Prezentare

Expoziția Viața Românească – 110 ani de la apariție

Biblioteca Națională a României,
30 septembrie – 30 octombrie 2016

În martie 1906, la Iași apărea ,,Viața Românească”, revistă literară și științifică

ce reunea în jurul ei o mare parte a intelectualității ieșene. Imediat după apariție,
revista a devenit una de importanță națională, prin colaboratorii de prestigiu, prin
structura revistei, prin difuzarea în toate zonele țării (inclusiv la românii din Ardealul
aflat sub ocupație țaristă).
Expoziția Viața Românească – 110 ani de la apariție reconstituie și
evidențiază momentele prin care a trecut revista, în existența ei ieșeană: martie 1906 –
iunie 1916, martie 1920 – decembrie 1929, până la mutarea redacției la București,
începând cu ianuarie 1930 și predarea responsabilităților lui G. Ibrăileanu către Mihai
Ralea, în ianuarie – februarie 1933.
Expoziția valorifică patrimoniul MNLR Iași și Colecția istoricului literar
Nicolae Scurtu (București): cărți, manuscrise, corespondență, fotografii. Fotografiile îi
reprezintă pe întemeietorii revistei, pe membrii redacției și pe unii dintre numeroșii
colaboratori, nume care au rămas în istoria literaturii române. Bogata corespondență
prilejuită de activitatea revistei, în perioadele la care face referire expoziția, este
sugestivă pentru fervoarea care i-a caracterizat pe toți cei implicați în acest demers
cultural.
Un spațiu generos îi este dedicat lui Garabet Ibrăileanu, adevăratul spiritus
rector al „Vieții Românești”: „Colecția Vieții românești din 1906 până la 1930 este de
fapt opera lui Ibrăileanu… În munca lui redacțională, Ibrăileanu a fost ajutat de
membrii cercului, pe care el i-a selectat, i-a ținut mănunchi cu darul său magnetic și i-a
condus pentru a îndeplini împreună înalta misiune culturală a revistei”. (Mihail
Sevastos, Amintiri de la Viața românească, Editura pentru Literatură, București, 1966,
pp. 490-491)