Puterea de la ieșire este produsul dintre viteza sarcinii {\displaystyle v_{ies}\,}

{\displaystyle v_{ies}\,} și forța de la ieșire, dată de sarcină (rezistență):

{\displaystyle P_{ies}=F_{ies}v_{ies}\,}{\displaystyle P_{ies}=F_{ies}v_{ies}\,}

Similar, puterea la intrare a forței active este produsul dintre viteza punctului
de intrare în care este aplicată {\displaystyle v_{a}\,}{\displaystyle v_{a}\,} și
forța activă de intrare:

{\displaystyle P_{in}=F_{in}v_{in}\,}{\displaystyle P_{in}=F_{in}v_{in}\,}

Deoarece

{\displaystyle F_{ies}v_{ies}=F_{in}v_{in}\,}{\displaystyle
F_{ies}v_{ies}=F_{in}v_{in}\,}
avantajul mecanic al unei mașini fără frecare este raportul dintre vitezele la
intrare și ieșire:

{\displaystyle A_{ideal}={\frac {F_{ies}}{F_{in}}}={\frac {v_{in}}{v_{ies}}}\,}{\

displaystyle A_{ideal}={\frac {F_{ies}}{F_{in}}}={\frac {v_{in}}{v_{ies}}}\,}
Raportul de viteze al mașinii este și el egal cu raportul deplasărilor punctelor în
care sunt aplicate forțele rezistentă și activă:

{\displaystyle {\frac {v_{ies}}{v_{in}}}={\frac {d_{ies}}{d_{in}}}\,}{\displaystyle

{\frac {v_{ies}}{v_{in}}}={\frac {d_{ies}}{d_{in}}}\,}
ca urmare poate fi calculat din geometria mașinii. De exemplu, raportul de viteze
la pârghie este egal cu raportul lungimilor brațelor pârghiei.

Avantajul mecanic poate fi supraunitar sau subunitar:

Dacă {\displaystyle A>1\,}{\displaystyle A>1\,} forța la ieșire este mai mare decât
cea de la intrare, mașina lucrează ca amplificator de forță, dar distanța de
deplasare a sarcinii {\displaystyle d_{ies}\,}{\displaystyle d_{ies}\,} este mai
mică decât cea a punctului de aplicare al forței active {\displaystyle d_{in}\,}{\
displaystyle d_{in}\,}.
Dacă {\displaystyle A<1\,}{\displaystyle A<1\,} forța la ieșire este mai mică decât
cea de la intrare, mașina lucrează ca amplificator de deplasare, iar distanța de
deplasare a sarcinii este mai mare decât cea a punctului de aplicare al forței
active.
La șurub, care folosește o mișcare de rotație, forța activă trebuie înlocuită cu
cuplul, iar viteza cu viteza unghiulară (de rotație) a șurubului.

Frecare și randament
Toate mașinile reale lucrează cu frecare, care face ca o parte din puterea de
intrare să fie disipată sub formă de căldură. dacă {\displaystyle P_{fr}\,}{\
displaystyle P_{fr}\,} este puterea pierdută prin frecare, atunci din legea
conservării energiei:

{\displaystyle P_{in}=P_{ies}+P_{fr}\,}{\displaystyle P_{in}=P_{ies}+P_{fr}\,}

Randamentul {\displaystyle \eta \,}{\displaystyle \eta \,} unei mașini este un
număr cuprins între 0 și 1, definit ca raportul dintre puterea la ieșire și cea de
la intrare și este o măsură a pierderilor de energie:

{\displaystyle \eta \equiv {\frac {P_{ies}}{P_{in}}}}{\displaystyle \eta \equiv {\

frac {P_{ies}}{P_{in}}}}
{\displaystyle P_{ies}=\eta P_{in}\,}{\displaystyle P_{ies}=\eta P_{in}\,}
Cum s-a spus mai sus, puterea este egală cu produsul dintre forță și viteză, ca
urmare:

{\displaystyle F_{ies}v_{ies}=\eta F_{in}v_{in}\,}{\displaystyle F_{ies}v_{ies}=\

eta F_{in}v_{in}\,}
Deci:

{\displaystyle A={\frac {F_{ies}}{F_{in}}}=\eta {\frac {v_{in}}{v_{ies}}}\,}{\

displaystyle A={\frac {F_{ies}}{F_{in}}}=\eta {\frac {v_{in}}{v_{ies}}}\,}
La mașinile reale avantajul mecanic este întotdeauna mai mic decât raportul
vitezelor, cu factorul de randament η. Ca urmare, cu aceeași forță activă o mașină
reală nu va putea muta o sarcină la fel de mare ca o mașină ideală.