MINISTRUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI MEDIULUI

I.P. CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DIN

CHIŞINĂU

PORTOFOLIU
BAZELE ACTIVITATII TURISTICE

ELABORAT: CIOCOI ELENA Gr:T-171

VERIFICAT: OSTROFET LEONID

CHIȘINĂU, 2019
 TIPURILE DE TURISM
Turism de aventură - turismul în locuri greu accesibile sau sporturi
de aventură, cum ar fi alpinism şi turismul pietonal.
Agroturism - turism la ferme care sprijină agricultura locală.
Turismul genealogic întreprins în scopul de a descoperi strămoșii
și a vizita locurile de origine și, uneori, a face cunoştinţă cu rudele
îndepărtate.
Turism pe canapea şi turismul virtual - lipsa de călătorie ca
atare, studierea lumii prin intermediul Internetului, cărţilor,
televiziunii, etc.
Turism audio include ghiduri audio și alte forme de turism de acest
gen, cum ar fi excursii audio prin muzee și ghiduri audio.
Turismul cărturar - încercările de a sprijini librăriile independente
care se poziționează ca o destinație turistică.
Turism cultural - vizitarea orașelor sau locurilor istorice
interesante, cum ar fi Berlin, Kathmandu, Lahore, Lima, Buenos
Aires, Londra, Paris, New Delhi, Roma, Praga, Dubrovnik, Beijing,
Istanbul, Kyoto, Varșovia, precum și studierea patrimoniului lor
cultural. Acest tip de turism poate include, de asemenea, o varietate
de evenimente culturale speciale, cum ar fi turismul muzeelor,
atunci cînd turiştii vizitează multe muzee.
Turism de operă - vizitarea spectacolelor de operă și a concertelor.
Turism sumbru - vizitarea locurilor asociate cu moartea și
suferințe. Primele agențiile turistice care se specializează în acest
tip de turism au început cu excursiile la Lakehurst, New Jersey,
locul accidentării aeronavei "Hindenburg".
 Turism la locurile de accident - nu pentru a ajuta, ci pentru a
vizualiza. Deşi, acest lucru poate perturba lucrările de salvare,
ajutor, asistenţă de urgență și recuperare.
Turismul drogurilor - turism pentru achiziționarea legală sau
ilegală a drogurilor.
Eco-turism – turismul ecologic curat, care are un impact minim
asupra mediului înconjurător, cum ar fi safari din Kenya, jungla
tropicală în Belize, turismul pietonal (Laponia) şi vizitarea parcurilor
naţionale.
Turism educaţional – vizitarea instituţiilor pentru a obţine
cunoştinţe după interese, cum ar fi cursurile de gătit conduse de
bucătarii celebri sau clase pentru lucru de mînă.
Turism extrem - turismul asociat cu un risc mai mare.
Turismul jocurilor de noroc - vizitarea localurilor de jocuri de
noroc în orașe cum ar fi Atlantic City, Las Vegas, Palm Springs,
Macau, Monte Carlo.
Turism botanic - vizitarea grădinilor botanice celebre din istorie,
cum ar fi Versailles și Taj Mahal.
Turism istoric - vizitarea orașelor istorice (Roma, Atena, Cracovia)
sau oraşelor industriale și atracțiilor lor: canalelor, stațiilor de cale
ferată, locurilor de bătălii, etc.
Turism curativ – plecarea din oraşe pentru a scăpa de stres, a se
relaxa la soare, etc. De multe ori cu scopul vizitării băilor curative.
Hobby-turism - turismul individual sau de grup, pentru a întîlni
oamenii cu interese similare, în scopul de a simți ceva legat de
hobby-ul. Drept exemplu sînt excursiile botanice, radio-comunicații
simultane între amatori, croaziere cu dansuri pe pieţe.
Turismul persoanelor cu handicap sau invalizilor. În unele regiuni, el
este uneori numit "turism pentru toți".
Turism medical - pentru a obține servicii care în țara de origine
sînt ilegale - avortul, eutanasia, pe care o oferă, de exemplu,
apatrizilor spitalul „Dignitas” din Elveția, sau pentru un tratament
mai modern care nu este disponibil în țara lor, sau cînd este
necesar să staţi la un rînd mare pentru a primi serviciile medicale,
sau pentru a utiliza serviciile gratuite sau ieftine oferite de
organizațiile medicale.
Turism pop-cultural - vizitarea locurilor prezente într-un film sau
într-o carte.
Turism permanent – oamenii înstăriţi aflaţi într-un concediu
permanent, unii dintre ei, în legătură cu impozitele, pentru a nu fi
cetățean al unei țări.
Turism religios sau de pelerinaj - pelerinajul la locurile vechi
sfinte (Roma și Santiago de Compostela pentru catolici, temple și
mănăstiri din Nepal pentru hinduși și budiști, Muntele Athos și
bisericile pictate din nordul Moldovei .

FORMELE DE TURISM
Distanța - impune trei variante de practicare : turismul de distanță mică, turismul de
distanță mare și turismul de distanță foarte mare.
 Turismul de mică distanță se limitează la deplasări scurte, cu o durată de câteva
ore până la 1 – 2 zile la sfârșitul săptămânii, dar și în intervalul de câteva ora de la
sfârșitul fiecărei zile, în zona periurbană, în păduri, marginile apelor, pajiștile sau
poienile, în timpul verii și iarna. Turismul la distanță mică este foarte sensibil la
factorii climatici, vremea frumoasă fiind o condiție esențială a desfășurării lui.
De asemenea are un caracter de masă și o eficiență economică rezultată din servicii.
 Turismul de distanță mare cuprinde activitățile desfășurate în afara zonei
periurbane sau a localității de reședință, cu mijloace de transport moderne.
Presupune deplasări de sute de kilometri și o durată medie sau lungă. Predomină
turismul cultural și de îngrijire a sănătății. Din punct de vedere al provenienței
turiștilor este un turism mixt, intern și internațional și antrenează mase largi de
persoane în fluxuri orientate spre regiuni sau obiective atractive.
 Turismul la distanță foarte mare se desfășoară la nivel continental, în interiorul unei
țări cu o suprafață mare (Canada, S.U.A., Brazilia, China). Este practicat de un
număr limitat de persoane, cu venituri medii și utilizând mijloace de transport rapide
sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse și infrastructuri turistice de marcă
(Hawaii, Florida, Coasta de Azur). Eficiența acestei forme este foarte ridicată
datorită prețurilor foarte mari ale serviciilor și produsului turistic în general.
Durata - călătoriei sau sejurului are trei forme de turism:
 Turismul de scurtă durată (1 – 3 zile), specific sfârșitului de săptămâna sau unor
mici intervale din concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează
cele mai largi grupe de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport
acest turism se poate practica la distanțe mari în weekend, în mod recreativ sau
cultural.
 Turismul de durată medie corespunde concediului anual, iar deplasările se
realizează la distanțe mari și foarte mari, cum ar fi croazierele.
 Turismul de durată lungă, peste 30 de zile, este specific grupelor de populație cu un
timp liber extins. Predomină turismul curativ, de vizitare a rudelor și prietenilor.
Proveniența turiștilor - se individualizează două forme de turism: intern și internațional.
 Turism intern se desfășoară în interiorul granițelor politico – administrative ale unei
țări. Aceasta reprezintă marea majoritate a turiștilor ce vizitează anual țara
respectivă (85%Anglia, 30% Franța).
 Turismul internațional (emițător sau receptor), presupune desfășurarea activităților
de turism dincolo de hotarele țării de proveniență a turiștilor. Are un rol foarte
important în balanța economică a unor multor țări (Spania, Austria, Elveția).
Turismul internațional presupune o infrastructura si servicii de înalta calitate, fiind foarte
sensibil la propaganda turistică și stabilitatea politică generală.
Numărul practicanților - există turismul individual și turismul de grup.
 Turismul individual este practicat de o anumită categorie de persoane cu venituri
mai mari și în posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigură o
independență totală de deplasare. Turistul se preocupă personal de organizarea și
efectuarea excursiei, reducându-se confortul dar având posibilități să-și modifice
traseul și opțiunile de parcurs. Se distinge de asemenea, turistul izolat, care
călătorește de unul singur și turistul individual care interprinde călătoria cu membrii
familiei sau un grup restrâns de prieteni.
 Turismul în grup se caracterizează prin neimplicarea turiștilor în planificare și
organizare, turiștii beneficiază de tarife mai reduse prin facilități de ordin social,
antrenează categorii diverse ale populației.
Gradul de organizare - activitățile turistice pot fi continue, sezoniere sau de circumstanță.
 Turismul continuu este definit prin luarea în considerare a particularităților de
funcționare a infrastructurii și nu opțiunile practicanților (prezența unor baze
 turistice utilizate în tot timpul anului din marile orașe, din nodurile principale de
transport sau de-a lungul unor importante artere de circulație.
 Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu două sezoane optime
deplasărilor și recreerii. Desfășurându-se cu predominanță în aer liber, este
dependent de mediul climatic ale cărui însușiri le valorifică. Se distinge turismul
estival de litoral și montan și turismul hivernal preponderent montan.
Mijlocele de transport utilizate - există turismul terestru, rutier, feroviar, aerian și naval.
Vârsta turiștilor - se evidențiază un turism practicat de elevi și studenți cu caracter
recreativ, cultural de către persoanele mature și turismul vârstei a treia, preponderent
creativ.
Factorii care determina evolutia turismului
I. Dupa importanta
1. Factori primari: veniturile populatiei, miscarea acesteia, oferta turistica,timpul liber 2.
Factori secundari: facilitati de viza, cooperarea internationala, masuri organizatorice, etc.
II. Dupa natura social-economica
1. Factori economici: preturi si tarife, veniturile populatiei, oferta turistica2. Factori sociali:
urbanizarea si timpul liber 3. Factori demografici: evolutia numerica a populatiei,
modificarea duratei medii de viata, structurarea pe varste si pe categorii socio-
profesionale 4. Factori psihologici, educativi si de civilizatie: nivelul de instruire,
temperamentul, dorinta de cunoastere s.a.5. Factori tehnici: performantele miloacelor de
transport, tehnologiile in constructii, parametrii tehnici ai instalatiilor, etc!. Factori politico-
organizatorici: regimul vizelor, facilitati in turism, formalitati la frontiere s.a.
III. Dupa durata in timp a actiunii lor
1. Factori de influenta permanenta: puterea de cumparare a populatiei, miscarea
populatiei, stabilitate politica, timpul liber s.a.2. Factori conuncturali: crizele economice,
dezechilibre politice, catastrofe naturale, conflicte armate, conditii meteorologice s.a.
IV. Dupa natura provenientei si sensul interventiei
1. Factori e"ogeni: sporul natural al populatiei care determina o crestere a numarului de
turisti potentiali, cresterea veniturilor destinate practicarii turismului, cresterea gradului de
urbanizare, mobilitatea populatiei