Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Unitatea de învăţare nr. 2

BILANŢUL ENERGETIC ŞI CONEXIUNILE CU EXTERIORUL ALE CONVERTORULUI

ELECTROMECANIC

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 12

2.1 Structura generală şi bilanţul energetic 12
2.2 Conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic 14
2.3 Convertoare cu energie magnetică intermediară 15
2.4 Particularităţi ale convertorului nedisipativ 22
2.5 Randamentul unui convertor electric 25
2.6 Modelul matematic al unui convertor cu energie magnetică intermediară 26
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2 27
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 28
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2 30

11
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

Conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Randamentul unui convertor electric
Structura generală şi bilanţul energetic
Modelul matematic al unui convertor cu energie magnetică intermediară

2.1 Structura generală şi bilanţul energetic

În conformitate cu denumirea structura unui sistem electromecanic este:

Figura 1.1. Structura unui sistem electromecanic

Conform primului principiu al termodinamicii

∆U = ∆Wel∗ + ∆Q ∗ + ∆L∗ (1)

- variaţia energiei interne = variaţia energiei stocate

- variaţia energiei electrice ∆Wel* = Pel ∆t Pel = u i

- variaţia lucrului mecanic ∆L *

= Pm ∆t Pm = f m ⋅ v = mm Ω

- variaţia căldurii ∆Q * = PQ ∆t

Observaţii:
- pentru regim termic stabilizat (temperatura este constantă în orice punct)

12
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

∆Wcal = 0
PQ = Pj + Pfe + Piz + Pf , v

- în cazul mişcării uniforme

v = const. sau Ω = const.

∆Wc = 0

- în cazul mişcării circulare, sau a unei mişcări orizontale

∆W p = 0

- dacă materialele sunt ideale (fără pierderi)

∆Q * = 0
∆Wcal = 0

- dacă nu există mişcare ∆L *

=0

* Convertorul stochează energie electromagnetică Wem , care are două componente, care se
pot determina separat: energie electrică We şi energie magnetică Wm

Wem = We + Wm
sau

∫
Wem = wem dv
V

unde wem este densitatea de volum a energiei electromagnetice

wem = we + wm
ED BH
we = ; wm = - în caz general
2 2
ε E2 B2
we = ; wm = - pentru medii omogene, liniare şi fără
2 2µ
polarizaţie permanentă, respectiv fără magnetizaţie permanentă.

13
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

2.2 Conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Convertorul electromecanic comunică:

• cu reţelele electrice - prin circuite cu inductivităţi care stochează
energia magnetică
- prin circuite cu capacităţi care stochează
energie electrică
• cu reţeaua mecanică – prin circuitul mecanic
• cu mediul ambiant – prin suprafaţa sa, prin care elimină căldură
Astfel, se pot defini două tipuri de convertoare:
-convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare circulară
- convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare liniară

• materiale izolante ideale

- fără histerezis electric
- PH = 0
• ∆U = ∆We = u i ∆t − f e v ∆t

• materiale magnetice ideale

- fără histerezis magnetic
- Pfe = 0
• ∆U = ∆Wm = u i ∆t − me Ω ∆t

Respectiv:

 ∆φ  ∆q
u = i = ∆t
 ∆t

 ∆θ f x este forta generalizata v = ∆x
Ω = ∆t x este coordonata generalizata  ∆t
 
∆Wm = i{∆φ − f x ∆x ( 2) ∆W = u dq − f x ∆x
123  e
 ∆Wel* ∆L = ∆L * 

- se obţin relaţii similare

14
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

- se folosesc convertoarele care pot asigura prin

stocare o variaţie mai mare a energiei în acelaşi volum

wm ≈ 104 ⇒ se impun Convertoarele cu energie magnetică intermediară a căror

we B =1 T ;
E = 30 kV / cm
schemă de transformare este ∆Wbel → ∆Wm + ∆Q
∆α

În cazul în care se consideră pierderile în fier ( Pfe ≠ 0 ) atunci ecuaţia (2) devine:

∆Wm + ∆W fe = i ∆φ − me ∆θ (3)

De reţinut!

Structura unui sistem electromecanic

2.3 Convertoare cu energie magnetică intermediară

3.1.Elemente generale

a) Materiale folosite
Tabelul 2.1. Materiale folosite
a. materiale conductoare
b. materiale izolante
c. materiale magnetice
– în principal cupru, dar şi aluminiu, alamă
– în raport cu clasa de izolaţie
– magneţi permanenţi - naturali
- artificiali
– materiale feromagnetice necesare realizării circuitelor
magnetice – datorită lui µ mare sunt amplificatoare de câmp
magnetic

15
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Legea circuitului influenţa

magnetic materialului

i H B = µH

Legea legăturii

Figura 2.2.Forme ale ciclurilor de histerezis:

a.pentru un material magnetic moale;
b.pentru un material magnetic dur.

Figura 2.3.Închiderea curenţilor

turbionari:
a.circuit magnetic masiv;
b.circuit magnetic lamelar.

Figura 2.4.Liniarizarea caracteristicii de magnetizare:

a.în punctul de funcţionare; b.caracteristica ideală.
16
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

b) Pierderi

În cazul convertoarelor electromecanice cu energie magnetică intermediară apar trei tipuri de

pierderi:

a) pierderi Joules în conductoare = Pj

∆Q j = Pj ∆t - ∆Q j este variaţia căldurii degajate
T - R este rezistenţa electrică a conductorului
1
Pj =
T ∫
R i 2 dt - i este curentul electric periodic, de perioadă T care
parcurge conductorul
0

b) pierderile în fier = Pfe

∆Q fe = Pfe ∆t - ∆Q fe este variaţia căldurii degajate
Pfe = p fe M - p fe sunt pierderile specifice [W/kg]
- M – masa [kg]
p fe = kh f B + k F f B
2 2 2 - p fe h sunt pierderile specifice datorate
1424 3 1424 3
p fe h p fe F histerezisului magnetic
kh , k F = constante de - p fe F sunt pierderile specifice datorate curenţilor
material turbionari
- B este valoarea inducţiei magnetice
- f este frecvenţa de variaţie a inducţiei magnetice

c) pierderi mecanice şi de ventilaţie = Pfv

∆Q fv = Pfv ∆t - ∆Q fv este variaţia căldurii degajate

c) Sursele câmpului magnetic

- legea legăturii B = µ H + µ0 M p
dΨS Γ
- legea circuitului magnetic
∫ H dS =
∫ J n dA +
dt
Γ SΓ
1
424
3
n
∑ ik = Θ
k =1
Sursele sunt:
• magneţi permanenţi ( M p )
• curentul electric de conducţie (i)
 dΨS Γ 
• variaţia fluxului electric  
 dt 

Observaţie. Pentru f < 1019 Hz se poate neglija efectul variaţiei fluxului electric.
17
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

3.2. Modelul energetic al unui circuit electric

• circuit receptor

dΦ dΦ
ub = R ib + = R ib + u , u= = − ue (4)
dt dt

Figura 2.5.Structura şi modelul unui circuit electric:

a) structura unui circuit electric receptor;
b) modelul energetic;
c) modelul energetic echivalent cu elemente în serie;
d) modelul energetic echivalent cu elemente serie-paralel.

Înmulţind ecuaţia (4) cu i ∆t (i = ib ) se obţine ecuaţia de bilanţ energetic pentru

circuitul receptor.

ub ib ∆t = R i 2 ∆t + i ∆φ
respectiv
∆Wb el = ∆Q j + i ∆φ

18
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Dacă considerăm egalitatea (3) rezultă:

(
∆Wb el = ∆Q j + ∆Q fe + ∆Wm + ∆L) e (5)

∆L e = me ∆θ - variaţia lucrului mecanic datorat cuplului electromagnetic me .

3.3. Modelul energetic al circuitului mecanic

În mod similar se poate obţine un model de circuit pentru sistemul mecanic al convertorului cu mişcare
circulară a cărui ecuaţie de cuplu este:

dΩ
ma − mr = k a Ω + J (6)
dt
unde:
• ma este cuplul mecanic activ ( ma > 0 ), iar mr este cuplul mecanic rezistent
( mr > 0 );
• Ω este viteza unghiulară;
• m f = k a Ω este cuplul de amortizare;
• k a este constanta de amortizare;
dΩ
• ma = J este cuplul de inerţie;
dt
• J este momentul de inerţie;

Figura 2.6.Model de circuit pentru sistemul mecanic

Observaţie: În cazul convertorului cu mişcare liniară ecuaţia de echilibru mecanic este

dν
f a − f r = ka v + M (6.a)
dt

unde:
• f a este forţa activă
• f r este forţa reactivă
• v este viteza de deplasare a armăturii mobile
• M masa armăturii mobile.

Prin înmulţirea cu Ω ∆t a ecuaţiei se obţine ecuaţia de bilanţ energetic pentru sistemul mecanic.
ma Ω ∆t = mr Ω ∆t + J Ω ∆Ω + k a Ω 2 ∆t (7)
1
424 3 1 424 3 1 424 3 1 424 3
∆L a ∆L r ∆Wc ∆Q f , v

De remarcat că variaţia căldurii degajate ∆Q pm se poate exprima în raport cu o putere Pf , v

corespunzătoare pierderilor de frecări şi ventilaţie:
19
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Pf , v = k a Ω 2
∆Q pm = Pf , v ∆t

Similar, variaţiile lucrului mecanic activ ∆L a , respectiv rezistiv ∆L r , se pot exprima în

raport de puterea mecanică activă sau consumată Pmc , respectiv puterea mecanică rezistentă sau utilă
Pmu
∆L a = Pma ∆t; ∆L r = Pmr ∆t
Pmc = ma Ω; Pmu = mr Ω

Dacă considerăm poziţia statorului definită de unghiul θ(t ) atunci:

dθ(t )
Ω=
dt

iar ecuaţia mecanică (6) devine:

d 2θ dθ
J + ka + m r = ma (8)
dt 2 dt

3.4. Modelul energetic al convertorului şi regimurile de funcţionare

Pentru motorul electric, considerând ecuaţiile (5) şi (7) se obţine ecuaţia de bilanţ energetic:

( )
∆Wb el = ∆Q j + ∆ fe + (∆Wm + ∆Wmec ) + ∆Q f , v + ∆L
1442443
( u ) (9)
∆W s
unde variaţia lucrului mecani util ∆Lu este egală cu variaţia lucrului mecanic rezistiv ∆Lr

∆L u = ∆L r

După cum rezultă din bilanţul energetic (9) specific funcţionării în regim de motor este
transfortarea energiei electrice primite ∆Wb el în lucru mecanic util ∆Lu şi căldură
( ∆Q j + ∆Q fe + ∆ f , v )
Corespunzător ecuaţiei de bilanţ (9), dacă se consideră şi ecuaţiile (5) şi (7), se poate prezenta
grafic o structură, pe blocuri, a convertorului electromecanic funcţionând în regim de motor.

20
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Figura 2.7. Convertorul nedisipativ

Schema prezentată pune în evidenţă convertorul nedisipativ, al cărui bilanţ energetic este

644∆7U44 8
u i ∆t = i ∆Φ ∆Wm + ∆Wmec + ∆L e
(10)
dΦ
u=
dt

Modele energetice generale se pot face:

• pentru generatorul electric, caz în care convertorul primeşte lucru mecanic ∆L p şi
debitează energie electrică pe la borne ∆Wb el

• pentru frâna electrică, caz în care lucrul mecanic primit ∆L r şi energia electrică
primită pe la borne ∆Wb el se transformă în căldură, în principal pierderi Joules în
rezistenţe ∆Q j

21
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

• pentru transformatorul electric (nu are piese în mişcare ∆L e = 0 ) care primeşte şi

debitează energie electrică ∆Wb el şi ∆Wu el

2.4 Particularităţi ale convertorului nedisipativ

Fără a pierde din generalizare se va analiza cazul convertorului cu mişcare circulară.

a) În condiţiile impuse convertorului nedisipativ, materiale ideale fără histerezis şi

pierderi, variaţia energiei magnetice, respectiv variaţia energiei magnetice sunt
diferenţiale totale exacte.
b) În cazul convertorului nedisipativ (vezi ecuaţia (10)):
• parametrii de intrare sunt (u, i), respectiv ( Φ , i)
• parametrii de ieşire sunt ( me , Ω ), respectiv ( me , θ )
În conformitate cu legile şi teoremele electromagnetismului: Φ (i, θ) , me (i, θ) rezultă că
numai doi parametri sunt independenţi.
Ecuaţia (2), respectiv (10) sugerează alegerea ca parametrii independenţi a mărimilor
( Φ , θ ).
Astfel, pentru analiza funcţionării convrtorului electromecanic este necesară
determinarea expresiei energiei magnetice Wm (Φ, θ) în funcţie de aceste variabile
independente.

22
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Dezvoltând în serie funcţia Wm (Φ, θ) , cu păstrarea numai a derivatelor de ordinul I se

obţine

∂Wm (Φ , θ) ∂W (Φ , θ)
∆Wm = ∆φ − ∆θ
∂φ ∂θ
∆Wm = i ∆φ − f me ∆θ
unde s-a adăugat şi egalitatea (10) în ipoteza neglijării variaţiei energiei mecanice stocate
∆Wmec = 0 .
Prin scădere se obţine

∂Wm (Φ, θ)
fe = − (a)
∂θ
(11)
∂Wm (Φ , θ)
i= (b)
∂Φ

Ecuaţia (11) indică posibilitatea determinării cuplului mecanic debitat de

convertorul nedisipativ cunoscând energia magnetică Wm şi folosind teorema forţelor
generalizate.

c) Expresia (10) a energiei magnetice stocate se poate aduce la forma

∆Wm' = Φ ∆i + ∆Wmec + me ∆θ (12)

∆Wm' = i Φ − ∆Wm

unde ∆Wm' este coenergia magnetică.

Egalitatea (12) sugerează posibilitatea de a alege drept variabile independente perechea
( i, θ ). În acest caz este necesar să se determine expresia coenergiei magnetice Wm* (i, θ) în
raport cu aceste variabile.
Considerând ecuaţia (12) şi dezvoltarea în serie în jurul originii a funcţiei coenergiei
magnetice, în ipoteza neglijării variaţiei energiei mecanice stocate ∆Wmec ≈ 0 , se obţine

∆Wm* = Φ ∆i + me ∆θ
∂Wm* ∂Wm*
∆Wm* = ∆i + ∆θ
∂i ∂θ
Prin scădere rezultă:

∂Wm (i, θ)
me = (a)
∂θ
(13)

23
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

∂Wm (i, θ)
Φ= (b)
∂i

pentru că variabilele ∆i şi ∆θ sunt variabile independente, egalitatea trebuind să fie adevărată

pentru orice valoare a acestor variabile.

Observaţie: În cazul unor medii omogene şi liniare variaţiile energiei, respectiv a coenergiei
magnetice sunt egale

∆Wm = ∆Wm'

d) În condiţiile unui sistem conservativ derivata mixtă a energiei magnetice, respectiv a

coenergiei magnetice îşi conservă expresia.
Astfel, condiţia de reciprocitate impusă sistemului (12) impune, pentru cazul utilizării
energiei magnetice, condiţia

∂i ∂m
=− e (14.a)
∂θ ∂Φ
iar din sistemul (15) rezultă, pentru cazul utilizării coenergiei magnetice, condiţia:

∂Φ ∂me
= (14.b)
∂θ ∂i

e) În cazul unei mişcări ciclice, pentru un ciclu, variaţia energiei magnetice ∆Wm este
nulă. La fel şi variaţia energiei cinetice ∆Wcc

∆Wm = 0; ∆Wcc = 0

În aceste condiţii din ecuaţia de bilanţ (10), pentru un ciclu rezultă

i ∆φ = ∆L e = m e ∆θ

Prin integrare se obţine

∫ i dΦ = ∫ me dθ (15)

egalitate care arată modul de calcul a lucrului mecanic debitat de convertorul nedisipativ, în
funcţie de mărimile electrice şi magnetice.
f) Conform ecuaţiei de bilanţ (10) variaţia energiei interne ∆u a convertorului
nedisipativ este
∆u = i ∆Φ − ∆L e = i ∆Φ − me dθ .

24
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

În condiţiile în care se poate considera nulă variaţia energiei mecanice stocate

( ∆Wmec ≠ 0 ) atunci variaţia energiei interne reprezintă variaţia energiei magnetice.
Pentru că variaţia energiei interne este o diferenţială totală exactă în cazul unei deplasări
oarecare - vezi figura, între punctele A şi B rezultă:

B B
∆Wm = Wm (Φ B , θ B ) − Wm (Φ A , θ A ) = ∫ i dΦ − ∫ me dθ (16)
A A

iar drumul pe care se calculează integralele poate fi ales

arbitrar. Astfel se poate integra parcurgând drumul direct
AB, sau drumurile ACB, respectiv ADB. Pentru drumul
ACB rezultă:
θB θB
∆Wm AB = − ∫ me (Φ A , θ) dθ − ∫ me (Φ, θB ) dΦ (17.a)
θA θA
iar pentru drumul ADB se obţine

θB θB
∆Wm AB = − ∫ me (Φ , θ A ) dφ − ∫ me (Φ B , θ) dθ (17.b)
θA θA
evident rezultatul fiind acelaşi.
În cazul în care Φ A = 0 este evident că Wm (0, θ A ) = 0 şi me (0, θ) = 0 . Astfel este
indicată alegerea drumului ACB.
φB
∆Wm AB = Wm (Φ B , θ B ) = ∫ i (Φ, θ B ) dΦ (17.c)
0

2.5 Randamentul unui convertor electric

Randamentul unui convertor poate fi definit numai în regim permanent de funcţionare şi

se exprimă ca un raport de puteri:

Pu
η= (18)
Pp
unde: ● Pu este puterea utilă
● Pp este puterea consumată
La funcţionarea în regim permanent, prin împărţire cu variabila timp, ecuaţiile de bilanţ
pot fi exprimate în funcţie de puteri, ceea ce permite definirea randamentelor.
De menţionat că randamentul unui convertor electric se exprimă în raport cu puteri
electrice, iar expresia sa depinde de regimul de funcţionare al convertorului:
♦ pentru regimul de generator
25
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Pu
ηg = (18.a)
Pu + ∑ P

♦ pentru regimul de motor

Pp − ∑ P
ηm = (18.b)
Pp
unde: • Pu este puterea electrică debitată de cele m circuite electrice generatoare (cazul
transformatorului şi generatorului electric):
m
Pu = ∑ (ubc ⋅ ic )k
k =1
• Pp este puterea electrică primită de cele n circuite electrice
receptoare (cazul motorului electric):
n
Pp = ∑ (ubp ⋅ i p )k
k =1
● ∑ P reprezintă suma pierderilor din convertor formată din
• Pj pierderile Joule în circuitele electrice ale convertorului
• Pfe pierderile în fier pentru întreg circuitul magnetic al
convertorului
• Pf , v pierderi de frecări şi ventilaţie, care apar numai în cazul maşinilor
electrice.

2.6 Modelul matematic al unui convertor cu energie magnetică intermediară

Modelul matematic este format din ecuaţii care descriu dependenţa între mărimile prin
care convertorul comunică cu exteriorul. Pentru că, un convertor electromecanic are trei
moduri de comunicare cu exteriorul, modelul matematic va avea trei tipuri de ecuaţii:
• Ecuaţiile circuitelor electrice

[u ] = [R][i ] + d [Φ ]
dt (19.a)
[Φ ] = [L][i ]
• Ecuaţii mecanice:
o Expresia cuplului electromagnetic (conform egalităţilor (11.a) sau (13.a)

me = [i ] [Φ ]
1 t d
(19.b)
2 dθ
26
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

o Ecuaţia de echilibru mecanic (8)

d 2θ dθ
J 2
+ ka + m r = ma (19.c)
dt dt

În regim de motor

ma = me

iar în regim de generator

m r = me

• Ecuaţiile transferului de căldură. În regim termic stabilizat, temperatura fiind

constantă, aceste ecuaţii nu mai sunt necesare.

Observaţie. În cazul transformatorului electric unde nu există mişcare modelul matematic este
format din ecuaţiile sistemului (19.a).

Test de autoevaluare 1

Precizaţi pierderile Joules în conductoare = Pj

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

Să se prezinte modelul energetic al convertorului electromecanic.

27
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Test :
∆Q j = Pj ∆t
T
1
Pj =
T ∫
R i 2 dt
0
unde :
- ∆Q j este variaţia căldurii degajate
- R este rezistenţa electrică a conductorului
- i este curentul electric periodic, de perioadă T care parcurge
conductorul

Lucrare :
ecuaţia de bilanţ energetic:

( ) (
∆Wb el = ∆Q j + ∆ fe + (∆Wm + ∆Wmec ) + ∆Q f , v + ∆L
1442443 u ) (9)
∆W s

unde variaţia lucrului mecani util ∆Lu este egală cu variaţia lucrului mecanic
rezistiv ∆Lr

∆L u = ∆L r

După cum rezultă din bilanţul energetic (9) specific funcţionării în

regim de motor este transfortarea energiei electrice primite ∆Wb el în lucru
mecanic util ∆Lu şi căldură ( ∆Q j + ∆Q fe + ∆ f , v )

Recapitulare
1.Structura generală şi bilanţul energetic
∆U = ∆Wel∗ + ∆Q ∗ + ∆L∗
2. Conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

Convertorul electromecanic comunică:

• cu reţelele electrice - prin circuite cu inductivităţi care stochează
energia magnetică
- prin circuite cu capacităţi care stochează
energie electrică
• cu reţeaua mecanică – prin circuitul mecanic
• cu mediul ambiant – prin suprafaţa sa, prin care elimină căldură
Astfel, se pot defini două tipuri de convertoare:
-convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare circulară
28
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

- convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare liniară

3. Convertoare cu energie magnetică intermediară

3.1.Elemente generale
a.Materiale folosite
b. Pierderi
c.Sursele câmpului magnetic
3.2. Modelul energetic al unui circuit electric
3.3. Modelul energetic al circuitului mecanic
3.4. Modelul energetic al convertorului şi regimurile de funcţionare

4. Particularităţi ale convertorului nedisipativ

d) În condiţiile impuse convertorului nedisipativ, materiale ideale

fără histerezis şi pierderi, variaţia energiei magnetice, respectiv
variaţia energiei magnetice sunt diferenţiale totale exacte.
e) În cazul convertorului nedisipativ (vezi ecuaţia (10)):
• parametrii de intrare sunt (u, i), respectiv ( Φ , i)
• parametrii de ieşire sunt ( me , Ω ), respectiv ( me , θ )

5. Randamentul unui convertor electric

Pu
η= (18)
Pp
unde: ● Pu este puterea utilă
● Pp este puterea consumată

6. Modelul matematic al unui convertor cu energie magnetică

intermediară

Modelul matematic este format din ecuaţii care descriu dependenţa între
mărimile prin care convertorul comunică cu exteriorul

Concluzii
Convertorul electromecanic comunică:
• cu reţelele electrice - prin circuite cu inductivităţi care stochează
energia magnetică
- prin circuite cu capacităţi care stochează
energie electrică
• cu reţeaua mecanică – prin circuitul mecanic
• cu mediul ambiant – prin suprafaţa sa, prin care elimină căldură
Astfel, se pot defini două tipuri de convertoare:
-convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare circulară
29
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii
 Bilanţul energetic şi conexiunile cu exteriorul ale convertorului electromecanic

- convertor cu energie magnetică intermediară cu mişcare liniară

Se poate spune că bilanţul energetic descrie aceste legături.

1.Gh. Tunsoiu ş.a., Acţionări electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1982
2.E. Seracin, D. Popovici, Tehnica acţionărilor electrice, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1985
3.C. Saal, I. Topa, Alex. Fransua, E. Micu, Acţionări electrice şi automatizări,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
4.Agenda electrică Moeller
5.Eremia N., Dragu E., Scheme electrice de alimentare şi comandă a
instalaţilor de acţionare electrică, articol publicat pe internet
6.Mihaela Morega, Maşini şi acţionări electrice, note de curs Universitatea
Politehnica din Bucureşti 2006+2007
7. Principii de întocmire a schemelor electrice , note de curs pe regieLive
8.Materiale de pe internet

30
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii