Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sediul materiei:
Art. 373 lit.c) C. civ., art.379 alin. (2) C. civ., art. 383 C. civ., art. 396-
398 C. civ., art.400 și art.402 C. civ.
Art. 148-151 C. proc. civ.
Art .192 C. proc. civ.
Art. 194-195 C. proc. civ.
Art. 914-927 C. proc. civ.
Art. 933 alin. (3) teza finală și art. 934 C. proc. civ.
Instanța1 .....
Domnule Președinte,
1
Competența aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a
soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în
circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este
aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele
române sunt competente internațional(a se vedea sub acest aspect prevederile art.1078 pct.5 C. proc.civ.
și art.1080 alin.(2) pct.2 C.proc.civ., precum și prevederile art.3 din Regulamentul (CE) nr.2201/2003 al
Consiliului Uniunii Europene, cu mențiunea că dispozițiile de drept al Uniunii Europene se aplică
prioritar față de reglementările interne), este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are
locuința reclamantul. Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să
introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de
divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București (art.914 din C. proc. civ.).
Subsemnatul2( nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul
numeric personal ....., cu domiciliul procesual ales3 pentru comunicarea actelor de
procedură la numitul ( nume ....., prenume ..... ), cu domiciliul în .....,
personal/reprezentat prin mandatar convențional/judiciar/reprezentant legal (
nume ....., prenume .....), cu sediul profesional în ....., având următoarele date de
contact4 ..... , în contradictoriu cu pârâtul5(nume ....., prenume .....), cu
domiciliul în ....., având codul numeric personal6 ....., formulăm prezenta
În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 373 lit.c) din C. civ., art.
379 alin.(2) C. civ., art. 383, art. 396-398 C. civ., art. 400 și art. 402 C. civ15,
precum și pe prevederile art. 914-927, art. 933 alin.(3) teza finală și art. 934 C.
proc. civ.
14
Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de
față se vor detalia cel puțin următoarele aspecte, pe capătul de cerere principal: data încheierii căsătoriei;
data separației în fapt a părților și evidențierea împrejurării că părțile sunt separate în fapt de peste doi
ani, precum și împrejurările concrete din care rezultă aceste aspecte.
Pe capătul de cerere accesoriu privind numele unuia dintre soți/ a ambilor soți după divorț se vor arăta
următoarele: dacă unul/ambii soți și-au schimbat numele de familie prin căsătorie. Dacă se solicită
revenirea la numele anterior nu este necesară indicarea unor aspecte suplimentare. Dacă se solicită
păstrarea numelui dobândit prin căsătorie se va menționa dacă există sau nu acordul celuilalt soț sub acest
aspect, iar, dacă acesta nu există, se vor descrie motivele de fapt pentru care ar trebui totuți încuviințată
păstrarea numelui, ținând fie de interesul respectivului soț (spre exemplu, acesta a desfășurat activitate
științifică/publicistică și este cunoscut profesional sub numele respectiv sau alte asemenea motive a căror
temeinicie va fi apreciată de instanță), fie de interesul copilului minor (spre exemplu, copilul în cauză ar
urma să locuiască cu soțul în cauză, fiind în interesul acestuia, din punct de vedere social, să aibă acela și
nume de familie cu părintele la care locuiește).
Pe capetele de cerere accesorii privind autoritatea părintească și locuința minorului/minorilor se vor
indica cel puțin următoarele aspecte: descrierea situației minorului/ minorilor (data nașterii, locul unde
copiii au locuit și părintele care s-a ocupat în mod curent de îngrijirea acestora după separația în fapt a
soților, modul în care părinții au exercitat până la acest moment autoritatea părintească, disponibilitatea
fiecăruia dintre părinți de a se preocupa de creșterea și dezvoltarea minorului și de a participa la luarea
deciziilor esențiale pentru viitorul acestuia; disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a asigura îngrijirea
curentă a minorului și de a locui împreună cu acesta; condițiile materiale și morale pe care fiecare dintre
părinți le poate asigura copilului; orice alte aspecte relevante.
Dacă se solicită exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către reclamant se vor detalia
motivele pentru care se solicită această măsură (spre exemplu: atitudinea abuzivă sau neglijentă a
pârâtului față de minor, dezinteresul manifestat de acesta față de copil și care îngreunează luarea
deciziilor necesare pentru creșterea și educarea acestuia, imposibilitatea obiectivă a pârâtului de a exercita
autoritatea părintească etc.).
Pe capătul de cerere accesoriu privind pensia de întreținere pentru copilul minor se vor indica cel puțin
următoarele aspecte:data nașterii minorului, nevoile minorului care rezultă din situația sa particulară -
respectiv situația școlară, starea de sănătate, activitățile extrașcolare în care este implicat minorul etc. -,
precum și veniturile și bunurile pârâtului, dacă acestea sunt cunoscute reclamantului, precum și sursele
din care se obțin aceste venituri (locul de muncă al pârâtului, faptul că acesta deține imobile închiriate sau
obține venituri din agricultură etc.). Părinții sunt obligați să acorde întreținere copilului lor pe toată
perioadă minorității, precum și după majorat, pe durata continuării studiilor, dar cel mai târziu până la
împlinirea vârstei de 26 de ani - art.499 C.Civ.). Minorul este prezumat în stare de nevoie și de
incapacitate de muncă în raport cu părinții săi.
15
Referința la art.396 și urm. C. civ. se va insera doar dacă din căsătorie au rezultat copii minori și s-au
formulat capete de cerere accesorii cu privire la situația acestora/
În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri/ probei
testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului ( după caz ).
Totodată, solicităm întocmirea în cauză a raportului de anchetă psiho-
socială16 și ascultarea minorului de către instanța de judecată17.
Data, Semnătura28,
23
Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în
taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților/ experților/ specialiștilor/ sumele cuvenite martorilor/
cheltuielile de transport/ cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a
procesului.
24
Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art.149 C. proc. civ. în atâtea exemplare
câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea
figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți.
25
Taxa de timbru se va determina în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr.80/2013. În prezent, aceasta
este de 100 de lei (art.15 lit.b) din OUG). Dacă prin aceeași cerere se formulează cerere de partaj, aceasta
trebuie taxată distinct cu o sumă cuprinsă între 3-5% din valoarea masei partajabile, în funcție de obiectul
concret al cererii, la care se adaugă o taxă calculată la valoare dacă se invocă o cotă de contribu ție
superioară celei prezumate de către lege(50%).
26
Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant/avocat.
27
Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului.
28
Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea
acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art.196 din C. proc. civ.
situație, care îl împiedică să se prezinte personal, acesta se va putea înfă țișa prin
avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore sau curator.