Exemplu rezolvat

O firma produce microprocesoare la costul variabil de 300 u.m. bucata. În prezent, preţul de
vânzare al acestor microprocesoare este de 325 u.m. pe bucată, dar conducerea companiei este
perfect conştientă de faptul că preţul înregistrează fluctuaţii şi va putea fi total diferit când
producţia va fi vândută.
Conducerea estimează că preţul va fi de 250 u.m. cu o probabilitate de 20%, 325 u.m. cu o
probabilitate de 55% sau 450 u.m. cu o probabilitate de 25%.
Din motive tehnice, producţia poate fi stabilită la 0 bucăţi, 1000 de bucăţi sau 2000 bucăţi.
Determinaţi câte bucăţi ar trebui produse folosind metoda arborelui de decizie.

Soluţie

Pentru a determina cantitatea de producţie care ar trebui obţinută, astfel încât compania
respectivă să poată înregistra cel mai mare profit posibil sau cea mai mică pierdere, se folosi
arborele de decizie din figura urmatoare.
Schema arborelui de decizie

Se observă că la o producţie de 0 bucăţi microprocesoare, oricât de mare ar fi preţul de vânzare,

compania nu poate înregistra profit. Deci, valoarea aşteptată în nodul 2, VA2 este 0.
Dacă producţia este de 1000 bucăţi microprocesoare, vom avea:
1) ─ costul de producţie pentru un microprocesor = 300 u.m.
─ preţul de vânzare pentru un microprocesor = 250 u.m.
Cum costul este superior preţului, se înregistrează pierderi în valoare de:
1000*(250- 300)=- 50000 u.m.
2) ─ costul de producţie =300 u.m.
─ preţul de vânzare = 325 u.m.
Costul este inferior preţului de vânzare, deci se înregistrează profit.
1000*(325 - 300)=-25 000 u.m
3) ─ costul de producţie = 300 u.m.
─ preţul de vânzare = 450 u.m.
Cost inferior preţului de vânzare, rezultă un profit în valoare de:
1000*(450- 300)= 150000 u.m
Pentru a calcula valoarea scontată a profitului la o producţie de 1000 bucăţi microprocesoare,
înmulţim valorile obţinute anterior (fie pierderi, fie profit) cu probabilitatea (oferită de datele
problemei) ca evenimentul respectiv să aibă loc, adică, în nodul 3 se determină o valoare
aşteptată VA3=41250 u.m.
Acesta este rezultatul final pentru producţia de 1000 bucăţi microprocesoare.
Analog, pentru o producţie de 2000 bucăţi microprocesoare, vom avea:
VA4=82500 u.m.
Deci, la o producţie de 1000 bucăţi microprocesoare, se asigură o valoare de doar 41 250 u.m., în
timp ce producţia de două ori mai mare ─ de 2000 bucăţi microprocesoare ─ va asigura o valoare
de 82 500 u.m. ─ şi ea de două ori mai mare decât cea precedentă.

Se poate spune că, dacă se acceptă drept criteriu pentru fundamentarea unei decizii această
„valoare a profitului scontat” ─ care trebuie să fie cât mai mare ─ se va adopta varianta
producţiei de 2000 bucăţi microprocesoare.

Exemplu propus

Maria, o absolventă de colegiu, doreşte să ia o decizie de investire în propriul capital uman. Ea

poate să urmeze în continuare o şcoală de drept care să o pregătească pentru a lucra într-o firmă
de avocaţi, sau o şcoală de afaceri pentru a încerca să îşi facă o carieră într-o bancă comercială.
Ca jurist, câştigul său va depinde de posibilitatea ca ea să devină partener cu drepturi depline în
firmă. Ca funcţionar de bancă, venitul său va depinde de evoluţia pieţei capitalului. După
anumite cercetări, Maria a stabilit următoarele:

1. Dacă va merge la şcoala de drept, va avea o şansă de 0,4 (40%) să devină partener în cadrul
firmei, obţinând în acest caz un venit anual de 80.000 [u.m] şi o şansă de 0,6 să nu devină
partener, având în acest caz venitul anual de 45.000 [u.m.].

2. Dacă piaţa de capital va funcţiona bine, ceea ce se poate întâmpla cu o probabilitate de 0,2,
câştigul său anual ca funcţionar de bancă s-ar ridica la 120.000[u.m.]; cu o probabilitate de 0,8,
piaţa de capital nu va merge bine, iar câştigul său va fi doar de 45.000 [u.m.].

Ce ar trebui să aleagă Maria, şcoala de drept sau şcoala de afaceri ?