 Acasă

 Legislaţie Actualizată
o
o
o
o
o




o
 Speţe, Decizii, Sentințe
o
o
o
o
o
o
o
o
 Modele de Acte
 Dicţionar Juridic
 Forum
 Utile
o

Model de acțiune de divorț

Modele de contracte, cereri, acţiuni si alte acte
Comentarii 8

1. ACŢIUNE DE DIVORŢ CU PARTAJ

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a)_, domiciliat(ă) în _, chem în judecată pe pârăta(ul) , domiciliat(ă)

în_, pentru

DIVORŢ

urmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanţa să hotărască:

1. în baza art. 373 lit. b și 379 alin. 1 Noul Cod Civil, desfacerea căsătoriei
înregistrată sub nr._din_la_din vina părâtului(ei).
2. în baza art. 398 alin. 1 Noul Cod Civil, să-mi fie atribuită exercitarea exclusivă
a autorității părintești a copilul minor_ , născut la data de_ conform certificatului
de naştere nr._ înregistrat la_.
3. în baza art. 402 și din Noul Cod Civil, obligarea părâtului(ei) să contribuie la
cheltuielile de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională a copilului,
potrivit dispoziţiilor art. 529 Noul Cod Civil.
4. în baza art. 669 și urm. din Noul Cod Civil, împărţirea bunurilor comune
dobândite în timpul căsătoriei;
5. în baza art. 389 alin. 2 din Noul Cod Civil., părâtul(a) să fie obligat(ă) să-mi
acorde întreţinere pentru că mă aflu în nevoie din pricina incapacităţii de muncă
survenită înainte de căsătorie (ori în timpul căsătoriei);
6. în baza art. 383 alin. 1 Noul Cod Civil, să reluăm numele avute înainte de
căsătorie.

Rog ca părâtul(a) să fie obligat(ă) la plata cheltuielilor de judecată pe care le voi

face cu acest proces.

Motivele acţiunii:

În fapt, ne-am căsătorit la data de , iar din căsătorie au rezultat (sau nu) copii
minori.

În continuare trebuie făcute referiri scurte la toate capetele de cerere enunţate

mai sus, şi anume:

1. precizarea, dacă sunt despărţiţi în fapt, de la ce dată, şi apoi prezentarea

motivelor temeinice datorită cărora raporturile dintre soţi sunt atât de grav şi
iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru cel
care cere desfacerea ei;

2. dacă din căsătorie au rezultat copii minori, trebuie arătat sub a cui creştere şi
îngrijire se găsesc şi motivat de către cine să fie exercitată autoritatea
părintească în continuare. Atenție, conform NCC, regula este exercitarea în
comun a autorității părintești, astfel că cererile de exercitare exclusivă a autorității
părintești vor fi respinse dacă nu se probează că părintele care se dorește a fi
decăzut din drepturile părintești nu pune în pericol viaţa, sănătatea sau
dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de
alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea
obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.

3. dacă se solicită întreţinere pentru copiii minori, se vor indica date privitoare la
starea materială a părinţilor;
4. dacă soţul reclamant este în nevoie şi solicită întreţinere, trebuie arătat dacă
incapacitatea de muncă s-a ivit înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei, dacă
este totală sau parţială, temporară sau permanentă şi cum o dovedeşte;

5. dacă se cere împărţirea bunurilor comune, acestea trebuie enunţate şi trecută

valoarea fiecărui bun, pentru că, dacă soţul pârât contestă existenţa unor bunuri,
reclamantul (a) este obligat(ă) să mai timbreze acţiunea la valoarea bunurilor
nerecunoscute. Dacă soții nu se înțeleg cu privire la divorț, însă se înțeleg cu
privire la împărțirea bunurilor, este recomandat să încheie partajul de comun
acord la un cabinet notarial deoarece costurile sunt mai reduse;

6. cu privire la numele pe care urmează să-l poarte după desfacerea căsătoriei,

dacă reclamanta doreşte să poarte numele de familie al celuilalt soţ şi după
desfacerea căsătoriei, trebuie arătate motivele care justifică această cerere;

8. dacă se cer cheltuieli de judecată, trebuie arătat din ce se compun.

În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 373 lit. b și 379 alin. 1 din
Noul Cod Civil., cât şi pe dispoziţiile celorlalte texte enunţate mai sus.

Pentru dovedirea acţiunii înţeleg să mă folosesc de proba cu acte şi proba cu

următorii martori_.

Anexez la prezenta acţiune, pe care o depun în dublu exemplar, următoarele

acte: certificatul de căsătorie, copia certificatului de naştere al copilului minor ,
copia contractului de închiriere.

Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinţa privind veniturile din muncă
realizate în ultimele 12 luni şi certificatul de la primăria_ privind starea materială.

Depun timbrul judiciar în valoare de_ lei.

Data depunerii_

Semnătura_

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

2. ACŢIUNE DE DIVORŢ CÂND AMBELE PĂRŢI SUNT DE ACORD

CU DESFACEREA CĂSĂTORIEI
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnaţii soţi:

1 ._, cu domiciliul în_şi

2 ._, cu domiciliul în_, vă rugăm să dispuneţi

DESFACEREA CĂSĂTORIEI NOASTRE PRIN ACORD,

căsătorie înregistrată sub nr. din_la Primăria , pe baza acordului nostru.

Totodată, prin aceeaşi hotărâre, vă rugăm să dispuneţi:

a) exercitarea în comun a autorității părintești cu privire la copilul minor (sau

copii minori)_ , născut (sau născuţi) la data de_ și stabilirea domiciliului acestuia
la_.

b) obligarea mea (soţ sau soţie, să contribui la cheltuielile de creştere, învăţătură,

educare şi pregătire profesională a copilului (sau copiilor), potrivit art. art.
402 și 529 din Noul Cod Civil, cu suma de_lei lunar;
c) împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei potrivit tranzacţiei
pe care o anexăm (art. 2267 Noul Cod Civil.);

d) soţul (sau soţia, mă oblig să acord întreţinere soţiei (sau soţului) pentru că se
află în nevoie din pricina incapacităţii de muncă survenită înainte de căsătorie
(sau în timpul căsătoriei);

e) să-mi fie atribuit mie (soţ sau soţie, beneficiul contractului de închiriere privitor
la locuinţă.

f) să reluăm numele avut înainte de căsătorie.

Motivele acţiunii:

În fapt, ne-am căsătorit la data de_şi suntem despărţiţi în fapt de la data de_,
deci până la această dată a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei.

Din căsătorie au rezultat copiii_(sau n-au rezultat copii), care se află sub
întreţinerea mea (soţ sau soţie).

Pentru că, relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate (se poate enunţa
cauza), am hotărât să divorţăm, şi pentru că am căzut de acord asupra tuturor
problemelor, înţelegem ca cererea de divorţ să se întemeieze pe acordul nostru.

De aceea, vă rugăm să admiteţi acţiunea, să desfaceţi căsătoria pe baza

acordului nostru, iar cererile accesorii divorţului să fie rezolvate în modul următor:

Autoritatea părintească cu privire la minorul(a)_ , născut(ă) la_, să fie exercitată

de către ambii părinți, iar soţul(soţia. se obligă să plătească lunar suma de_lei cu
titlu de obligație de întreţinere;
Am convenit de comun acord ca domiciliul minorului să fie stabilit la_ (soț sau
soție), la adresa_.

c) consfinţirea tranzacţiei pe care o anexăm cu privire la modul cum înţelegem să

ne împărţim bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei;

d) beneficiul contractului de închiriere, privind locuinţa în care locuiesc eu: soţ

sau soţie, să fie atribuit mie: soţ sau soţie;

e) eu: soţ sau soţie, mă oblig să plătesc soţului sau soţiei, lunar, obligația de
întreţinere de_ lei, pentru incapacitatea de muncă ivită până la despărţirea
noastră, în fapt până la_;

f) noi, soţii, revenim la numele avute anterior încheierii căsătoriei, urmând ca în

viitor soţul (soţia, să se numească_).
În drept, ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 375 din Noul Cod Civil.

Pentru dovedirea acţiunii înţelegem, dacă va fi cazul, să ne folosim de proba cu

acte şi de consimţământul nostru privind desfacerea căsătoriei prin acordul
nostru.

Anexăm următoarele acte: certificatul de căsătorie, copia certificatului de naştere

al copilului minor , copia contractului de închiriere, tranzacţia.

Pentru stabilirea taxei de timbru depunem adeverinţele privind veniturile din

muncă realizate în ultimele 12 luni şi timbrul judiciar în valoare de_lei.

Data depunerii_

Semnăturile soţilor_

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI

Explicații teoretice
1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE

1. SEDIUL MATERIEI.

Dispoziţiile art. 37-43, 86-96 şi 107 C. fam. şi art. 607-619 C. proc. civ.

Potrivit art. 37 alin. 2, „căsătoria se poate desface prin divorţ, iar potrivit art. 38
alin. 1 „instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ atunci când,
datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi
continuarea căsătoriei nu mai este posibilă”.
Divorţul este supus unei proceduri speciale, iar admiterea lui produce efecte
multiple, care vizează întregul complex de relaţii personale şi patrimoniale ce s-
au stabilit între soţi, între ei şi copii, precum şi cu terţe persoane.

2. MOTIVELE ACŢIUNII.

În cererea privind admiterea acţiunii trebuie precizate motivele temeinice din

cauza cărora raporturile dintre soţi sunt grav vătămate, şi continuarea căsătoriei
nu mai este posibilă şi se impune să fie desfăcută.

Divorţul poate fi pronunţat şi numai pe baza acordului ambilor soţi dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:

a) până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la încheierea

căsătoriei

Şi

b) nu există copii minori rezultaţi din căsătorie (art. 28 alin. 2 C. fam.).

Oricare dintre soţi poate cere divorţul atunci când starea sănătăţii sale face
imposibilă continuarea căsătoriei (art. 38 alin. 3 C. fam.).

Din practica judiciară se pot cita, cu titlu de exemplu, următoarele împrejurări

care pot constitui motive temeinice, în sensul art. 38 C. fam, şi anume:

a) soţul(soţia) pârât(ă) suferă de alienaţie mintală sau de debilitate mintală

cronică ori de o boală gravă şi incurabilă survenită înainte sau în timpul
căsătoriei;

b) nepotriviri de ordin fiziologic, care afectează raporturile conjugale;

c) refuzul nejustificat al unuia dintre soţi de a locui împreună cu celălalt soţ şi

despărţirea în fapt îndelungată;

d) comportarea imorală a soţului pârât, care, chiar în locuinţa comună, trăieşte în

concubinaj cu o altă femeie;

e) părăsirea domiciliului de către unul dintre soţi şi refuzul de a se înapoia;

f) soţul pârât şi-a părăsit soţia, stabilindu-se în străinătate;

g) soţul pârât a fost condamnat pentru tentativă sau complicitate la tentativa de

omor împotriva soţului reclamant, instigare la omor împotriva acestuia, îi vatămă
grav integritatea corporală, nu denunţă aceste fapte, ori favorizează pe cei ce le-
au comis, sau a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni privitoare la
viaţa sexuală;
h) soţul pârât a fost condamnat pentru una sau mai multe infracţiuni săvârşite cu
intenţie, altele decât cele prevăzute mai sus la lit. g, să execute o pedeapsă cu
închisoare de cel puţin 3 ani, pe care o execută sau urmează să o execute;

i) neîndeplinirea obligaţiilor conjugale chiar în condiţiile în care traiul în comun nu

a fost întrerupt;

j) alcoolismul, care determină degradarea morală a soţului care are acest viciu.

3. CEREREA de CHEMARE ÎN JUDECATĂ.

Potrivit art. 612 C. proc. civ, cererea de divorţ va cuprinde, pe lângă cele
prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, respectiv condiţiile
prevăzute de art. 112 C. proc. civ, numele copiilor minori:

a) născuţi din căsătorie, care se bucură de starea legală de copii legitimi faţă de
amândoi soţii sau

b) recunoscuţi de aceştia.

După expunerea motivelor temeinice datorită cărora căsătoria a devenit vădit

imposibilă, cererea de chemare în judecată trebuie să se refere şi la următoarele
probleme (art. 38 alin. 4 C. fam.):

1) încredinţarea spre creştere şi educare a copiilor minori rezultaţi din căsătorie

sau care au starea copiilor născuţi din căsătorie, cu indicarea numelui,
prenumelui, a vârstei pe care o au, sub a cui creştere şi îngrijire se găsesc şi cui
socoteşte soţul reclamant că trebuie încredinţaţi spre creştere şi educare. în mod
normal, sunt încredinţaţi unuia dintre părinţi, dar, în mod excepţional, în baza art.
42 alin. 2 C. fam, pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinţaţi şi unor rude,
ori unor alte persoane, cu consimţământul acestora, sau unor instituţii de
ocrotire.

în timpul procesului, soţii se pot învoi cu privire la încredinţarea copiilor şi la

contribuţia fiecăruia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire
profesională a acestora. Această învoială, potrivit art. 42 alin. ultim C. fam, îşi
produce efecte numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească.

2) Stabilirea pensiei de întreţinere pentru copiii minori, în conformitate cu

dispoziţiile art. 107, 86 şi 94 C. fam.

3) Stabilirea pensiei de întreţinere pentru soţul aflat în nevoie. Spre exemplu,

dacă personal soţia pretinde întreţinere de la soţul pârâtul, drept prevăzut de art.
41 alin. 2 C. fam, aceasta trebuie să dovedească că se află în nevoie din pricina
unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei,
sau că incapacitatea s-a ivit în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, cu
condiţia să se fi datorat unei împrejurări în legătură cu căsătoria. Dovada se
poate face cu acte medicale.

Soţul vinovat beneficiază de dreptul la întreţinere numai în decurs de un an de la

data desfacerii căsătoriei. Acest drept încetează prin recăsătorirea soţului
beneficiar.

Când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei,

pensia se solicită pe calea unei acţiuni civile separate.

4) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere privitor la locuinţă (vezi art. 27

din Legea nr. 114/1996).

5) împărţirea bunurilor comune. Dacă soţul reclamant pretinde ca instanţa să se

pronunţe şi asupra împărţirii bunurilor comune odată cu pronunţarea hotărârii de
divorţ, prin aceeaşi sentinţă, trebuie enunţate bunurile care urmează să fie
supuse partajării. Dacă Codul familiei nu prevede obligativitatea instanţei să se
pronunţe concomitent cu divorţul şi asupra împărţelii bunurilor comune, literatura
juridică şi practica judiciară recunosc instanţelor acest drept.

Cererea de chemare în judecată trebuie însoţită de următoarele acte: certificatul

de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor minori (în copie) (art. 612 alin.
3 C. proc. civ.).

Pârâtul nu este obligat să facă întâmpinare.

Interogatoriul nu pateu fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorţ.

4. Desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor Potrivit art. 6131 c. proc. civ, în
cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi
semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, în acţiunea de divorţ, soţii vor
stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii
divorţului.

Primind cererea de divorţ, preşedintele instanţei va verifica consimţământul

soţilor, după care, va fixa un termen de două luni în şedinţă publică. La termenul
de judecată, instanţa va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe
baza acordului lor şi, în caz afirmativ, trece la judecarea cererii, fără a administra
probe cu privire la motivele de divorţ.

Pentru soluţionarea cererilor accesorii, privind numele pe care soţii îl vor purta
după divorţ, pensie de întreţinere şi atribuirea locuinţei, instanţa va putea
dispune, atunci când consideră necesar, administrarea probelor prevăzute de
lege.
în acest caz, cererea de chemare în judecată se va putea formula de ambii soţi,
urmând să achite o singură taxă de timbru.

Acordul celuilalt soţ poate interveni pe tot parcursul procesului.

5. CEREREA RECONVENŢIONALĂ.

Este reglementată de dispoziţiile art. 608 C. proc. civ, care dă dreptul soţului
pârât să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare,
în şedinţă publică, pentru faptele petrecute înainte de această dată.
Nerespectarea acestui termen atrage sancţiunea decăderii. Motivele respective
pot fi însă invocate în apărare şi pot conduce la desfacerea căsătoriei şi din vina
reclamantului, chiar în cadrul acţiunii acestuia.

Pentru faptele ivite după prima zi de înfăţişare în şedinţă publică, soţul pârât va
putea face cerere reconvenţională până la începerea dezbaterilor asupra
fondului.

Potrivit art. 609 C. proc. civ, când motivele de divorţ s-au ivit după începerea
dezbaterilor la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel,
cererea pârâtului va fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului.

6. INSTANŢA COMPETENTĂ CU JUDECAREA ACŢIUNII.

În materie de divorţ competenţa teritorială nu este lăsată la alegerea

reclamantului, fiind determinată imperativ de lege, după criteriile prevăzute de
art. 607 C. proc. civ. Potrivit acestui text, cererea de divorţ este de competenţa
judecătoriei în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu al soţilor. Dacă
soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul din soţi nu mai locuieşte în
circumscripţia judecătoriei celui din urmă domiciliu comun, este competentă
judecătoria în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu
are domiciliu în ţară, este competentă judecătoria în raza căreia îşi are domiciliul
reclamantul.

Competenţa teritorială are caracter absolut.

împrejurarea că după introducerea acţiunii de divorţ reclamantul şi-a schimbat

domiciliul, în raza teritorială a altei instanţe, nu atrage necompetenţa instanţei
legal sesizată.

în cazul în care se solicită şi împărţirea bunurilor comune, competenţa aparţine

instanţei care judecă acţiunea de divorţ, soluţie care răspunde cerinţelor privind
mai buna administrare a justiţiei.

Principiul acesta se aplică şi în cazul în care cererea respectivă se formulează în

timpul căsătoriei, chiar dacă singurul bun ar fi un imobil situat în raza teritorială a
altei instanţe. Motivul este acela că instanţa de la ultimul domiciliu comun al
părţilor este în măsură să finalizeze mai bine procesul.
7. PREZENTAREA ACŢIUNII.

Cererea de divorţ, redactată cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 112 şi

612 C. proc. civ, trebuie prezentată personal de soţul reclamant preşedintelui
instanţei, iar acesta este dator să-i dea sfaturi de împăcare şi în cazul în care
acesta susţine că nu se împacă, preşedintele instanţei va fixa termen pentru
judecarea cauzei (art. 613 C. proc. civ.).

8. Prezenţa personală a soţilor la instanţa de fond. Potrivit art. 614 C. proc. civ, în
faţa instanţei de fond, părţile sunt obligate să se înfăţişeze personal, regulă de la
care sunt prevăzute patru excepţii, şi anume când unul dintre soţi:
a) execută o pedeapsă privativă de libertate;
b) este împiedicat de o boală gravă;
c) este pus sub interdicţie;
d) are reşedinţa în străinătate.
In aceste cazuri, părţile se pot înfăţişa prin mandatar.
9. Consecinţele lipsei părţilor la instanţa de fond. Sunt în număr de două, şi
anume:
a) dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte
nejustificat şi se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută,
fiind singurul caz, în sistemul nostru procesual civil, în care este posibilă această
soluţie (art. 616 C. proc. civ.);
b) când ambele părţi lipsesc, judecata se suspendă (art. 242 pct. 2 C. proc. civ.).
10. Renunţarea la acţiune sau împăcarea părţilor. Potrivit art. 618 alin. 1 C. proc.
civ, reclamantul poate renunţa la cerere în tot cursul judecăţii instanţei de fond,
chiar dacă pârâtul se împotriveşte. Renunţarea reclamantului nu are nici o
înrâurire asupra cererii reconvenţionale făcute de pârât, care, la rândul său,
poate şi el renunţa la cererea sa. Acelaşi text, prin alin. 2, prevede că acţiunea
de divorţ se stinge prin împăcarea părţilor, soluţie posibilă chiar în instanţa de
apel sau de recurs, iar alin. 3 arată că reclamantul va putea introduce o nouă
acţiune de divorţ pentru faptele petrecute după împăcare, şi în acest caz el se va
putea folosi şi de faptele vechi.
La renunţare nu se poate reveni.
11. LUAREA UNOR MĂSURI VREMELNICE.
Potrivit art. 6132 C. proc. civ, la cerere, pe cale de ordonanţă preşedinţială,
instanţa poate lua, pe tot timpul procesului de divorţ, măsuri vremelnice cu privire
la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii
şi la folosirea locuinţei.
încredinţarea copiilor minori până la pronunţarea hotărârii de divorţ se va face
totdeauna ţinându-se seama exclusiv de interesele copiilor.
Măsurile luate pe cale de ordonanţă preşedinţială îşi produc efectul până la
rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, prin care pot fi modificate în cazul în
care împrejurările care le-au determinat s-au schimbat. De fapt, măsurile
respective, în afară de problema locuinţei, au un caracter vremelnic, chiar când
sunt luate prin hotărârea de divorţ, pentru că se poate reveni asupra lor în
momentul în care s-au schimbat împrejurările de fapt avute în vedere la data
luării lor.
12. CĂILE DE ATAC.
Termenul de apel, precum şi cel de recurs este de 30 de zile, care se calculează
de la comunicarea hotărârii pentru părţi.
Apelul sau, după caz, recursul reclamantului împotriva hotărârii prin care i s-a
respins acţiunea de divorţ se va respinge ca nesusţinut, dacă la judecată se
prezintă numai pârâtul (art. 619 alin 3 C. proc. civ.).
Apelul sau recursul pârâtului va fi judecat chiar dacă se înfăţişează numai
reclamantul.
Privind căile extraordinare de atac, dispoziţiile art. 619 alin ultim C. proc. civ, prin
derogare de la dreptul comun, interzic revizuirea.
Hotărârea care se pronunţă, în condiţiile art. 6131 alin 1 C. proc. civ, este
definitivă şi irevocabilă, în ce priveşte divorţul (art. 619 alin. 4 C. fam.).
← Model de cerere de chemare in judecată pentru
Model de acțiune pentru a
încredințarea...

Vezi și alte modele de acte:

Model de cerere de chemare in judecată pentru încredințarea copilului minor
Model de cerere de chemare în judecată pentru stabilirea domiciliului copilului minor
Model de cerere de înapoiere a minorului
Model de cerere de încuviinţare de nume pentru minor
Comentarii despre Model de acțiune de divorț
Nume Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Nicula Lenuta 18 Noiembrie 2021

Vreau sa divortez, nu sunt in tara, ce trebuie sa fac
Răspunde

Catalina -Nicoleta 14 Decembrie 2020

As vrea sa divortez ,sotul meu nu este de acord si am maimulte proprietati.Cat ar costa
un divort la judecatorie , cu partaj .
Răspunde
 Corina 9 Februarie 2020
Subsemnatul Russu Maric,sunteti chemati la judecata a desface casatoria in conform
legii la data de 17.02.20 la Orele 10:00 ,in inscinta orasului Donduseni strada
Independentei 22/7 ,sunteti obligati sa fiti prezenti, daca nu va veti prezenta taxa de
amenda este 140 de lei ziua,veti fi chemat de 2 ori ,in caz contrar refuzati sotia Russu
Corina ,va lua decizia singura si dumneavoastra sunteti obligati sa achitati suma
cheltuita la judecata..Cu drag advocata Victotia Mititiuc!
Răspunde

Evelina 17 Octombrie 2018

Cum pot sa obtin cererea de divort de unde pot sa o eau
Răspunde

Evelina 17 Octombrie 2018

Cum.pot sa obtin cererea
Răspunde

Bangar Alexandra 6 Ianuarie 2018

Va rog un divorț amiabil la notar in car timp se obtine
Răspunde

Valy Valy 5 Februarie 2015

Daca am in hotarirea de divort art.43 alin.3C.pr.civ. pot iesi cu minorul din tara?
Hotarirea este irevocabila din26 05 2008. Multumesc
Răspunde

Av.Milosav Ana 15 Martie 2018

Fara acordul tatalui nu puteti scoate copilul din tara chiar daca aveti hotarirea de divort
Răspunde
 Coduri actualizate
o Codul Muncii
o Noul Cod Civil
o Noul Cod de Proc. Civilă
o Vechiul Cod de Proc. Civilă
o Noul Cod Penal
o Vechiul Cod Penal
o Noul Cod de Proc. Penală
o Vechiul Cod de Proc. Penală
o Codul Fiscal
o Codul de Procedură Fiscală
o Codul Silvic
o Codul Vamal
o Codul Aerian - OG 29/1997
o Codul Audiovizualului
 Constituţia României
Legislaţie rutieră

Legislaţia muncii

Legislaţie mediu

Legislaţie sănătate

Legislaţie construcţii

Legislaţie IT şi internet

© 2023 LegeAZ.net - Legislaţie românească actualizată la zi, gratis !

RSS | Atom | Facebook | Contact
Publicitate | Cookies | Colaboratori

Detalii: https://legeaz.net/modele/actiune-divort-instanta