UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT

EXTENSIA BISTRITA

STAGIU DE PRACTICĂ/TURISM

NUMELE: CIRA

PRENUMELE: DANIEL

SPECIALIZAREA: EDUCATIE FIZICA SI SPORT

FORMA DE INVATAMANT: LA ZI

LOCALITATEA: BISTRITA
2022
Stagiile de practică constituie o parte integrantă obligatorie a procesului educațional și
se realizează în scopul aprofundării cunoștințelor teoretice acumulate de către studenți pe
parcursul anilor de studii şi formării competențelor stabilite prin Cadrul National al
Calificărilor. Fiind un element principal al procesului educațional și al activității profesionale,
stagiul de practică asigură formarea competențelor profesionale și acumularea experienței
privitor la organizarea și realizarea activităților în domeniul profesional.
Responsabilitatea organizării şi desfășurării stagiilor de practică a studenților revine: la
nivelul universității -prorectorului pentru activitatea didactică; la nivelul facultății -decanului,
desemnat să coordoneze practica studenților; la nivelul catedrelor –conducătorilor/
responsabililor de practică pentru fiecare specializare/ program de studiu.
Conducătorii/responsabilii de stagiile de practică pe programe de studiu sunt numiți la nivelul
catedrelor şi reconfirmați la începutul fiecărui an universitar de către Consiliul Facultății. Pe
perioada stagiilor de practică studenții sunt coordonați, asistați şi monitorizați de cadrul didactic
supervizor şi tutorele de practică. Cadrul didactic supervizor este desemnat din partea Facultății

şi vă asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfășurării stagiului de practică.

Definiția turismului: Turismul reprezintă "arta de a călători de plăcere " (Bran, F. ,1997) .
Aceeași autoare consideră turismul drept ''activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau locui
departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și a culturii datorită
cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute''.

Istoric turism: Mai întâi au existat motivații practice (locuri bogate în vânat sau
adecvate agriculturii, ținuturi aflate în imediata apropiere a apelor sau catastrofe naturale) ce i-
au determinat pe oameni să se deplaseze, dar acestea s-au schimbat odată cu
intervenția sedentarismul în viața oamenilor. În Egiptul Antic și în alte culturi vechi de pe
toate continentele existau, deja, pelerinaje la templele divinităților (ex: pelerinajul
musulmanilor la Mekka /Mecca numit Hadsch sau întâlnirea hindușilor pentru
baia rituală în Gange). Alte motive de a călători au fost comerțul extern și menținerea
relațiilor politice și economice cu coloniile sau cu alte ținuturi dependente. Încă din
vremea romanilor existau localități celebre, renumite stațiuni pentru cei bogați
(Baiae). Romanii bogați posedau proprietăți în provincii, pe care din timp în timp le
vizitau. Nordicii călătoreau în Groenlanda și America, Arabii pe tot cuprinsul Oceanului Indian.
Nu rareori, pe atunci, călătoriile erau percepute ca agresiuni de către localnici.

Cuvântul turism/tourism este utilizat începând din anul 1811 iar cel de turist/tourist este
atestat din 1840. În anul 1936, Liga Națiunilor a definit turistul străin ca fiind „cineva care
călătorește în străinătate pentru o perioadă de timp mai lungă de 24 de ore.” Succesoarea
acesteia Națiunile Unite, a completat această definiție specificând durata maximă de 6 luni.
Forme de turism:
În anul 1994, Națiunile Unite în Recomandări privitoare la Statistica în Turism
(Recommendations on Tourism Statistics) a clasificat formele de turism în funcție de mai
multe criterii care influențează aspectele fenomenului turistic:

Distanța - impune trei variante de practicare : turismul de distanță mică, turismul de distanță
mare și turismul de distanță foarte mare.
*Turismul de mică distanță se limitează la deplasări scurte, cu o durată de câteva ore până la 1
– 2 zile la sfârșitul săptămânii, dar și în intervalul de câteva ora de la sfârșitul fiecărei zile, în
zona periurbană, în păduri, marginile apelor, pajiștile sau poienile, în timpul verii și iarna.
Turismul la distanță mică este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasă fiind o
condiție esențială a desfășurării lui.

*Turismul de distanță mare cuprinde activitățile desfășurate în afara zonei periurbane sau a
localității de reședință, cu mijloace de transport moderne. Presupune deplasări de sute de
kilometri și o durată medie sau lungă. Predomină turismul cultural și de îngrijire a sănătății.
Din punct de vedere al provenienței turiștilor este un turism mixt, intern și internațional și
antrenează mase largi de persoane în fluxuri orientate spre regiuni sau obiective atractive.

*Turismul la distanță foarte mare se desfășoară la nivel continental, în interiorul unei țări cu o
suprafață mare (Canada, S.U.A., Brazilia, China). Este practicat de un număr limitat de
persoane, cu venituri medii și utilizând mijloace de transport rapide sau foarte convenabile.
Sunt vizitate resurse și infrastructuri turistice de marcă (Hawaii, Florida, Coasta de Azur).
Eficiența acestei forme este foarte ridicată datorită prețurilor foarte mari ale serviciilor și
produsului turistic în general.

Durata - călătoriei sau sejurului are trei forme de turism:

*Turismul de scurtă durată (1 – 3 zile), specific sfârșitului de săptămâna sau unor mici
intervale din concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează cele mai largi grupe
de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica
la distanțe mari în weekend, în mod recreativ sau cultural.

*Turismul de durată medie corespunde concediului anual, iar deplasările se realizează la

distanțe mari și foarte mari, cum ar fi croazierele.

*Turismul de durată lungă, peste 30 de zile, este specific grupelor de populație cu un timp
liber extins. Predomină turismul curativ, de vizitare a rudelor și prietenilor.

Gradul de organizare - activitățile turistice pot fi continue, sezoniere sau de circumstanță.

*Turismul continuu este definit prin luarea în considerare a particularităților de funcționare a

infrastructurii și nu opțiunile practicanților (prezența unor baze turistice utilizate în tot timpul
anului din marile orașe, din nodurile principale de transport sau de-a lungul unor importante
artere de circulație.
*Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu două sezoane optime deplasărilor și
recreerii. Desfășurându-se cu predominanță în aer liber, este dependent mediul climatic ale
cărui însușiri le valorifică. Se distinge turismul estival de litoral și montan și turismul hivernal
preponderent montan.

Mijlocele de transport utilizate - există turismul terestru, rutier, feroviar, aerian și naval.

Vârsta turiștilor - se evidențiază un turism practicat de elevi și studenți cu caracter recreativ,

cultural de către persoanele mature și turismul vârstei a treia, preponderent creativ.

Turismul în România :

Turismul în România se bazează pe un potențial turistic important. Începând cu

varietatea formelor de relief ( izvoare de apă minerală și termală, lacuri folosite pentru
agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri bogate de
foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane ce depășesc 2.000 m la cele
de câmpie întinsă și mănoasă, litoral cu plaje îmbietoare și valuri răcoroase și zone protejate
ca cele din Delta Dunării) și continuând cu istoria interesantă a poporului român ce se reflectă
în numeroase mărturii materiale
și spirituale ( muzee, monumente, biserici, mânăstiri, cetăți antice și medievale, portul
popular, țesături, ceramică, etc.) elementele patrimoniale românești atrag atenția a
numeroși vizitatori din toate colțurile

Tipuri de turism:

• Turismul litoral aici ar intra atât exploatarea potenţialului turistic al mării – care
înseamnă atât vacanţele în staţiunile de pe litoral cât şi turismul de tip croazieră -
precum şi alte domenii precum: cercetarea marină, monitorizarea şi protejarea
mediului, conservarea în domeniul pescuitului, biotehnologia albastră şi energia
oceanelor.
• Turismul la mare şi pe mare este cea mai importantă activitate maritimă din Europa,
care reprezintă mai mult de o treime din valoarea economiei maritime în ansamblu şi
în care activează peste 3 milioane de persoane.
• Turismul cultural – istoric abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei
artistice.Turismul cultural include turismul in regiunile urbane, in special orase mari,
istorice si obiective culturale(muzee si teatre).

• Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate in Europa, aceasta fiind tot timpul o
destinație importanta pentru cei atrași de cultura sa bogata si moștenirile istorice. Ba
mai mult moștenirea Europei reprezintă una dintre cele mai importante moșteniri
producătoare de turism. De asemenea, este bine dezvoltat, întrucât pe continentul
 european exista multe realizări omenești demne de admirat printre care : - vestigii
istorice : ruine de cetăți- orașe grecești, castre romane, amfiteatre.

• Turismul sportiv:
• Foarte căutate in ultima vreme au început sa fie destinațiile turistice de tip sportiv,
unde doritorii pot asista sau participa activ la activități sportive dintre cele mai diverse,
plecând de la marile evenimentele sportive ale anului si pana la scurtele excursii de tip
recreațional
• Jocurile Olimpice, Campionatele Europene si Mondiale de Fotbal, circuitele de
Formula 1, dar si multe evenimente sportive cu caracter național sau regional se
bucura an de an de tot mai mulți turiști.
• Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna care a luat o mare
amploare nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cat mai ales
creșterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne.
Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru
proprietățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, mofete,
etc. situate într-un climat de cruțare. Este si motivul pentru care el reprezintă una
dintre formele de circulație turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila,
care contribuie la ridicarea coeficienților de utilizare a capacitații de cazare si la
realizare a unor încasări medii sporite pe zi / turist
• Tari central si est - europene cele mai cunoscute in trecut pentru oferta lor balneara
sunt: Romania, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Iugoslavei,
Bulgaria.

• Pelerinajul este una dintre primele forme de călătorie, însă sensul inițial al acestea
străvechi practici este acela al unei explorări lăuntrice, interioare, care vizează o mai
buna cunoaștere a sinelui si a vindecării spirituale prin credința. Suferința, ispășire,
prosternare, adulație – toate acestea sunt componente inerente ale unui voiaj religios,
iar istoriile acestor locuri sunt întotdeauna strâns legate de existenta trecuta a unui
profet, de apostoli sau de apariții miraculoase care atrag de sute de ani pelerinii aflați
in căutarea păcii sufletești.

• Nu se poate spune ca turismul rural este un fenomen nou în tarile Uniunii Europene.
Cazarea turiștilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai puțin
organizata. Ceea ce se poate spune ca este nou este amploarea pe care a luat-o
fenomenul turistic în spațiul rural. Numeroase organizații de turism, din diverse tari
europene , se preocupa de organizarea si instituționalizarea turismului în spațiul rural,
apărând astfel necesitatea de a crea sau recrea ambientul rustic-rural, sub multiple
forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate-club, sate pentru tineret, stațiuni rurale
de odihna, precum si satul turistic. Satele turistice sunt solicitate de diferite categorii
de turiști, dintre care amintim turiștii cu copii si tineretul, care doresc sa-si petreacă
vacanta sau concediul într-o zona liniștita si la preturi accesibile. Tari in care turismul
rural este bine dezvoltat: Franta,Austria,Germania,Elvetia,Polonia,Bulgaria
Bibliografie:
https://ro.m.wikipedia.org
https://sites.google.com
https://sites.google.com/site/turismulineuropa/tipuri-de-turism