FLAVONOIDE

Reacții de identificare a derivaților flavonoidici

A. Reacții imprimate de nucleul benzopiranic
1. Reacția Shibata (reacția cianidinei/cianidolului)
Principiul reacției: În prezența H2 în stare născândă, care se formează în urma reacției
dintre pilitura de Mg și HCl conc., flavonoidele suferă în mediu alcoolic o reacție de reducere
a grupării catehice cu formarea unei sări de piriliu și a unor structuri caracteristice antocianilor.
Cvercetolul care are o culoare galbenă intensă, în urma reacției formează cianidolul, cu
o colorație roșie. În funcție de natura derivaților flavonoidici se obțin diverse nuanțe de roșu,
astfel că în cazul flavonelor, în urma reacției de reducere se formează compuși ce prezintă o
colorație roșu-violet. În cazul flavanonelor, compușii au o colorație portocalie, în cazul
flavonolilor se obține o colorație roșie, iar în cazul izoflavonelor, compușii rezultați sunt
incolori.
Reactivi necesari: magneziu metalic, acid clorhidric concentrat
Tehnica de lucru: La 1 mL soluție apoasă/hidroalcoolică se adaugă câteva fragmente de
magneziu metalic şi 0,5 ml soluție de acid clorhidric concentrat. Reacția este însoțită de
efervescență. Modificarea culorii are loc in decurs de câteva minute.

2. Fuziunea alcalină
Reacția se realizează în mediu alcalin, în prezența hidroxidului de potasiu (KOH) având
concentrația de 50-70% și la temperaturi de peste 100oC. Nucleul benzopiranic prezintă
următoarele comportări în mediul acid și alcalin, astfel:
- În mediul slab acid, nucleul benzopiranic este stabil, flavonozidele fiind hidrolizate;
- În mediul puternic acid se formează săruri de flaviliu;
- În mediul slab alcalin are loc desfacerea nucleului benzopiranic cu formare de calcone;
- În mediul puternic alcalin are loc distrugerea nucleului benzopiranic.

3. Reacția cu acizii minerali concentrați

În cadrul acestei reacții, flavonele formează săruri de flaviliu, colorate în galben și dotate
cu o fluorescență albastră sau violet. În această reacție nucleul piranic capată o structură
aromatică, iar gruparea carbonilică fiind redusă la hidroxil. Reacția are loc în mediul în mediu
cu HCl sau H2SO4 concentrat.

1
 B. Reacții imprimate de oxidrilii grefați pe nucleul benzopiranic
1. Reacția citro-borică (reacția Wilson)
Flavonolii în prezența reactivului citro-boric formează o colorație galben-verzuie.
Reactivul este soluția 5% de acid citric în acetonă anhidră saturată cu acid boric și o soluție 4%
metanol.

2. Reacția oxalo-borică (reacția Taubock)

Prin evaporarea unui extract în prezența acidului boric și a acidului oxalic și tratarea
reziduului cu eter etilic anhidru se obține o fluorescență galben-verzuie. Această reacție se
datorează formării unui complex al borului cu oxigenul carbonilic și un complex în care alături
de gruparea carbonil mai participă și oxidrilul din poziția 3.
Reacția oxalo-borică este caracteristică flavonolilor. Complexul hexaciclic și pentaciclic
este dotat cu o intensă colorație galbenă, în unele cazuri prezentând și o fluorescență verzuie.
Însă prin adăugarea de acid citric, complexul hexaciclic se desface și duce la dispariția
fluorescenței, în timp ce complexul pentaciclic rămâne intact.

3. Reacția cu metale plurivalente (AlCl3)

Ambii complecși dau o colorație galben intens.

C. Reacții imprimate de oxidrilii grefați pe nucleul fenolic

1. Reacția de reducere a ionilor metalici
În urma reacției cu clorura ferică se formează complecși de culoare verde, care virează
repede spre brun.

2. Reacția de formare a fenolaților

Principiul metodei: În cadrul reacției, în prezența hidroxidului de sodiu, se formează
fenolați de culoare galben intens.
Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100 g/L.
Tehnică de lucru: La 1 ml. soluție apoasă/hidroalcoolică se adaugă 0,5 mL soluție de
hidroxid de sodiu 100g/L. Se observă intensificarea colorației galbene

2
 REACȚIA DE FORMARE A DERIVAȚILOR ACETILAȚI ȘI METILAȚI

Acetilarea se realizează cu anhidrida acetică, în timp ce metilarea cu ajutorul sulfatului

de metil. Derivații de acetilare și metilare obținuți sunt substanțe bine definite, cristalizate cu
puncte de topire specifice, de culoare albă, dar prezintă și o fluorescență albăstruie.

Caracterele microscopice ale produsului vegetal pulverizat

Crataegi fructus

3
 Pulberea este cenușie sau verde-gălbuie sau maro-gălbuie.

Pulberea prezintă următoarele caractere de diagnostic:

A. Fragmente de formă neregulată ale laminei, cu epiderma inferioară, în vedere de

suprafață [A], formate din celule mici, cu o cuticulă fin striată și fiecare celulă scurt

papiloasă [Aa], și din stomate [Ab] aproximativ 60 μm, late, adânc înfundate cu 6-8

celule subsidiare;

B. Fragmente de formă neregulată ale laminei, cu epiderma inferioară, în secțiune

transversală [B]

C. Fragmente de țesut vascular din pețiol și vene cu xilem [Ca] și parenchim, unele celule

conținând cristale abundente de oxalat de calciu de diferite dimensiuni [Cb];

D. Fragmente cu formă neregulată ale laminei, cu epiderma superioară, în vedere la

suprafață, formate din celule alungite cu pereți neregulat sinuoși [Da], adesea însoțite

de parenchim palisadic [Db];

E. Fragmente cu formă neregulată ale laminei, cu epiderma superioară, în vedere în

secțiune transversală.

4
Caracterele microscopice ale produsului vegetal pulverizat
Betulae folium

5
 Pulberea este gri-verzui.

Pulberea prezintă următoarele caractere diagnostice:

A. Fragmente de parenchim spongios, însoțite de învelișuri de cristal [Aa] și celule care

conțin cristale de oxalat de calciu [Ab];

B. Fragmente de lamină în secțiune transversală, prezentând peri glandulari pe epiderme

[Ba], mezofilă eterogenă, asimetrică, care conține cristale [Bb] și prisme [Bc] de oxalat

de calciu;

C. Fragmente de vase și fibre de sclerenchim;

D. Peri glandulari, mari, liberi, măsurând de obicei 100-120 μm;

E. Numeroase fragmente de lamină, în vedere la suprafață, cu celule epidermice adaxiale

cu pereți drepți, însoțite de parenchim palisadic subiacent;

F. Peri tectori unicelulari, cu pereți foarte groși, de aproximativ 80-600 μm lungime, de

obicei 100-200 μm, numeroși pe marginea laminei;

G. Celulele epidermei abaxiale care înconjoară stomatele anomocitare [G];

H. Peri tectori unicelulari, cu pereți foarte groși, de aproximativ 80-600 μm lungime, de

obicei 100-200 μm, numeroși pe epiderme, în vedere la suprafață.

6
 FIȘĂ DE LUCRU

A. Menționați reacțiile de identificare pentru flavonoide, efectuate în cadrul laboratorului

și rezultatele obținute.

B. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Crataegi fructus

Schițați elementele macroscopice caracteristice pentru proba analizată și menționați
aspect, dimensiuni, culoare, miros și gust.

7
 C. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Ginkgo bilobae folium
Schițați elementele macroscopice caracteristice pentru proba analizată și menționați
aspect, dimensiuni, culoare, miros și gust.

D. Examinarea microscopică a produsului vegetal pulverizat Crataegi fructus

Schițați și menționati elementele microscopice caracteristice observate pentru proba analizată.

8
 E. Examinarea microscopică a produsului vegetal pulverizat Betulae folium.
Schițați și menționati elementele microscopice caracteristice observate pentru proba analizată.