectul confortului a
marché" (HBM), funcţionând din 1920, locuinţelor pavilionare.
a reprezentat soclul politicii de
locuinţe sociale în Franţa,
transformând mai întâi “les cabanon”
în “les pavillion”, pentru ca ulterior să
dea naştere mişcării “grands •posibilitatea finanţării a
ensambles”. posteriori a societăţilor
implicate în operaţiuni de tip
Legea Sarrault, 1928 “mal lotis”, în vederea
redresarii echipării lor.
1945-1960 - Periferia urbană după cel de-al doilea război mondial :

suburbanizarea spaţiului periferic
1950 - criza locuinţelor in Europa Centrala si de Vest
“Baby Boom”- 1955- in SUA, 1960 - in Europa (efect post-belic)
Statul se implica masiv în promovarea “periferiei de dincolo de periferie”
Zone rezidenţiale nou create pentru satisfacerea cererii crescute a populaţiei

+ dotari noi, grad de echipare mai ridicat
+ oferta diversificata + promovare agresiva
+ dezvoltarea masiva a sistemului rutier (autostrazi)
noi concentrări umane şi materiale la periferie
NOU VAL DE EXPANSIUNE TERITORIALA

SUA, după 1950 -

stadiul avansat al
suburbanizării
- legislaţii care
încurajau specula
imobiliară
- promovarea dezvoltarii
masive a sistemului
inter-statal de autostrazi
- noi dezvoltări periferice
în zonele de confluenţă
a mai multor rute
- implanturi de natură comercială, completate cu hoteluri, moteluri, benzinării, birouri,

manufacturi, etc., conturând noi forme urbane denumite ca « growth node» sau
« tomorrowland », şi ulterior, prin diversificarea funcţioanală şi intensificarea
ocupării spaţiale - « edge city » , adevărate oraşe născute dincolo de ultima limită
perceptibilă a urbanului.
Aparitia urbanismului regional

(Giddens)
- unitatea dintre om, mod de producţie şi teritoriu, -
relaţiile strânse dintre aceste componente determinând
regiunea
afirmarea ideii că urbanismul trebuie să înceapă cu cercetarea profundă
asupra resurselor regiunii naturale respective, a reacţiilor umane la
aceste resurse şi a proceselor complexe care rezultă din această relaţie
la nivelul provinciei respective
problematica periferiei nu mai este înţeleasa ca una

în subordinea problematicii oraşului, ci, subîntinsă
ideii de regiune, capătă valente intregraliste
Se naste ideea de landscape – urbanism

In care peisajul nu mai este nici unitate texonomica (ca in
geografie) , nici pura estetica (ca in arte plastice)
1960 – 1989 (2000): rurbanizarea (dezurbanizare) spaţiului periferic

“disurbanism” – după termenul lui Rem Koolhas
Rurban – clusteri rurali care tind

catre dezvoltare urbana
= forma de maximă ambiguitate, care

dizolvă ierahia oraş – teritoriu prin
înghiţirea nucleelor de habitat rural în
structuri discontinue, diferenţierea
dintre periferie urbană şi spaţiu rural
fiind practic imposibil de decelat.
Megalopolisul american – considerat initial un exces, o maladie
Gottmann – megalopolisul – ca forma de existenta a orasului in cadrul sustemului

teritorial
Modelul concentrat, centralizat
Modelul deconcentrat, dispersat

Fingers, clusters
Modelul deconcentrat concentrat
Modelele spaţiale urbane, cf. Andrej Cerne – Dispersed an Decentralized

Settlement System ; DELA, nr.21/2004
Perioada Post- fordista ( > 1970)
•Descentralizare
•Abandonarea industriilor
•Necesitatea interventiilor in zonele abandonate/ periferice
adesea
Problematica periferiilor (… cu bune si cu rele)

da nastere peisajului urban ca si construct teoretic
O cautare: Peisaj ? Oras

de la orasulin peisaj (Corbusier)
la peisajul din oras (gandirea ecologista,
functionalista)
la orasul - peisaj (Bernard Lassus)
Kenneth Frampton – prioritate acordata peisajului

Iesirea din orbirea opozitiilor istorice de tip
1994
Toward an urban Landscape figura / fond:
Arhitectura / Peisaj,
Obiect / Spatiu,
Cultura / Natura,
noile teorii asupra peisajului _ Foucault, Derrida, Deleuze, Guattari

noua tectonica urbana
locul ca pliu
orasul ca “asamblare”
arhitectura nu ca obiect, ci ca proces ce integreaza peisajul
peisajul ca proces rizomatic de devenire (nu lineara)- “peisaj hypertext”
dizolvarea ierarhiilor centru-periferie
Periferia in cadrul orasului - retea
Periferia este in interspatiile

rizomului
Face parte din retea si nu mai este
necesara abolirea ei,
ci doar gasirea unor solutii de
reorganizare interna
-subgraph ( Ian Pearce)

aratand conectivitatea in
reteaua Internet a unei pagini
web
-Structurare topologica pe
mesh-uri si stele ( noduri)
Visualisation of London’s 734 bus routes. Data from NPTDR.

Growing Cities
Archigram’s plug-in city (1964), Barlett
modelele ecologice,
complexe de creștere ar
putea apărea in acest cadru
de adaptare
multietajat,flexibil,
neierarhizat
Cedric Price introduce termenul de generator

Ca parte a ideii de feedback cibernetic in sistemul urban legat de arhitectura
“responsiva” ( in Fun Palace project)
Transport networks for

theoretical settlements (A)
Kohl, 1850 (B) Christaller,
1933 (C) Losch, 1954 (D)
Isard, 1960. [ source ]
Three stages of growth in Mathieu Helie’s complex grid.

1. Talia oricarei cresteri urbane este data de limita de flexibilitatea ei
2. Reteua nu trebuie sa devina prea complicata
3. Strazile nu trebuie sa aiba tresee foarte lungi pentru ca traficul de viteze asa nu fie
insurajat

Curs 3-2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3-2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DINAMICA PERIFERIILOR URBANE – Conf.dr.arh.

Angelica STAN @ U A U I M _ 2012

~ 1830- 1900 – Periferia ca expresie a crizei marilor oraşe

ORASUL CONCENTRAT – atractia intereselor

CONCENTRAREA PROBLEMELOR SOCIALE

ACUTIZAREA PROBLEMELOR DE IGIENA

CRIZA ORASULUI CLASIC

MASURI (de stanga) vizand rezolvarea problemelor

ADANCIREA CRIZEI URBANE

prefigurarea unui prim val de expansiune a orasului-

pozitivarea periferiei prin specularea atractivităţii sale: contactul cu natura,

În Anglia, răsturnare de valori urbane ~ 1830,

În Franţa, colonii suburbane - destinate iniţial pentru locuire temporară, de

"White City" - World's Columbian Exposition

~ 1900 – 1930 - Periferia urbană = “scenă” a căutărilor de soluţionare a

des-centralizarea la nivel spaţial şi morfologic a oraşului,

CONCEPTUL DE ORAS- GRADINA

Crestere controlata dupa

-plantaţia (centura verde) are

NATURA Orasul - gradina

Oraşul-grădină trebuia să împace nevoia de oraş cu nevoia de natură

-limitarea creşterii urbane prin menţinerea, prin politica de stat şi resorturi

-noi - oraşe- satelit (city – cluster), dincolo de care nevoia de creştere a

Periferia urbană devine din teritoriul cel mai puţin

~1930-1944 - Periferia urbană între cele două războaie mondiale

Primele efecte ale periferizarii…

1820-2000”, Ed. Vintage Books, New York, 2003, p.116

• Franţa - “le mal-lotis”, lotizări defectuoase

• pauperizarea centrelor - plecarea

> 1925 - Periferia intra pe agendele guvernamentale

cooperare între stat –

1945-1960 - Periferia urbană după cel de-al doilea război mondial :

Statul se implica masiv în promovarea “periferiei de dincolo de periferie”

Zone rezidenţiale nou create pentru satisfacerea cererii crescute a populaţiei

noi concentrări umane şi materiale la periferie

NOU VAL DE EXPANSIUNE TERITORIALA

SUA, după 1950 -

- implanturi de natură comercială, completate cu hoteluri, moteluri, benzinării, birouri,

Aparitia urbanismului regional

problematica periferiei nu mai este înţeleasa ca una

Se naste ideea de landscape – urbanism

1960 – 1989 (2000): rurbanizarea (dezurbanizare) spaţiului periferic

Rurban – clusteri rurali care tind

= forma de maximă ambiguitate, care

Megalopolisul american – considerat initial un exces, o maladie

Gottmann – megalopolisul – ca forma de existenta a orasului in cadrul sustemului

Modelul concentrat, centralizat

Modelul deconcentrat, dispersat

Modelul deconcentrat concentrat

Modelele spaţiale urbane, cf. Andrej Cerne – Dispersed an Decentralized

Perioada Post- fordista ( > 1970)

Problematica periferiilor (… cu bune si cu rele)

O cautare: Peisaj ? Oras

Kenneth Frampton – prioritate acordata peisajului

noile teorii asupra peisajului _ Foucault, Derrida, Deleuze, Guattari

Periferia in cadrul orasului - retea

Periferia este in interspatiile

-subgraph ( Ian Pearce)

Visualisation of London’s 734 bus routes. Data from NPTDR.

Cedric Price introduce termenul de generator

Transport networks for

Three stages of growth in Mathieu Helie’s complex grid.

S-ar putea să vă placă și