Studii de caz

Managerul Băncii X a identificat trei riscuri, după cum urmează:

 riscul A (de sistem), avînd o probabilitatea de realizare de 1:1000, pentru o pierdere în valoare
de 500 mlrd u.m.;
 riscul B (riscul fraudei externe), avînd o probabilitate de realizare de 1:2000, pentru o pierdere
de 500 mlrd um.m.;
 riscul C (de marketing), avînd o probabilitate de realizare de 1:500, pentru pierdere de 100
mlrd u.m.
Pentru adminisrarea riscului se propun 2 soluţii:
1. soluţia I, care reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi C la 1:10000, costul
fiind de 400 mln u.m.;
2. soluţia II, care înjumătăţeşte valorile pierdute probabile pentru toate riscurile A, B şi
C,costul fiind de 300 mln u.m.
ce soluţie trebuie adoptată de bancă şi de ce?
Rezolvare:
 pierderea probabilă asociată riscului A = 1/1000 * 500 mlrd = 500 mln
 pierderea probabilă asociată riscului B = 1/2000 * 500 mlrd = 250 mln
 pierderea probabilă asociată riscului C= 1/500 * 100 mlrd = 200 mln

pieredrea probabilă A+B+C = 950 mln

soluţia I
 pierderea probabilă asociată riscului А = 1/10000 * 500 mlrd = 50 mln
 pierderea probabilă asociată riscului B = 1/2000 * 500 mlrd = 250 mln
 pierderea probabilă asociată riscului C = 1/10000 * 100 mlrd = 10 mln
pierderea probabilă totală = А + B + C = 50 + 250 + 10 = 310 mln
la această pierdere se adaugă costul soluţiei I rezultînd un cost total de
= 310 + 400 = 710 mln

Soluţia II
 pierderea probabilă asociată riscului A= 1/1000 * 250 mlrd = 250 mln
 pierderea probabilă asociată riscului B= 1/2000 * 250 mlrd = 125 mln
 pierderea probabilă asociată riscului C= 1/500 * 50 mlrd = 100 mln
total pierderi = А + B + C = 250 + 125 + 100 = 475 mln
La această pierdere se adaugă costul soluţiei II = 475 + 300 = 775 млн

Concluzie: În cazul soluţiei I costul total pentru acoperirea riscului este de 710 mln. Rezultă o
diferenţă de beneficiu de 240 mln.
În cazul soluţiei II costul total pentru acoperirea riscului este de 775 mln. Rezultă o diferenţă de
beneficiu de 175 mln.
Vom alege soluţia I.
Studii de caz

I. Determinaţi fondul de risc real al portofoliului de credite al băncii Y, dacă fondul de risc
prognozat pentru acest portofoliu este în mărime de 50000 u.m. Efectuaţi analiza calitativă
a portofoliului de credite al băncii.
Clasificarea Suma creditului
1 2
Standard 150000
Supravegheat 78500
Substandard 32400
Dubios 27300
Compromis 18000
total 306200
 Clasificarea Suma creditului % FR Fond de Risc
1 2 3 4=2*3
Standard 150000 2% 3000
Supravegheat 78500 5% 3925
Substandard 32400 30% 9720
Dubios 27300 60% 16380
Compromis 18000 100% 18000
total 306200 51025

Conform analizei efectuate am determinat că suma creditelor cu un nivel mic al riscului

constituie 75% (150000+78500 = 228500 / 306200 * 100% = 75% ) în portofoliul creditar al
băncii Y şi corespunzător suma creditelor cu un nivel înalt al riscurilor constituie 25%
(32400+27300+18000 = 77700 / 306200 * 100% = 25%). Banca în cauză trebuie să tindă spre
minimizarea creditelor cu nivel înalt al riscurilor. Riscul de credit poate fi înlăturat prin intermediul
următoarelor metode:
 Majorarea calităţii creditelor eliberate;
 Acordarea creditelor doar clienţilor cu o situaţie economico-financiară bună;
 Majorarea rentabilităţii creditare.
În urma analizei efectuate a portofoliului de credite al băncii Y am determinat că fondul de
risc al portofoliului este de 51025 u.m., depăşind mărimea fondului de risc prognozat (50000 u.m.)
cu 1025 u.m. putem considera că portofoliul de credite al băncii Y este satisfăcător gestionat din
considerentele că suma creditelor cu un nivel jos al riscului constituie ¾ din portofoliul total.
II. Calculaţi fondul de risc global al portofoliului de credite dacă se cunoaşte următoarea situaţie
a portofoliului de credite:

Clasificarea Suma creditului

1 2
Standard 500.000
Supravegheat 800.000
Substandard 530.000
Dubios 117.500
Compromis 295.300
total 3.242.800
Rezolvare:
Clasificarea Suma creditului % FR FR
1 2 3 4
Standard 500.000 2% 30.000
Supravegheat 800.000 5% 40.000
Substandard 530.000 30% 159.000
Dubios 117.500 60% 70.500
Compromis 295.300 100% 295.300
total 3.242.800 594.800

FR global = FR / ∑ Creditelor * 100% =594.800/3.242.800*100=18,34%

Conform cerinţelor internaţionale de creditare FRglobal ≤15%
Portofoliul de credite al băncii comercile este gestionar incorect, fapt care este demonstrat de
depăşirea limitei a fondului de risc global. Trebuie să se tindă spre micşorarea creditelor dubioase
şi compromise şi să se majoreze ponderea creditelor standard în portofoliul de credite.
FRglobal < 5% este un portofoliu de credite sigur
Societatea comercială „Julia S.R.L. are deschis cont la Banca X şi doreşte să contracteze credite,
prezentînd următoarele date financiare la 31 decembrie anul Y:

Nr. Indicatori Mii lei

1 Capital circulant 122450
2 Cifra de afaceri 274550
3 Total Activ 400100
4 Profit reinvestit 15250
5 Profit brut (înainte de impozitare) 35700
6 Dobînzi plătite 5350
7 Datorii pe termen lung (peste 1an) 60700
8 Capitalizarea bursieră 59100
Calculaţi după modelul Altman punctajul Z pentru a stabili eventuala apariţie a falimentului şi
respectiv a riscului de rambursare a creditelor angajate.
Rezolvare:
Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1,5X5

X1 = Capitalul Circulant / Total Active = 122450/400100 = 0,30

X2 = Profit reinvestit / Total Active = 15250/400100=0,038
X3 = Profit înainte de impozitare + plata dobînzilor / Total Active =
= 35700+5350/400100=0,10
X4 = Capitalizarea bursieră / Datorii pe termen lung = 59100/60700=0,97
X5 = Cifra de afaceri / Total Active = 274550/400100 = 0,68

Z = (1,2*0,3) + (1,4*0,038) + (3,3*0,10) + (0,6*0,97) + (1,5*0,68)=2,34

Interpretare dată de Altman scorului “Z” a fost următoarea:
Z < 1,8 – starea de faliment este inevitabilă;
Z > 2,7 – situaţia financiară este bună şi banca poate avea încredere în firma respectivă, ca fiind
solvabilă următorii doi ani;
1,8 < Z < 2,7 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate, apropiate de
pragul falimentului. Relansarea activităţii unei firme aflate în această situaţie se poate face dacă
adoptă o strategie financiară corespunzătoare.
Deci, valoarea punctajului Z după modelul lui Altman face ca aceasta să fie cuprinsă în 1,8
< Z < 2,7, ceea ce reflectă faptul că situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil
diminuate, apropiate de pragul falimentului. Relansarea activităţii unei firme aflate în această
situaţie se poate face dacă adoptă o strategie financiară corespunzătoare.
Claculaţi pierderea probabilă (riscul) pentru următorul împrumut:
 Valoarea împrumutului – 50 miliarde lei
 Valoarea garanţiei – 55 miliarde lei
 Rata de diminuare a garanţiei – 25%
 Probabilitatea de realizare a pierderii – 1:1000.
Rezolvare:
1) Determinăm valoarea diminuată a garanţiei:
55.000.000 * 75/100 = 41,25 miliarde lei
2) Determinăm pierderea probabilă:
(50.000.000 – 41.250.000) * 1/1000 = 8,75 milioane lei
Deci, pierderea probabilă (riscul) se evaluiază la 8,75 mln lei.
Studii de caz

I. Să se determine Gap и NIM aplicînd următoarele date ale băncii Х.

Indicatori Active % Pasive %
Sensibile la rata dobînzii 60000 12% 50000 10%
Nesensibile la rata dobînzii 20000 15% 35000 8%
Nelucrative 20000 - 15000 -
Total 100000 100000
A) Ce se va întîmpla dacă rata dobînzii va scade cu 4% sau va creşte cu 4%?
B) Determinaţi GAP-ul în cazul cînd se reduce rata dobînzii la pasivele sensibile la rata dobînzii
cu 2%, iar dobînda la ASRD rămîne neschimbată.
C) Determinaţi GAP-ul în cazul cînd valoarea ASRD îşi reduc ponderea în total active de la 60000
u.m. la 45000 u.m. cu o creştere simultană a ponderii ANRD de la 20000 u.m. la 35000 u.m.
D) Determinaţi GAP-ul în situaţia în care valoarea PSRD îşi micşorează ponderea de la
50000 u.m. la 40000 u.m., iar valoarea PNRD se majorează de la 35000 u.m. la 45000 u.m.
A) Ce se va întîmpla dacă rata dobînzii va scade cu 4% sau va creşte cu 4%?
1. Calculăm Gap:
Gap = Active – Pasive = 60000 – 50000 = 10000 u.c.
2. Calculăm NIM:
NIM = (Venit din RD – Cheltueli la RD) / ∑ Activelor profitabile
NIM = ((60000 * 0,12 + 20000 * 0,15) – (50000 * 0,1 + 35000 * 0,08)) / 60000+20000 =
((7200 + 3000) – (5000 + 2800)) / 80000 = 0,03 * 100% = 3%
3. Calculăm NIM în cazul majorării RD cu 4% :
NIM = ((60000 * 0,16 + 20000 * 0,15) – (50000 * 0,14 + 35000 * ,008)) / 60000+20000 =
((9600 + 3000) – (7000 + 2800)) / 80000 = 0,035 * 100% = 3,5%
4. Calculăm NIM în cazul micşorării RD cu 4% :
NIM = ((60000 * 0,08 + 20000 * 0,15) – (50000 * 0,06 + 35000 * ,008)) / 60000+20000 =
((4800 + 3000) – (3000 + 2800)) / 80000 = 0,025 * 100% = 2,5%
Conform analizei efectuate constatăm că Gap în banca Х este pozitiv, creînd băncii o situaţie
favorabilă în cazul cînd rata dobînzii este în creştere. În acest caz activele sensibile la modificarea
ratei dobînzei depăşind pasivele sensibile la modificarea ratei dobînzii se vor reevalua mai repede
decît pasivele.
În cazul Gap-ului pozitiv însoţit de majorarea ratelor de dobîndă, în bancă se va înregistra creşterea
profitului (NIM) cu 0,5%. În cazul Gap-ului pozitiv îns0oţit de micşorarea ratelor de dobîndă, în
bancă se va înregistra micşorarea profitului (NIM) cu 0,5%.
În cazul Gap-ului negativ situaţia este inversă.

B) Determinaţi GAP-ul în cazul cînd se reduce rata dobînzii la pasivele sensibile la rata dobînzii
cu 2%, iar dobînda la ASRD rămîne neschimbată.
Indicatori Active % Pasive %
Sensibile la rata dobînzii 60000 12% 50000 8%
Nesensibile la rata dobînzii 20000 15% 35000 8%
Nelucrative 20000 - 15000 -
Total 100000 100000

1) Calculăm Gap:
Gap = Active – Pasive = 60000 – 50000 = 10000 u.c.
2) Calculăm NIM:
 NIM = (Venit din RD – Cheltueli la RD) / ∑ Activelor profitabile
NIM = ((60000 * 0,12 + 20000 * 0,15) – (50000 * 0,08 + 35000 * 0,08)) / 60000+20000 =
((7200 + 3000) – (4000 + 2800)) / 80000 = 0,0425 * 100% = 4,25%

C) Determinaţi GAP-ul în cazul cînd valoarea ASRD îşi reduc ponderea în total active de la 60000
u.m. la 45000 u.m. cu o creştere simultană a ponderii ANRD de la 20000 u.m. la 35000 u.m.
Indicatori Active % Pasive %
Sensibile la rata dobînzii 45000 12% 50000 10%
Nesensibile la rata dobînzii 35000 15% 35000 8%
Nelucrative 20000 - 15000 -
Total 100000 100000

1. Calculăm Gap:
Gap = Active – Pasive = 45000 – 50000 = -5000 u.c.
2. Calculăm NIM:
NIM = (Venit din RD – Cheltueli la RD) / ∑ Activelor profitabile
NIM = ((45000 * 0,12 + 35000 * 0,15) – (50000 * 0,1 + 35000 * 0,08)) / 60000+20000 = ((5400
+ 5250) – (5000 + 2800)) / 80000 = 0,036 * 100% = 3,6%
Poziţia negativă a GAP-ului în bilanţul bancar (în cazul dat -5000 u.m.) este destul de favorizantă,
în cazul în care se înregistrează o scădere a ratei dobînzii. GAP-ul negative generează profituri
ridicate deoarece banca comercială împrumută pe termen scurt la rate joase şi creditează pe termen
lung la rate mai înalte.
D) Determinaţi GAP-ul în situaţia în care valoarea PSRD îşi micşorează ponderea de la
50000 u.m. la 40000 u.m., iar valoarea PNRD se majorează de la 35000 u.m. la 45000 u.m.

Indicatori Active % Pasive %

Sensibile la rata dobînzii 60000 12% 40000 10%
Nesensibile la rata dobînzii 20000 15% 45000 8%
Nelucrative 20000 - 15000 -
Total 100000 100000

1. Calculăm Gap:
Gap = Active – Pasive = 60000 – 40000 = 20000 u.c.
2. Calculăm NIM:
NIM = (Venit din RD – Cheltueli la RD) / ∑ Activelor profitabile
NIM = ((60000 * 0,12 + 20000 * 0,15) – (40000 * 0,1 + 45000 * 0,08)) / 60000+20000 = ((7200
+ 3000) – (4000 + 3600)) / 80000 = 0,0325 * 100% = 3,25%
Concluzii: Prezentăm în mod centralizat rezultatele obţinute în cadrul celor 4 situaţii analizate:

Situaţii GAP NIM

10.000 3%
Majorarea cu 4% a dobînzii la ASRD şi PSRD 10.000 3,5%
Micşorarea cu 4% a dobînzii la ASRD şi PSRD 10.000 2,5%
Reducerea cu 2% a dobînzii la PSRD 10.000 4,25%
Reducerea valorii ASRD cu majorarea -5.000 3,6%
concomitentă a valorii PSRD
Micşorarea valorii PSRD cu majorarea 20.000 3,25
concomitentă a valorii PNRD

Conform rezultatelor prezentate în tabel, situaţia cea mai avantajoasă pentru bancă este cazul cînd
are lor reducerea cu 2% a PSRD, iar dobînda la ASRD rămîne neschimbată. De aici rezultă, că
banca diminuiază rata dobînzii oferită clienţilor la depozitele bancare cu 2%, iar dobînda aferentă
creditelor acordate rămîne neschimbată la nivelul de 12%. Astfel, marja procentuală (dobînda
încasată – dobînda plătită) va creşte de la 2% (cazul A: 12%-10%) la 4% (cazul B: 12%-8%)
O bancă a decis să finanţeze un activ în valoare de 1000 um cu o scadenţă de 5 ani cu rambursare
la scadenţă şi o dobîndă de 10% dintr-un pasiv cu o valoare de 1000 um şi o rată de dobândă de
10%, o scadenţă de 5 ani cu rambursări în rate egale la sfârşit de an. Să se determine riscul de rată
a dobânzii prin metoda gap-ului de durată.
 Rezolvare:
Să analizăm activul băncii У în valoare de 1000 u.m., cu termenul de 5 ani şi o rată a dobînzii
de 10%. Durata reală de recuperare a acestei investiţii aplicând formula lui Macaulay se
poate calcula în tabel:
Anul Flux de venit Fluxuri de venituri Preţul actualizat
(cash-flow) actualizate ponderat
1 2 3 4=1*3
1 100 90,91 90,91
2 100 82,61 165,28
3 100 75,13 225,39
4 100 68,30 273,20
5 1100 683,01 3415,05
999,99 4169,83

T
D = ∑ PV * t / ∑ PV
t=1

D = 4169,83 / 999,99 = 4,17 ani

Durata de 4,17 ani înseamnă perioada medie de timp pînă la momentul rambursării
valorii plasamentului iniţial, cu alte cuvinte valoarea de 1000 u.m. va fi recuperată în
condiţiile de mai sus în 4 ani şi 5 săptămîni (0,17/350=5 săptămîni).
Durata pasivului se va determina într-un alt tabel:
Anul Flux de venit (cash-flow) Fluxuri de Preţul actualizat
venituri ponderat
actualizate
1 2 3 4=1*3
rate dob. Cash-flow
1 200 100 300 272,72 272,72
2 200 80 280 231,40 462,80
3 200 60 260 195,34 586,02
4 200 40 240 163,92 655,68
5 200 20 220 136,62 683,10
1000 1000 2660,32

D = 2660,32 / 1000 = 2,66 ani, ce presupune că banca va rambursa pasivul în decur de

2,66 ani.
Gap-ul de durată este 4,17-2,66 = 1,51 ani., ce ar însemna, că activul se va refinanţa cu
1,51 ani mai târziu decât pasivul. In cazul creşterii ratelor de dobândă acesta poate cauza pierderi
băncii, deoarece pe durata de 1,51 ani, când pasivul deja se va compensa, dar activul va fi încă în
derulare, banca va fi obligată să rinanţeze acest activ cu resurse mai scumpe. Pentru cazul de
diminuare a dobânzilor banca va avea venituri, deoarece refinanţarea activului pe durata a 1,51 ani
se va face din contul pasivelor mai ieftine
Studii de caz
I. La data X banca comercială înregistrează următoarea situaţie:

Active Suma Pasive Suma Cursul

valutar
Dolari SUA 2.200 mii Dolari SUA 2.000 mii 13,20
Euro 1.600 mii Euro 1.800 mii 15,97
Ruble ruseşti 15.000 mii Ruble ruseşti 9.000 mii 0,44
Fondurile proprii ale băncii constituie 34.000 mii lei. Să se determine poziţia valutară
deschisă individuală şi globală. Determinaţi corespunderea poziţiei valutare cu toate
normativle dacă peste două zile cursurile valutare vor fi:
Dolari SUA = 13,4 lei
Euro = 16,2 lei
Ruble ruseşti = 0,45 lei
Rezolvare:
1) Determinăm poziţia valutară pentru toate valutele din cadrul băncii:
Poziţia valutară deschisă scurtă = pasivele > activele
Poziţia valutară deschisă lungă = activele > pasivele
 Pentru dolari SUA: 2.200 (active) – 2.000 (pasive) = + 200 mii poziţia val.lungă
 Pentru euro: 1.600 (active) – 1.800 (pasive) = -200 mii poziţia val.scurtă
 Pentru ruble ruseşti: 15.000 (active) – 9.000 (pasive) = +6.000 mii poz.val.lungă
2) Determinăm corepunderea poziţiei valutare individuale conform normativelor:
 Pentru dolari SUA: 200 mii * 13,20 = (2.640 mii /34.000 mii)*100%=7,76%
 Pentru euro: -200 mii*15,97=(-3.194 mii/34.000)*100%=-9,4%
 Pentru ruble ruseşti: 6.000 mii*0,44=(2.640 mii/34.000)*100%=7,76%
3) Determinăm corepunderea poziţiei valutare globale conform normativelor:
(2640+2640)/34000=(5.380 mii/34.000 mii)*100%=15,82%
(-3.194 mii/34.000)*100%=-9,4%
4) Determinăm corepunderea poziţiei valutare individuale conform normativelor reeşind din
modificările cursului valutar peste două zile:
 Pentru dolari SUA: 200 mii * 13,40 = (2.680 mii /34.000 mii)*100%=7,88%
 Pentru euro: -200 mii*16,2=(3.240 mii/34.000)*100%=-9,53%
 Pentru ruble ruseşti: 6.000 mii*0,45=(2.700 mii/34.000)*100%=7,94%
5) Determinăm corepunderea poziţiei valutare globale conform normativelor reeşind din
modificările cursului valutar peste două zile:
(2.680+2.700)/34000=5.380/34.000=15,82%
(-3.240 mii/34.000)*100%=-9,53%