Războiul Bosniac, cunoscut și ca Războiul din Bosnia și Herțegovina a fost un

conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie
1995. În război, s-au implicat mai multe trupe. Ca urmare a unui număr de
incidente violente la începutul anului 1992, războiul este în mod obișnuit privit ca
început la 6 aprilie 1992. Războiul s-a încheiat la 14 decembrie 1995. Principalii
beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale auto-
proclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Herțegovina,
Republica Srpska și Herțeg-Bosnia, care au fost conduse și furnizate de Serbia și,
respectiv, de Croația.

Războiul a făcut parte din destrămarea Iugoslaviei. Ca urmare a secesiilor slovene

și croate din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în 1991, Republica
Socialistă Bosnia și Herțegovina multietnică - locuită în special de bosniaci
musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%) -
au adoptat un referendum pentru independență la 29 februarie 1992.

Acest lucru a fost respins de reprezentanții politici ai sârbilor bosniaci, care au

boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și
Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși
de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și
Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei și
Herțegovinei pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat, apoi războiul
curând s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de Purificare etnică.